Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-14 / nr. 2028

Mîjtrcsiri 14 Octombrie 1909 Traverse de fier și OSJEISÎHgTEI! Tinde ne mai pomenit de eltin „Societatea Muntenia“ Strada Sevastopol No. 9, București. Tramvai Buzești ,pînă la Biserica Dulgheri.—Telefon 5/98 INSTITUTUL de DANS SCHMIDT Strada Brezoianu, Md. 17 (Clubul German) Curs de Domnișoare Miercuri și Simbătă 5—6. Cursul mixt Luni și Miercuri 8—10 seara. înscrieri la domiciliu Calea Victoriei 193, precum și la in­­stitut în zilele de secțiuni._____ R.­Vâlcea tfiziist) „Ceasornicăria tisafrală“ Hiinrich Weiss (lângă Farmacia Bejan) Uși mai esțin magazin din țară Asortiment complect de Ceasornice, lanțuri și bi­juterii. Atelier Special de Ceasornicărie A.wm Cu începere de azi Se Redes­chide sub o nouă administrație Bererna și Restaurantul pițișiciA­it SUB HOTELUL PRINCIAR — B-dul Elisabeta 15 — IU acest restaurant Onor. Public va găsi o aleasă bucătărie Română, Germană și Orientala. Răcituri la ori­csî oră, Bere specială de Luth­er-Czell. ORCHESTRA HAȚIOMALA sub conducerea tînărului violonist Barbu Ciolac. Dumineca și Sărbătorile matineu de la ora 5—7. Intrarea liberă.­­ m Bere de azuga Fabricată ca kfic de MONTE Cea mai igienică și delicioasă Se trimite la domiciliu Cu 45 CN­ Sticla Depozitar general: Str. Atelier 12 bis Telefon 10/40 Practicant cu scriere frumoasă, cunoscînd bine lucrările de birou și puțin limba germană, se caută pentru imediată angajare. Numai oferte cu bune referențe se vor adresa sub „Practicant“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder &0o. DOCTOR­IST MEDICINĂ N. ROSENSTEIN Chirurg dentist din Paris Extragerea și plonteea. Punerea si Bm­p­iriii lei aiî teafa fără durer­i Consultațiuni dela 8—12 șiS—6 Calea Victoriei 60 (Piața Teatrului) Do, Re, IM >§ Cea mai bună methodă de piane Singura după care copiii învață cu­­ ușurință. Prețul lei 3.75. In provin­cie franco Lei 4,25. Adresați comandele la Magazinul Jean Feder, București__________ ISSE de al ENGLEZESî George Price Ly* ,De OȚEL CALITE ,De OȚEL CĂLIT" casse vîndute casse vîndute casse vândute casse de Bani Englezești gup?* Furnisorii: " Buvernalui englez Pl. S. Rn­gelui Casa Princiară Bank of­ England Banca Agricolă Prințul piu Plittr da interna minister de P­esboiu Casse de Bani Englezești „K­EBIMEDITIE“ „I­EBIKUITE“ George Price LIU Carol Hirschen & Co-București, Str. Smîrdan No. 4 Mode ,U TRIFOI’ BUCUREȘTI, Str.Lipscani colț on Șelari No. 1, etaj. I Am onoare­a înștiința unor­ cli­enți din Capitală și provincie că: am primit și primim zilnic, mari transporturi de PĂLĂRII pentru dame, domnișoare și copil ul­timele creațiuni ale modei parisiene, precum și furnituri pentru pălării. Cușmă „XIA TRIFOI“ SE CAUTA pentru nu mere birou un bași șef­ compfabil care să cunoască perfect și co­respondența rămînă, germană și franceză. A se adresa la Asoc. Func. de Birou, B-dul Academiei 2. Hm­iii! Profesoară de Pian Predă lacuu­m! după programul conservatorului. neursșu,— Str. Justiției 23 Depoul General ASTAZI: 13 (26) Octombrie 1909 MEMENTO >UK3^-.vaund­a«mrEBM* uium M­ riî Carp, Papii, Aga-Ortodox, tonic, etc. Catolic: Evarist. Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciara. — Toate tribunalele deschise,­­ rfr., I SPEC/XYOLE Teatrul Național. — Se va juca: Revizorul, comedie de Gogol, tradu­să de N. Dunăreanu. Teatrul Leoff.**^țscu (fost Lyric). — Compania dramatică. Davila. Se va juca: Urmările, piesă în 3 ac­te de Emil Nicolau. Palatul Ateneului: Expoziția «de pictură a d-lui N. Gropeanu. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentațiuni date de teatrul-ci­­nematograf Ceser. „Cinematograful Voila (str. Doam­nei). Reprezentațiuni zilnice cu ta­blouri nouă și variate. Cinematograful Botez. — In sala hotelului de Franța, în fiecare seară reprezentații cu vederi instructive și distractive. Circul Sidoli. — Teatru de va­rietăți. Teatrul de varietăți Imperial, str. Cîmpineanu 16.— In toate serile re­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram cu totul nou. Debutează Rose­arad Melfort, celebrul duet american M­elle Manon d’Albigny o stea pari­ziană. Wocurka comic german și alți noul angajați. Duminicile și­ sărbătorile de la orele 4 d. a. mați­­nea cu intrare liberă. „ Biblioteca Populară „Săniei Mar­­cus“ din strada Mircea-Vodă, 20 este deschisă gratuit; Joi și Sîmbătă de la 8—10 seara și Duminicile de la 3 jum.,—6 p. m. Congresul băncilor populare La Galați GALAȚI, 12 Oct. •— "Astăzi s’a deschis aci în sala teatrului Papado­pol­, congresul băncilor populare și al cooperativelor sătești. La orele 10 a. m- a avut loc la catedrală un te-deum oficiat de că­tre episcopul Nifon în prezența d-lui prim-ministru I. Brătianu a tuturor membrilor comitetului băncilor po­­populare, — afară de d. Nenițescu, a primarului orașului, a revizorului școlar și a tuturor membrilor con­­gresiști. După aceea, congresiștii, în frun­te cu muzica militară s-au dus la teatrul Papadopol, unde au început dezbaterile. Primul care a luiat cuvîntul a fost d. Grigore Cantacuzino, care spune că d. Nenițescu fiind bolnav, colegii d-sale l’au delegat să prezi­deze congresul. D-sa dă citire următoarei tele­grame, adresată regelui: „Congresul băncilor populare și al cooperativelor sătești, întrunit la Galați, mîndri de avuntul luat de a­­ceastă mișcare și cunoscînd intere­sul neobosit ce maiestatea voastră poartă dezvoltărei economice a țărei roagă pe maiestatea voastră să bine­voiască a lua lucrările congresului spre înalta sa ocrotire. „Congresul roagă pe maiestatea­ voastră să bine­voiască a primi ex­presia adîncatul său devotament" DISCURSURILE După citirea acestei telegrame, 3. președinte dă cuvîntul d-lui primar Petrovici, care spune că este de da­toria sa să ureze bun sosit congre­­siștilor. D-sa spune că crearea și înmul­țirea băncilor populare insamnă un motiv pentru prosperarea țărei noastre. îmbucurător e faptul că toți oamenii noștri politici au căzut de acord și și-aui dat mîna pentru ca astfel să poată asigura ridicarea po­pulației sătești. Urează congresiș­­tilor succes desăvîrșit în opera în­cepută pentru regenerarea poporului nostru. Vorbește apoi d. Pelin Enescu, care arată împrejurările în cari s’au născut băncile populare și coopera­tivele sătești. Aceste instituții îndeplinesc un îndoit rol. Sătenii își pot strânge e­­conomii, iar aceste economii pot fi întrebuințate cu folos. D. Enescu enumără apoi cîteva din învinuirile cari­ se aduc băncilor po­­populare. Spune că atunci cînd s’a găsit că aceste învinuiri sînt drep­­tă, s’au luat măsuri de îndreptare,­­ la cuvîntul apel d. Gussi prefec­tul județului. D-sa spune că se sim­te mulțumit că congresul băncilor populare are loc în acest oraș. Băn­cile populare și cooperativele să­tești au în sinul lor patrioti emi­nenți, cari luptă ca să îmbunătă­țească pe cit­e cu pigtiiță starea e­­conomică a țăranului și micului a­­gricultor Termină urînd spor la muncă con­gresiștilor. Ia cuvîntul d. D. Brazianu, care spune că alături de băncile populare s’au născut și crescut repede un în­treg organizm de instituții coopera­tive, cu cari se va ajunge curînd la țelul dorit. Face o statistică amănunțită a tuturor instituțiilor cooperative cari gint în țara­ noastră și a capitaluri­lor de cari dispun. CUVINTAREA PRIMULUI MINI­­STRU Vorbește apoi de prim-ministru I. Brătianu:, D-sa spune că a ve­nit la acest congres cu o îndoită însușire , ca șef de guvern și ca unul dintre primii membri ai a­­cestei frumoase inițiative. Ca șef de guvern cred— spune d­ sar că e bine să dați o expresie mai concretă interesului ce gu­vernul are pentru dezvoltarea i­n­­stituțiilor sătești. Acest interes s’a arătat întotdeauna prin d. Ka­ret, cu care toți colegii ne găsim într’o solidaritate frățească. Mersul crescînd și progresele dobîndite pe aceste teren nu tre­­bue să ne împiedice de la muncă, din contra, succesul de pînă acum trebue să fie un îndemn pentru munca ce trebue să ii depunem înainte. Sunt plăcut surpins cînd văd acest progres și am o mulțumire legitimă și recunoștință pentru toți cei cari au conlucrat la rea­lizarea acestei desvoltări. Dra­gostea de care sînteți înconjurați să vă fie dovadă că opera dv. e o operă înălțătoare, e operă de educație națională și mai ales de solidaritate socială. Dovada acestei solidarități o a­­veți în faptul că vorbesc ac­­in­tre adversari politici. D. Brătianu, continuă făcînd a­­pel la toate organele statului ca să continue a da mai departe tot concursul lor în această operă. Dsa le povățuește să dea exem­ple sătenilor de cum să facă eco­nomii și cum să aibuiv spiritul scumpfătărel. D. prim-ministru termină cu­vîntarea sa spunînd tuturor că în munca ce o depun să fie călăuzit­ de dragoste pentru cei mici. „Gîndiți-vă, adaogă d-sa, la ma­rele regenerator al omenirei, Isus Christos, care în fapta sa a fost călăuza de dragoste a celor mulți“. Cu această cuvîntare s’a înche­iat ședința de dimineață. La a­­ceastă ședință a asistat și d. N. Iorga, care însă a părăsit sala în timpul cît a vorbit primul minis­tru.— Cpl. & GALAȚI, 12 Octombrie.— După amiaza zilei de azi a fost consa­crată diseuțiunei In secțiuni. Au fost 4 secțiuni. Un­a în amfiteatrul liceului V. Alexandri, sub președinția 1 d-lui Enescu, cu delegații din Tulcea și Constanța; a doua în sala Curții cu juri, sub președinția d-lui B­arbu Catargiu, cu delegații județelor Putna și Tecuciu; a treia în sala Apollo, sub președin­ția d-lui Duca, cu delegații din Brăila și Ialomița;­­a patra la tea­trul Papadopol sub președinția d-lui Brezeanu, cu delegații din Covurluiu, Falciu și Tutova. A ne citi in pagina IV-a: Tabela Petraureanu No. 4 pentru ootitul vaselor fără calcul care conține 200 butoiașe cu diferite dimensiuni gata calcu­late. Aceste tabele se vor succede regulat de 3 ori pe săptămînă ECOURI înregistrăm cu plăcere înființarea unui nou magazin de confecțiuni, haine de dame, stofe și blănării în str. Lipscani No. 18 sub firma „LA MILION". După cum ni se asigură, patronul acestui magazin, singurul specialist la noi în țară în această branșă, n’a cruțat nici un sacrifi­­ciu pentru a înzestra magazinul cu stofele cele mai fine și modelele cele mai nouă lucrate cu cea mai mare îngrijire și conștiinciozitate, îndemnăm cititoarele noastre ca î­­nainte de a-și face cumpărăturile să viziteze și noul magazin „La Milion", * Mcîjierani UN DENUNȚ NEÎNTEMEIAT. — PRESUPUSA OTRĂVIRE DIN URA POLITICA. — Un denunț adresat parchetului general din București, de către frații decedatului August N. Stoicescu, învățător, din comuna Drăgănești, Olt, făcea cunoscut fapte de o extremă gravitate cu privire la moartea fratelui lor și cereau o an­chetă. Anume, denunțătorii articulau a­­cuzațiuni precise contra cîtorva lo­cuitori din acea comună, că dînșii ar fi otrăvit pe August Stoicescu, punîndu-i otravă în țuica pe care o băuse în circiuma din sat. Motivul aoestul asasinat ar fi vrăjmășia o­­trăvitorilor contra defunctului, pe care voiau să-l extermineze, de­oare­ce fiind în ajunul alegerilor comu­nale, Stoicescu era un adversar de temut care ar fi periclitat candidatu­rile lor. Denunțătorii mai adaugă că dece­datul fusese internat pe tăcute la spitalul Brîncovenesc din București, unde muri, fără a se lua vreo mă­sură de descoperire a cauzei crimi­nale­ a morței. Parchetul general a însărcinat pe cel de Ilfov cu ancheta necesară. S’a constatat, prin răspunsul medicului primar al spitalului, că în adevăr a fost adus în spital defunctul Stoi­cescu, în ziua de 13 August spre a i se face o operație. Dansul suferea de o peritonită apendiculară într’o sta­re atît de avansată, în­cît ori­ce o­­perație era de prisos. Adus în stare muribundă, și-a dat sufletul după cîteva ore. Medicul adaugă că autop­sie nu s’a făcut, de­oarece cazul nu părea întru nimic suspect. PRIMAR CONDAMNAT DE DOUA ORI PENTRU DELICTE. — In ca­litate de părinte al comunei Hălău­­cești, județul Roman, stimabilul G. C. Lungu se îndeletnicea mai ales cu micile gheșefturi productive, de­cît cu interesele satului care i­ fă­cuse cinstea de a-1 alege în fruntea lui. Astfel, între altele, dînsul luase bani de la flăcăul Gheorghe Ioniță recrutat în armată, căruia îi promise că îi va trece din trupa permanentă în aceia cu schimbul. Iar arendașu­lui de pe moșia pendinte de comună îi promise că îi va aduce muncitori agricoli, luîndu-i bani înainte. Pentru aceste două fapte fiind a­­dus înaintea instanțelor judecăto­rești, Lungu fu condamnat la 2 luni pentru chestia cu soldatul și 15 zile pentru abuzul cu arendașul. Contra ambelor condamnări dîn­sul făcu recurs, pe care Curtea de casație secția doua II respinse erc. CRIMA DIN MIHAI BRAVU.­­ Procesul acestei crime care făcuse vîlvă în mahalaua respectivă, a luat era sfîrșit prin respingerea de către Curtea de casație a recursului cri­minalului Gheorghe Stoica zis Groz­­dan, condamnat la un an și jumă­tate de Curtea de apel din Bucu­rești. Fiind­că era minor, în sensul le­gii, adică mai mic de 20 de ani, el fusese judecat de tribunal și apoi de Curte, care a menținut pedeapsa primei instanțe. Victima, căzută moartă după ur­ma loviturilor de cuțit date de con­damnat, se numea Petre Dumitres­­cu. De altfel împrejurările acestei crime seamănă cu cele de această categorie. Două tabere de bețivi, cari se ceartă pentru un lucru de nimic — în cazul de față — pentru lăutari și din ceartă la cuțit. DIVERSE­ — A fost respins erl recursul lui Vasile Popa din Iași, condamnat la un an închisoare pentru falsificarea mai multor polițe și a unei scrisori către bancherul Juster din acel oraș. .— Judecătorul cabinetului 2 de instrucție a dat ordonanța definitivi prin care trimete înaintea juraților de Ilfov pe Vie Dinu, din Domnești, fiind că a ucis cu lovituri de cio­mag pe bătrînul Gheorghe Băețelu. — Tribunalul secția patra a con­damnat erl la cîte o sută de lei a­­mendă pe A­neta Emanoil și Tașcu Leașcă, negustori de lemne ,,în de­tail", pentru a -i vlndut lipsă la cîntar. ^ DIN JUDEȚ UN COPIL ARS DE VIU. — La țară părinții sînt neglijenți față de copilașii lor, nu din vină, ci siliți de nevoi. Așa se explică desele ne­norociri în cari cad victime copiii sătenilor. Astfel o telegramă adresată par­chetului de Ilfov de către notarul comunei Crețești-Sintești, vestește că fetița Dumitra, de 3 ani, a lui Petre I. Dan, jucîndu-se cu alți copii în jurul focului, hainele i s’au aprins, iar dînsa muri în cele mai groaz­nice chinuri, AGITAȚIA muncitorilor ceferiști Printre muncitorii căilor ferate din Capitală agitația continuă din cauza licențierei de deunăzi a lucră­torilor Dumitru Sassu, Zamfir Con­stantin și Gh. Mărăscu, pentru că în timpul repaozului ar fi schimbat în­tre dînșii niște insigne cari repre­­zentaui pe d. dr. C. Racovski. Acești lucrători au fost licențiați fără a li se înmîna un decret prin care să se ordone aceste licențieri și toate demersurile făcute pînă a­­cum pentru reintegrarea acestor lu­crători, au rămas infructuoase. Din această cauză, lucrătorii ceferiști sunt foarte nemulțumiți și astăzi Marți 13 Octombrie la orele 7 seara, ei vor ține o mare întru­nire publică de protestare în sala sindicatelor din calea Victoriei 91, cînd se va comunica rezultatul dat de către cel în drept ca chestia aces­tor licențieri și se va lua totodată hotărîrile necesare pentru ca să triumfe cauza dreaptă a munci­torilor, aib‘ Mișcarea de la postă Au fost înaitați în corpul telegra­­fo-poștal pe ziua de 16 (29) Octom­brie 1909. La gr. I de oficiant superior pe actualii oficianți superiori gr. II: Bolintineanu Cristea, Alexandres­­cu Grigore, Ștefănescu George II, Constantinescu loan I. La gr. II de oficiant superior pe actualii oficianți superiori gr. III­, Teodoreanu Mihail, Rășcanu Ga­briel, Ionescu V. Grigore, Vasiliu Constantin II, Bone M. Dumitru. La gr. III de oficiant superior pe actualii oficianți inferiori gr. I: Pitiș Constantin, Bărjovanu Va­­sile, Stănciulescu Alexandru, Negu­­lescu Nicolae, Ionescu Tz. Ion I, Dumitrescu Nicolae, Gotcu Grigore, Caranfil Constantin, Ionescu A­­tanase. La gr. I de oficiant inferior pe actualii oficianți inferiori gr. II: Ionescu Iamandi, Stingheanu Titu, Balaj Mihail, Galin Titu, Pa­­naitescu Dumitru I, Popa Vasile I, Rabu Claudiu, Lazaru Macovei, Ni­­culescu Alexandru, Vardala Alexan­­­dru, Tilibașa Ion. La gr. II de oficiant inferior pe actualii oficianți inferiori gr. III: Rădescu Constantin, Boroianu G. Nicolae, Brânzei Constantin, Iones­cu Constantin VII, Moscu Iile, Ră­­dulescu Mihail, Mihăescu Constan­tin II, Candela George, Constanti­nescu Matei, Alexandrescu Beli­za­­re, Dinculescu Marin, Stavilă Mi­hail, Nicolau Cristodor, Georgescu P. loan III, Ionescu George­­, Georges­cu Vasile, Ștefănescu Ștefan III, Ioa­­nide Cristu, Cerbu Vasile, Homocea­­nu loan ,Manoliu Constantin I, Ră­­dulescu Marin, Patroianu George, Frîncu Alexandru. La gradul I de conductor poștal, pe actualii conductori poștali gr. II: Mătăsaru Nicolae, loan Grigore, Moisescu Constantin, Cîrlan Nico­lae, Pintilescu Mihail, Achimescu loan, Cîrbea loan. La gradul II de conductori poș­tali, pe actualii conductori poștali gr. III: Costin Leon, Chinescu Constan­tin, Georgescu Andrei, Simionescu Tache, Grigore Dan, Manolescu Gh.. Stoicescu Niță, Ionescu Dumitru III. Mutulugescu Nicolae, ALEGEREA sa la soc. „Gutem­berg* Aseară s’au întrunit în sala Bursa Muncel, membrii noului co­mitet al societatei lucrătorilor ti­pografi ..Gutemberg“ ales în ’adu­narea din Octombrie. Din comitet fac parte 7 membri noul și 4 din vechiul comitet. Adunarea de aseară a comitetu­lui­­ a avut de scop alegerea pre­ședintelui, vice-președintelui și secretarilor. Au fost aleși: d. Dimitrie Cons­tantinescu­­, președinte cu 7 vo­turi; d. Dimitrie Papazolu, vice­președinte cu 7 voturi; iar d-nil. Iorgu Constantiniu și Ion Pătules­­cu ca secretari, cu unanimitate de voturi. Noul președinte a *aes în locul d-lui Tache Georgescu, fost preșe­dinte al societăței „Gutenberg“. Alb. D. 1. Brătianu la Brăila BRAILA, 12 Oct. — Azi, la ora unu jumătate după amiazi a sosit în localitate, venind din Galați, d. Ionel Brătianu, prim ministru cu iahhtul „Ștefan cel mare“. Pe bordul iahhtului între alte per­soane, se aflau d-nn: general War­­thiade, comandantul corpului 3 de armată, prefectul Gussi, prefectul poliției Băltianu, Ștefănescu directo­rul navigației fluviale pe Dunăre.­­ Toți aceștia au însoțit pe primul­­ministru pînă la Brăila. Pe ponton se aflau: d. prefect O­­rșeanu, polițaiul Ananiescu, Alexiu membru marcant al partidului libe­ral din localitate, advocatul Leonte Moldoveanu, primarul D. Ionescu, a­­jutorul Badea Spînu și alții, cari au primit pe primul ministru. După o întreținere de cinci minu­­­te, primul, ministru, împreună cu prefectul și cu­­ Alexiu, s’au îm­barcat într’un vagon special ce se afla pregătit pe linia portului și din stația Brăila a pornit la orele 2 spre București. — Per, PROPRIETARI de MORII Transformați morile D-v. actuale în mori cu benzină și precum­ți-vă renumitele­­­'englezești— " mmm — de la — Societatea Anonimă Română de Comerț București Str. Smărdan 10. Brăila , Craiova Bulev. Cuza 95 Str. Kogalniceanu 22­­ Ulme tnfemifi­ffil Citita Îîi pagina IV: arnistul Karst ia R.-Vîr­­csa; Buletinul sindicate­­lor; Marea mișcare de la lucrările publice; Altă si­nucidere la So­nstanța; Moartea lui Iancu Cogăl­­niosanu. Agenții siguranței generale au arestat era .pe un periculos spărgător internațional, anu­me Gh. Ispasovici, care se as­cundea sub diferite nume. Spărgătorul arestat fusese expulzat de două ori și întors în țară se servea de diverse ac­te false pentru a-șî ascunde identitatea. S-a constatat că Ispasovicî e urmărit de parchetul de Brak la, pe baza unui mandat de arestare. El a fost înaintat par­chetului. In urma verificării făcute in scriptele corporației mecanicilor de către expertul comptabil însăr­cinat de Camera de meserii, s’au constat nereguli și lipsuri de bani în sumă de lei 5490 lei. După terminarea lucrărilor vor fi avizate autoritățile In­­ drept pentru a lua măsuri contra celor vinovați. Eri după amiazi au avut loc la expoziție niște experiențe cu aero­plane în miniatură făcute de niște ofițeri de artilerie. Experiențele au reușit în mare parte. La banchetul dat în onoarea d-lui Ioan C. L Brătianu, de către mem­brii partidului național liberal din județul Putna, cassa Capșa a servit următorul­­ : MENU Julienne D’Arblay / Esturgeon1 a la Parisienne Sauce Verte Piece de filet de boeuf lucullus Poularde Du Houdan a la Broche Saladé de saison Petits pois a la frangaise Glace Capsa Gaufrettes Bonbons-Marrons Glacég Tourtes Corbeilles de fruits Vieux Dragașani Pauillac G. H. Mumm Cordon-Vert Café Liqueurs Comitetul de inițiativă pentru participarea produselor romane la expoziția din Bruxelles din 1910, pentru a aduna, un fond din care să se preîntîmpine primele chel­­tueli, a hotărît a da mai multe serbări cu un bogat program ,în zi­lele de 17, 18 și 19 Octombrie, la parcul Carol I. Asociația generală a agenților co­­merciali din Romînia, cu sediul str. Șelari No. 9, roagă foarte călduros pe d-nii membri a nu lipsi de la a­­dunarea generală extraordinară care va avea loc Duminică 18 Octombrie 1909, ora 2 jum., la școala Reschit Daath (Ronetti Roman) strada An­tim 5. Fiind la ordinea zilei chestiuni foarte importante, este absolut ne­cesară prezența d-lor. Furnizoare­a Cartei Regale țin să nu piardă prilejul de a petrece cîteva ore de neînchi­puite delicii. Biletele se găsesc de vînzare la Jean Feder și la magazinul Conservatorului. Biletele de favoare sunt sus­pendate. Banchetul ministerial GALAȚI, 11 Octombrie.—Pe bor­dul iah­tului regal „Ștefan cel Mare” d. Al. Gussi, prefectul ju­dețului, a oferit, azi la 12 un ban­chet d-nutul prim-ministru Bră­tianu. Au fost invitați la acest ban­chet, pe lîngă membrii din comi­tetul casei centrale a băncilor po­pulare și d-nii prim­ar Petrovici, prefectul Bălteanu, procuror ge­neral Niculescu, general Varti­a­­de, d-nii senatori și deputați și comandantul vasului de războiu turc, sosit erî în port. După urcarea invitaților pe bord, vaporul s’a pus în mișcare spre Brăila. In timpul mesei, episcopul Ni­fon ,a rostit cîte­va cuvinte la adresa d-lui Brătianu, căruia i-a oferit și o iconiță lucrată artistic la școala de pictură bisericească de l­a mănăstirea Cilic. Orchestra reg. 11 Siret a cintat în tot timpul banchetului. In apropiere de Brăila vaporul a fost intîmpinat de un alt vapor pe c­are se afla prefectul județului Brăila, cu primarul orașului și deputații și senatorii de Brăila. De la Brăila d. prim-ministr­u a lu­at trenul și a plecat la Bucu­rești. Restul invitaților s’au îna­poiat la orele 3 cu iah­tul regal. Valentin După planul loteriei, nou alcătuit, se poate cîștiga cu O SINGURA OPTIME 25.000 LEI—cu un lot întreg 250.000 lei —. Cumpărați deci loturi norocoase pentru Clasa VI-a (tragerea dela 16 Octombrie pina la 10 dcembrie 2009) de la Colectura principală FELIX GRUN et Co., București Strada Academiei i. —1/8. 20 lei. — 1/4. 40 lei — 1,2. S0 lei- 1/1. 160 lei. •mmmmmmmmmmmmm Joi, 15 Octombrie, orele 3 după a­­miază, se va face în marele amfi­teatru al facultății de medicină, Bu­levardul Independenței, deschiderea cursurilor anului școlii 1900—910, și distribuirea unor recompense pen­tru studii. Pentru publicul din provin­cie care vrea să vină la Bucu­rești cu ocazia experiențelor lui Blériot, comunicăm urmă­toarele: Astăzi, 13 Octombrie, se vor elibera din toate gările bilete de ducere pentru București. A­­ceste bilete vor fi valabile și pentru întoarcere, în ziua de 14 sau 15 octombrie, ele vor trebui însă să poarte stampila ce se va aplica la intrare la hi­podrom. Fără această viză, biletele nu vor fi valabile pentru întoar­cere. In ședința extraordinară a socie­tății „Tinerimea Carpaților", s’au a­­les în comitet următoarele persoane: Președinte: V. Iordăchescu; vice­președinte, Gr. Ștefănescu; casier, Dimitrescu N.; secretar D. Zamfi­­rescu; controlor, Ionescu E. și Tra­­ian Tănăsescu; și d-nii N. Popescu, Vasilescu D. și C. Dumitrescu, cen­zori. Ședința s-a ocupat a­poi, cu ser­barea pe care societatea o va da În ziua de 1 Noembrie a. e. la Co­loseul Opler. Catedra de limba romină de la școala de limbi orientale din Paris e vacantă prin retragerea d-lui E­­mile Picot, profesor la această școală. Mîine seară Miercuri, are loc la circul Sidoli, reprezen­tația de gală organizată în o­­noarea lui Blériot de un grup de sportsmani din Capitală. S’au rezervat spectatorilor mari surprize cu un program bonat și variat. îndemnăm pe cititorii non-aviațiuneT­ uT BUCUREȘTI Sisirea IA MI ULTIMILE DISPOZIȚIUNI.— PAZA MILITARĂ ȘI CONTROLUL. — MASURILE DIRECȚIEI CAILOR FERATE.­­ AFLUENȚA LA GA­­RAJUL PRÄGER. O telegramă a lui Blériot, trimi­să din Budapesta, anunță că cele­brul aviator farncez s'a oprit aco­lo 24 de ore, așa că și-a aminat cu o zi sosirea în București. Blériot sosește deci neapărat as­tăzi la 11.20, cu acceleratul de A­­rad. El va fi întimpinat la gară de comitetul Automobil­ Clubului. » Vremea s'a schimbat un bine. Eri a fost o zi splendidă, care a atras o lume imensă la garajul Prager, unde s’au înregistrat peste 3000 intrări. Au fost, între alții, și d-nii general Manu, Take Io­nescu, V. G. Morțun. Blondei cu d-na, de Giers cu d-na, prințul Schönburg-Hartenstein, etc. La ora 12 și jumătate, elevii școalei de poduri, in cap cu pro­fesorii lor, au vizitat garajul. Ex­­plicațiunile le-au fost date de d. loan Cămărășescu. E de prevăzut că astăzi, Marti, fiind ultima zi în care aparatul mai e expus, va fi o mare aglo­merație la garajul Prager.­­ Pentru publicul din provincie care vrea să vină la București cu ocazia experiențelor lui Blériot, comunicăm următoarele: Astăzi, 13 Octombrie, se vor eli­bera din toate gările bilete de du­cere pentru București. Aceste bi­lete vor fi valabile și pentru în­toarcere, in ziua de 14 sau 15 Oc­tombrie, ele vor trebui Insă să poarte stampila ce se va aplica la­ intrare la hipodrom. _ Până această viză, biletele nu vor fi valabile pentru întoarcere. * Eri dimineață, d-niî colonel I­­liescu, lt.-colonel Praporgescu, căpitan Rosetti, principele Bibes­cu și I. Cămărășescu au fost la șosea și au făcut turul zonei în­chise, stabilind punctele unde se vor posta detașamentele de sol­dați cari vor face paza. In ziua de Miercuri vor face a­­cest serviciu peste 25/100 soldați. Circulația va fi permisă numai pînă la rondul al II-lea, iar de acolo spre hipodrom numai per­soanelor cari vor avea bilete__ * S'au luat măsuri ca pe terasa tribunei mai*i de la hipodrom să nu se permită accesul decit la maximum 500 persoane. Din provincie se anunță o mare participare de persoane Pentru înlesnirea publicului din Capitală, direcția căilor ferate a dispus ca Miercuri sâ gircuie cite un tren special spre gara Mogo­­șoaia. De la Filor ei trenu­­l va ple­ca la 12.55 și va fi la 1­30 la Mogo­­șoaia. Din Obor, trenul va pleca la 1.27 și va fi la 1w0 la Mogo­­șoaia. Din gara de Horă, va ple­ca la 1.50 și va fi la Mogoșoaia la 2.02. Pentru întoarcere, trenurile suu­­cidie vor circula astfel: spre Fi­­laret, trenul va pleca la ■» 50 și va sosi la 5.27. Spre gara Obor va pleca la 5.10 și va sosi la 5.28, iar spre gara de Nord la Pleca la 5.35 și va sosi la 5.47. Preturile pînă la gara Mogoșoa­ia vor fi următoarele: dela Obor, clasa Il-a i.io, clasa Ill-a 0 70; din gara Filaret, clasa l-a 2.80, clasa Il-a 2.10, clasa lll-a 1.50; din gara Dealul-Spireî, clasa l-a 2.10; clasa 11-a 1.50, clasa III-a 1.10; din gara de Nord, clsa l-a 1.50, clasa 11-a 1.10, clasa lll-a 0.70. — * Amintim publicului că imediat după sosirea lui Blériot în Capi­tală, se va arbora la Clubul­ Au­­tomobil un d­rapel francez. Mier­curi, prezența acestui drapel în balconul clubului, va însemna că Blériot zboară în ziua aceia, iar lipsa lui va însemna că vr ’ zboară. Discard are loc, la Ateneu con­ferința lui Blériot. Conferința e cu proecțiuni. '4 Á Domnului Roșiorii-de-Vede, 26 Septembrie 1909 W. Standedier, — București Rotorii de Benzină „Croasley“ de 50 cai putere, ce mi l’ați instalat, ne satisface atic ca soliditate, mers regulat și (ss) Anghhel Arizan, Proprietar de moară CAPITALA si in­ Ilidiei III Si Iniev Consfătuirea de aseară de la d. C. C. Arion Aseară advocații din Capitală, s’au întrunit într-o consfătuire acasă la d. Arion, a căruia candidatură a fost propusă. La această consfătuire erau de fa­ță d-nii Aurel Iliescu, Victor Fotea­­nu, Aurel Alexandrescu, Polichroni­­ade, Cornea, Urlățeanu, N. Dumi­trescu, Elefteriu, Țepeluș, Gh. Macri, Palade, Bălcescu, Stegăreanu, Vasi­­le Nicolaescu, Aslan, M. Poenaru Bordea, Popescu-Muscel, Al. Z. Teo­­dorescu, Adamiade, Vasile Tonces­­cu, Christescu, Radu Rosetti, I. Ma­­nescu, V. Rusu, D. Grozea, Virgil A­­lexandrescu, Stavri Predescu, Jean Florescu, Nicu Ionescu, Lucian Bo­loney, Mircea Marion, Cihosky, Dem. Negulescu, Chr. Teodora, M. Opres­­cu, Magnus Răileanu, G. Ercul, Za­ne, Paul Negulescu, M. Adamescu și alții. D. Cornea, a fost proclamat preșe­dinte. Luînd cuvîntul d-sa a arătat că d. C. C. Arion, întrunind toate con­­dițiunile ca să prezideze baroul, a fost propus de a fi ales preeșdinte. D. Chr. Teodora, spune că advoca­ții au fost mulțumiți de fostul decan d. Dissescu și aduce elogii d-lui A­­rion, despre care spune că va reuși cu siguranță. D-sa e de părere ca d. Antonescu să-șî retragă candidatura. D. C. Dissescu, foarte mișcat de elogiile ce i s’au adus de către d. Teodora, spune că lasă în locu-I pe d. Arion. D. Dissescu e sigur de izbînda d-lui D. C. Arion și vorbește în trea­căt despre lista membrilor baroului. D-nii Stegărescu, Cornea, Aurel I­­liescu, Elefteriu și I. Florescu, vor­besc arătînd încrederea pe care o au toți în reușita d-lui C. C. Arion. D. C. C. Arion, spune că este în contra unei alegeri în care ar fi a­­mestecată politica și spune că ar fi o nenorocire ca decanul să reprezin­te un partid politic, D-sa termină spunînd că dorește ca lupta cu adversarii să fie dreaptă și își exprimă dorința ca nimeni să nu lucreze necinstit pen­tru neisbînda d-lui M. Antonescu. D. C. Dissescu, luînd din nou cu­vîntul răspunde celor ce s’au ocu­pat de chestiunea listei, chestiune care a rămas să se tranșeze în o al­tă consfătuire. La orele 11 și jumătate consfătui­rea s’a terminat. Rănirea din fundătura Baicului O rănire s’a petrecut orî în fun­dătura Baicului, rănire a cărei vic­timă a fost tînăral Iorgu Vasilescu, lucrător la fabrica de pungi, din fundătura Baicului N­ No. 20. Pe cînd se înapoia acasă de la lu­cru, Iorgu Vasilescu a fost un­timpi­­nat de către o ceată de ran­facatori compusă din Costică Ursu, cantoni­er la Filaret, Andrei Mutu căruțaș, ambii din fundătura Baicului și Ru­su dogar din șoseaua Pantelimon. Toți trei au sărit supra lucrătoru­lui și l-au lovit în cap atît de grav cu ciomegele, în cu­ bietul lucrător a căzut însângerat. Cu ajutorul trecătorilor rănitul al fost transportat la spitalul Colegi­ti­na, unde a fost internat. Agresorii au fost puși în urmărir­­e, Nenorocirea din dosul fabricei Tonola Cotigaru­ Amzinca Toma, In vîr­­stă de 25 de ani, din calea Călăra­și No. 250, a fost era victima unei nenorociri. Pe cînd trecea cu cotiga prin do­sul fabricei Tonola, în apropiere de rampa de gunoaie, calul s’a speriat­ și a rupt-o de fugă. Cotigarul a căutat să-l strunească însă încercarea lui a fost zadarnică. Capacul cotigei căzînd peste el, l-a rănit grav la cap, aruncindu-i jos de pe capră. Calul a fugit și nu a putut fi oprit de­cît după o jumătate de oră. Rănitul a fost transportat la spi­talul Colentina, unde a fost pansat. NENOROCIRI­ ACCIDENTE Tipograful Alexandru Mihail, de 21 ani, din strada Grand No. 35 a fost prins de roata unei mașini care i-a zdrobit degetele mînei drepte. Rănitul după ce a fost pansat la șoc­ de salvare a fost transportat la spital.­­ Unul oare­care d. Dumitrescu, fără domiciliu, trecînd erl pe str. Buzești, l-a venit de­odată râu și căzînd pe stradă, s’a rănit grav la cap și pe ce­­Nenorocitul a fost transportat la spital de către trecători. - FAPTE DIVERSE De la Teatru La Teatrul Național: Revizorul de Gogol. — La Teatrul Davila: Ur­mările, de Emil M­icolau. Două premiere au fost aseară: Teatrul Național a jucat „Revizo­rul“ lui Gogol, satiră asupra corup­­țiunei administrative din Russia, pe care a mai jucat-o acum trei­zeci de ani în localizarea d-lui P. Grădiș­­teanu. Comedia d-lui Gogol a devenit aproape clasică în feul ei, deși azi nu mai corespunde atîtea realități. Asupra felului cum a fost jucată vom vorbi după a doua ei repreznta­­re, aseară cronicarii teatrali fiind nevoiți să urmărească și la Teatrul Davila reprezentarea pentru întîia oară a unei nouă piese originale a d-lui Emil Nicolau. Urmărila se întitulează ast­fel fi­­ind­că arată urmările funeste ale divorțului asupra educațiunei copi­­ilor: băiatul ajunge jucător de cărți, se aprinde de o patimă criminală pentru mama sa vitrigă, iar fata se dă unul flușturatic însurat, care a­ fost și amantul mamei Dacă situațiunile apar cam crude și personagiil­e prea puțin atrăgă­toare, piesa însă e condusă așa fel că publicul a ascultat-o cu simpatie pentru autor, pe care l-a chemat de două ori după actul al doilea, împre­ună cu excelenții interpreți: d-ra Voiculescu, d-nele Alexandrescu, Giurgea, Sturdza și d-nii Davila, Bulfinsky, Bulandra, Storin, Mano­lescu, Niculescu-Buzau, Economu, Kanner, etc., etc. Astă­ seară Urmările se joacă pen­tru a doua oară și succesul ei va merge, de­sigur, crescînd. Montarea luxoasă și foarte în­gri­­jită: d-nu Nicolau are de ce să fie mulțumit. Dela galerie Biciclistul Traian Petrescu, de 17 ani, din strada Hagianoff trecînd erî cu bicicleta pe calea Griviței, s’au izbit de o trăsură și s’a rănit grav pe corp și la mîna dreaptă . Circumscripția respectivă anche­tează­ mulțumirea sufletească că a fost un soldat devotat regelui și că, prin a­­ceasta, salvează onoarea sa de mili­tar. Dorește ca aceasta să se comu­nice și regelui, deși mai multe per­soane au căutat să-l bîrfească față de suveran. Au mai sosit la fața locului de medic căpitan Bădescu, procurorul Ariton, prefectul Vîrnav, primarul Boteanu și alte persoane. Moartea aceasta prematură a pro­dus o impresie penibilă în oraș, întru­cît defunctul era un militar onorat de toți camarazii și simpatizat de toți aceia cu cari venea în contact.­­ Născut la 1866 la Tg.­Jiu, studiile preliminare și le-a făcut la Craiova, după care a intrat la școala lui Da­­villa. A venit ca medic șef al div. 9 cu gradul de maior, la Constanța, și a fost avansat mai târziu locot.­­colonel. Poseda toate decorațiile campa­niei din 77 la care a luat parte ca medic locotenent. D. maior Lupescu a dispus trans­portarea cadavrului la spitalul mi­litar și sigilarea odăilor, pînă la so­sirea familiei care a fost anunțată, înmormântarea va avea loc mîine. Autoritățile superioare militare au fost anunțate de tragicul sfîrșit al d-rului Constantinescu.­­#■ CONSTANTA, 12 Octombrie. —> Mîine dim. cu trenul de 7 sosește la Constanța fratele sinucisului colonel medic Constantinescu. La ora 2 cadavrul va fi transpor­tat la gară cu onorurile cuvenite, de unde, într’un vagon mortuar, a­­tașat trenului de persoane, va fi pornit la T.-Severin, unde se va face înmormîntarea. Sylvian Prințul Carol la batalionul său­ CRAIOVA, i­ Octombrie. Din sorginte pozitivă aflu că princi­pele Carol, care, după cum se știe, a fost avansat la gradul de sublocotenent în batalionul I de vînător cu garnizoana la Cra­iova, va veni în localitate in lu­nile Februarie și Martie, pentru a face instrucție la batalion plnă în luna Aprilie, cînd batalionul 1 de vînători va fi mutat la Bucu­rești. — Xam. licita comisii Sf. Petri Cotif fin­îi»!! CONSTANȚA, 11 Octombrie. — Azi dimineață s’a lățit cu iuțeala fulgerului în oraș știrea că dr. co­lonel Petre Constantinescu, medi­cul șef al diviziei a IX-a, s’ar fi si­nucis. Imediat m’am îndreptat spre lo­cuința numitului în strada Carol No. 37, unde, în adevăr, am găsit pe d. maior Lupescu, comandantul pie­ței, care începuse primele cercetări. Cadavrul, întins pe un pat, pre­zenta vederea un aspect înfiorător. La gît avea o rană de aproape zece centimetri lărgime și tot atît de adîncă, făcută cu un bisturiu găsit la capătul patului. Asemenea și la încheetura ante­brațului sting erau tăiate arterele. Așternutul era plin de sînge și de­ranjat, ceea ce denotă că medicul a avut momente groaznice pînă să în­ceteze din viață. Pe masa biuroului s-a găsit un pahar cu resturile unui lichid roșu, care, după constatările făcute, pro­venea din dizolvarea mai multor pastile de sublimat corosiv, consu­mate de sinucis. Cînd otrava a în­ceput să-și facă efectul, în dureri atroce și pentru a pune capăt sufe­rinței, «dlcnelul mai întîi și-a tă­iat vinele de la mîna stingă și, pe urmă, carotida dreaptă a gîtului. Tot pe masa biuroului s’a găsit și o scrisoare fără adresă, în care si­nucigașul spune, că, cu toate pre­­cau­țiimile luate, el se omoară, cu Palat de justiție la Galați CONVORBIRE CU PRIMUL HIA NISTRU BRATIANU La prefectura de județ, unde a avut loc recepția mai multor amici politici, d. senator Mad­­gearu a luat cuvîntul, cerînd primului ministru c­a să hotă­rască odată cu soarta palatului de justiție. Deși d. prim-ministru a spus că, pentru moment, nu se poate face nimic, totuși în urma insistențelor, s’a ho­tări­t ca prefectura de județ și pri­măria locală să prevadă în budget suma necesară ,pentru facerea planurilor și fixare­a devizului. — Val. Timpul în Europa La Brăila, cerul e senini; la Constanța, nouros. La Viena, plouă; la Budapesta și la Paris e frumosț la Londra, e frumos dar frig; la Liverpool, timpul e ploios; la Berlin, e frig'.

Next