Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-14 / nr. 2028
Mîjtrcsiri 14 Octombrie 1909 Traverse de fier și OSJEISÎHgTEI! Tinde ne mai pomenit de eltin „Societatea Muntenia“ Strada Sevastopol No. 9, București. Tramvai Buzești ,pînă la Biserica Dulgheri.—Telefon 5/98 INSTITUTUL de DANS SCHMIDT Strada Brezoianu, Md. 17 (Clubul German) Curs de Domnișoare Miercuri și Simbătă 5—6. Cursul mixt Luni și Miercuri 8—10 seara. înscrieri la domiciliu Calea Victoriei 193, precum și la institut în zilele de secțiuni._____ R.Vâlcea tfiziist) „Ceasornicăria tisafrală“ Hiinrich Weiss (lângă Farmacia Bejan) Uși mai esțin magazin din țară Asortiment complect de Ceasornice, lanțuri și bijuterii. Atelier Special de Ceasornicărie A.wm Cu începere de azi Se Redeschide sub o nouă administrație Bererna și Restaurantul pițișiciAit SUB HOTELUL PRINCIAR — B-dul Elisabeta 15 — IU acest restaurant Onor. Public va găsi o aleasă bucătărie Română, Germană și Orientala. Răcituri la oricsî oră, Bere specială de Luther-Czell. ORCHESTRA HAȚIOMALA sub conducerea tînărului violonist Barbu Ciolac. Dumineca și Sărbătorile matineu de la ora 5—7. Intrarea liberă. m Bere de azuga Fabricată ca kfic de MONTE Cea mai igienică și delicioasă Se trimite la domiciliu Cu 45 CN Sticla Depozitar general: Str. Atelier 12 bis Telefon 10/40 Practicant cu scriere frumoasă, cunoscînd bine lucrările de birou și puțin limba germană, se caută pentru imediată angajare. Numai oferte cu bune referențe se vor adresa sub „Practicant“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder &0o. DOCTORIST MEDICINĂ N. ROSENSTEIN Chirurg dentist din Paris Extragerea și plonteea. Punerea si Bmpiriii lei aiî teafa fără dureri Consultațiuni dela 8—12 șiS—6 Calea Victoriei 60 (Piața Teatrului) Do, Re, IM >§ Cea mai bună methodă de piane Singura după care copiii învață cu ușurință. Prețul lei 3.75. In provincie franco Lei 4,25. Adresați comandele la Magazinul Jean Feder, București__________ ISSE de al ENGLEZESî George Price Ly* ,De OȚEL CALITE ,De OȚEL CĂLIT" casse vîndute casse vîndute casse vândute casse de Bani Englezești gup?* Furnisorii: " Buvernalui englez Pl. S. Rngelui Casa Princiară Bank of England Banca Agricolă Prințul piu Plittr da interna minister de Pesboiu Casse de Bani Englezești „KEBIMEDITIE“ „IEBIKUITE“ George Price LIU Carol Hirschen & Co-București, Str. Smîrdan No. 4 Mode ,U TRIFOI’ BUCUREȘTI, Str.Lipscani colț on Șelari No. 1, etaj. I Am onoarea înștiința unor clienți din Capitală și provincie că: am primit și primim zilnic, mari transporturi de PĂLĂRII pentru dame, domnișoare și copil ultimele creațiuni ale modei parisiene, precum și furnituri pentru pălării. Cușmă „XIA TRIFOI“ SE CAUTA pentru nu mere birou un bași șef compfabil care să cunoască perfect și corespondența rămînă, germană și franceză. A se adresa la Asoc. Func. de Birou, B-dul Academiei 2. Hmiii! Profesoară de Pian Predă lacuum! după programul conservatorului. neursșu,— Str. Justiției 23 Depoul General ASTAZI: 13 (26) Octombrie 1909 MEMENTO >UK3^-.vaunda«mrEBM* uium M riî Carp, Papii, Aga-Ortodox, tonic, etc. Catolic: Evarist. Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciara. — Toate tribunalele deschise, rfr., I SPEC/XYOLE Teatrul Național. — Se va juca: Revizorul, comedie de Gogol, tradusă de N. Dunăreanu. Teatrul Leoff.**^țscu (fost Lyric). — Compania dramatică. Davila. Se va juca: Urmările, piesă în 3 acte de Emil Nicolau. Palatul Ateneului: Expoziția «de pictură a d-lui N. Gropeanu. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentațiuni date de teatrul-cinematograf Ceser. „Cinematograful Voila (str. Doamnei). Reprezentațiuni zilnice cu tablouri nouă și variate. Cinematograful Botez. — In sala hotelului de Franța, în fiecare seară reprezentații cu vederi instructive și distractive. Circul Sidoli. — Teatru de varietăți. Teatrul de varietăți Imperial, str. Cîmpineanu 16.— In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program cu totul nou. Debutează Rosearad Melfort, celebrul duet american Melle Manon d’Albigny o stea pariziană. Wocurka comic german și alți noul angajați. Duminicile și sărbătorile de la orele 4 d. a. maținea cu intrare liberă. „ Biblioteca Populară „Săniei Marcus“ din strada Mircea-Vodă, 20 este deschisă gratuit; Joi și Sîmbătă de la 8—10 seara și Duminicile de la 3 jum.,—6 p. m. Congresul băncilor populare La Galați GALAȚI, 12 Oct. •— "Astăzi s’a deschis aci în sala teatrului Papadopol, congresul băncilor populare și al cooperativelor sătești. La orele 10 a. m- a avut loc la catedrală un te-deum oficiat de către episcopul Nifon în prezența d-lui prim-ministru I. Brătianu a tuturor membrilor comitetului băncilor popopulare, — afară de d. Nenițescu, a primarului orașului, a revizorului școlar și a tuturor membrilor congresiști. După aceea, congresiștii, în frunte cu muzica militară s-au dus la teatrul Papadopol, unde au început dezbaterile. Primul care a luiat cuvîntul a fost d. Grigore Cantacuzino, care spune că d. Nenițescu fiind bolnav, colegii d-sale l’au delegat să prezideze congresul. D-sa dă citire următoarei telegrame, adresată regelui: „Congresul băncilor populare și al cooperativelor sătești, întrunit la Galați, mîndri de avuntul luat de această mișcare și cunoscînd interesul neobosit ce maiestatea voastră poartă dezvoltărei economice a țărei roagă pe maiestatea voastră să binevoiască a lua lucrările congresului spre înalta sa ocrotire. „Congresul roagă pe maiestatea voastră să binevoiască a primi expresia adîncatul său devotament" DISCURSURILE După citirea acestei telegrame, 3. președinte dă cuvîntul d-lui primar Petrovici, care spune că este de datoria sa să ureze bun sosit congresiștilor. D-sa spune că crearea și înmulțirea băncilor populare insamnă un motiv pentru prosperarea țărei noastre. îmbucurător e faptul că toți oamenii noștri politici au căzut de acord și și-aui dat mîna pentru ca astfel să poată asigura ridicarea populației sătești. Urează congresiștilor succes desăvîrșit în opera începută pentru regenerarea poporului nostru. Vorbește apoi d. Pelin Enescu, care arată împrejurările în cari s’au născut băncile populare și cooperativele sătești. Aceste instituții îndeplinesc un îndoit rol. Sătenii își pot strânge economii, iar aceste economii pot fi întrebuințate cu folos. D. Enescu enumără apoi cîteva din învinuirile cari se aduc băncilor popopulare. Spune că atunci cînd s’a găsit că aceste învinuiri sînt dreptă, s’au luat măsuri de îndreptare, la cuvîntul apel d. Gussi prefectul județului. D-sa spune că se simte mulțumit că congresul băncilor populare are loc în acest oraș. Băncile populare și cooperativele sătești au în sinul lor patrioti eminenți, cari luptă ca să îmbunătățească pe cite cu pigtiiță starea economică a țăranului și micului agricultor Termină urînd spor la muncă congresiștilor. Ia cuvîntul d. D. Brazianu, care spune că alături de băncile populare s’au născut și crescut repede un întreg organizm de instituții cooperative, cu cari se va ajunge curînd la țelul dorit. Face o statistică amănunțită a tuturor instituțiilor cooperative cari gint în țara noastră și a capitalurilor de cari dispun. CUVINTAREA PRIMULUI MINISTRU Vorbește apoi de prim-ministru I. Brătianu:, D-sa spune că a venit la acest congres cu o îndoită însușire , ca șef de guvern și ca unul dintre primii membri ai acestei frumoase inițiative. Ca șef de guvern cred— spune d sar că e bine să dați o expresie mai concretă interesului ce guvernul are pentru dezvoltarea instituțiilor sătești. Acest interes s’a arătat întotdeauna prin d. Karet, cu care toți colegii ne găsim într’o solidaritate frățească. Mersul crescînd și progresele dobîndite pe aceste teren nu trebue să ne împiedice de la muncă, din contra, succesul de pînă acum trebue să fie un îndemn pentru munca ce trebue să ii depunem înainte. Sunt plăcut surpins cînd văd acest progres și am o mulțumire legitimă și recunoștință pentru toți cei cari au conlucrat la realizarea acestei desvoltări. Dragostea de care sînteți înconjurați să vă fie dovadă că opera dv. e o operă înălțătoare, e operă de educație națională și mai ales de solidaritate socială. Dovada acestei solidarități o aveți în faptul că vorbesc acintre adversari politici. D. Brătianu, continuă făcînd apel la toate organele statului ca să continue a da mai departe tot concursul lor în această operă. Dsa le povățuește să dea exemple sătenilor de cum să facă economii și cum să aibuiv spiritul scumpfătărel. D. prim-ministru termină cuvîntarea sa spunînd tuturor că în munca ce o depun să fie călăuzit de dragoste pentru cei mici. „Gîndiți-vă, adaogă d-sa, la marele regenerator al omenirei, Isus Christos, care în fapta sa a fost călăuza de dragoste a celor mulți“. Cu această cuvîntare s’a încheiat ședința de dimineață. La această ședință a asistat și d. N. Iorga, care însă a părăsit sala în timpul cît a vorbit primul ministru.— Cpl. & GALAȚI, 12 Octombrie.— După amiaza zilei de azi a fost consacrată diseuțiunei In secțiuni. Au fost 4 secțiuni. Una în amfiteatrul liceului V. Alexandri, sub președinția 1 d-lui Enescu, cu delegații din Tulcea și Constanța; a doua în sala Curții cu juri, sub președinția d-lui Barbu Catargiu, cu delegații județelor Putna și Tecuciu; a treia în sala Apollo, sub președinția d-lui Duca, cu delegații din Brăila și Ialomița;a patra la teatrul Papadopol sub președinția d-lui Brezeanu, cu delegații din Covurluiu, Falciu și Tutova. A ne citi in pagina IV-a: Tabela Petraureanu No. 4 pentru ootitul vaselor fără calcul care conține 200 butoiașe cu diferite dimensiuni gata calculate. Aceste tabele se vor succede regulat de 3 ori pe săptămînă ECOURI înregistrăm cu plăcere înființarea unui nou magazin de confecțiuni, haine de dame, stofe și blănării în str. Lipscani No. 18 sub firma „LA MILION". După cum ni se asigură, patronul acestui magazin, singurul specialist la noi în țară în această branșă, n’a cruțat nici un sacrificiu pentru a înzestra magazinul cu stofele cele mai fine și modelele cele mai nouă lucrate cu cea mai mare îngrijire și conștiinciozitate, îndemnăm cititoarele noastre ca înainte de a-și face cumpărăturile să viziteze și noul magazin „La Milion", * Mcîjierani UN DENUNȚ NEÎNTEMEIAT. — PRESUPUSA OTRĂVIRE DIN URA POLITICA. — Un denunț adresat parchetului general din București, de către frații decedatului August N. Stoicescu, învățător, din comuna Drăgănești, Olt, făcea cunoscut fapte de o extremă gravitate cu privire la moartea fratelui lor și cereau o anchetă. Anume, denunțătorii articulau acuzațiuni precise contra cîtorva locuitori din acea comună, că dînșii ar fi otrăvit pe August Stoicescu, punîndu-i otravă în țuica pe care o băuse în circiuma din sat. Motivul aoestul asasinat ar fi vrăjmășia otrăvitorilor contra defunctului, pe care voiau să-l extermineze, deoarece fiind în ajunul alegerilor comunale, Stoicescu era un adversar de temut care ar fi periclitat candidaturile lor. Denunțătorii mai adaugă că decedatul fusese internat pe tăcute la spitalul Brîncovenesc din București, unde muri, fără a se lua vreo măsură de descoperire a cauzei criminale a morței. Parchetul general a însărcinat pe cel de Ilfov cu ancheta necesară. S’a constatat, prin răspunsul medicului primar al spitalului, că în adevăr a fost adus în spital defunctul Stoicescu, în ziua de 13 August spre a i se face o operație. Dansul suferea de o peritonită apendiculară într’o stare atît de avansată, încît orice operație era de prisos. Adus în stare muribundă, și-a dat sufletul după cîteva ore. Medicul adaugă că autopsie nu s’a făcut, deoarece cazul nu părea întru nimic suspect. PRIMAR CONDAMNAT DE DOUA ORI PENTRU DELICTE. — In calitate de părinte al comunei Hălăucești, județul Roman, stimabilul G. C. Lungu se îndeletnicea mai ales cu micile gheșefturi productive, decît cu interesele satului care i făcuse cinstea de a-1 alege în fruntea lui. Astfel, între altele, dînsul luase bani de la flăcăul Gheorghe Ioniță recrutat în armată, căruia îi promise că îi va trece din trupa permanentă în aceia cu schimbul. Iar arendașului de pe moșia pendinte de comună îi promise că îi va aduce muncitori agricoli, luîndu-i bani înainte. Pentru aceste două fapte fiind adus înaintea instanțelor judecătorești, Lungu fu condamnat la 2 luni pentru chestia cu soldatul și 15 zile pentru abuzul cu arendașul. Contra ambelor condamnări dînsul făcu recurs, pe care Curtea de casație secția doua II respinse erc. CRIMA DIN MIHAI BRAVU. Procesul acestei crime care făcuse vîlvă în mahalaua respectivă, a luat era sfîrșit prin respingerea de către Curtea de casație a recursului criminalului Gheorghe Stoica zis Grozdan, condamnat la un an și jumătate de Curtea de apel din București. Fiindcă era minor, în sensul legii, adică mai mic de 20 de ani, el fusese judecat de tribunal și apoi de Curte, care a menținut pedeapsa primei instanțe. Victima, căzută moartă după urma loviturilor de cuțit date de condamnat, se numea Petre Dumitrescu. De altfel împrejurările acestei crime seamănă cu cele de această categorie. Două tabere de bețivi, cari se ceartă pentru un lucru de nimic — în cazul de față — pentru lăutari și din ceartă la cuțit. DIVERSE — A fost respins erl recursul lui Vasile Popa din Iași, condamnat la un an închisoare pentru falsificarea mai multor polițe și a unei scrisori către bancherul Juster din acel oraș. .— Judecătorul cabinetului 2 de instrucție a dat ordonanța definitivi prin care trimete înaintea juraților de Ilfov pe Vie Dinu, din Domnești, fiind că a ucis cu lovituri de ciomag pe bătrînul Gheorghe Băețelu. — Tribunalul secția patra a condamnat erl la cîte o sută de lei amendă pe Aneta Emanoil și Tașcu Leașcă, negustori de lemne ,,în detail", pentru a -i vlndut lipsă la cîntar. ^ DIN JUDEȚ UN COPIL ARS DE VIU. — La țară părinții sînt neglijenți față de copilașii lor, nu din vină, ci siliți de nevoi. Așa se explică desele nenorociri în cari cad victime copiii sătenilor. Astfel o telegramă adresată parchetului de Ilfov de către notarul comunei Crețești-Sintești, vestește că fetița Dumitra, de 3 ani, a lui Petre I. Dan, jucîndu-se cu alți copii în jurul focului, hainele i s’au aprins, iar dînsa muri în cele mai groaznice chinuri, AGITAȚIA muncitorilor ceferiști Printre muncitorii căilor ferate din Capitală agitația continuă din cauza licențierei de deunăzi a lucrătorilor Dumitru Sassu, Zamfir Constantin și Gh. Mărăscu, pentru că în timpul repaozului ar fi schimbat între dînșii niște insigne cari reprezentaui pe d. dr. C. Racovski. Acești lucrători au fost licențiați fără a li se înmîna un decret prin care să se ordone aceste licențieri și toate demersurile făcute pînă acum pentru reintegrarea acestor lucrători, au rămas infructuoase. Din această cauză, lucrătorii ceferiști sunt foarte nemulțumiți și astăzi Marți 13 Octombrie la orele 7 seara, ei vor ține o mare întrunire publică de protestare în sala sindicatelor din calea Victoriei 91, cînd se va comunica rezultatul dat de către cel în drept ca chestia acestor licențieri și se va lua totodată hotărîrile necesare pentru ca să triumfe cauza dreaptă a muncitorilor, aib‘ Mișcarea de la postă Au fost înaitați în corpul telegrafo-poștal pe ziua de 16 (29) Octombrie 1909. La gr. I de oficiant superior pe actualii oficianți superiori gr. II: Bolintineanu Cristea, Alexandrescu Grigore, Ștefănescu George II, Constantinescu loan I. La gr. II de oficiant superior pe actualii oficianți superiori gr. III, Teodoreanu Mihail, Rășcanu Gabriel, Ionescu V. Grigore, Vasiliu Constantin II, Bone M. Dumitru. La gr. III de oficiant superior pe actualii oficianți inferiori gr. I: Pitiș Constantin, Bărjovanu Vasile, Stănciulescu Alexandru, Negulescu Nicolae, Ionescu Tz. Ion I, Dumitrescu Nicolae, Gotcu Grigore, Caranfil Constantin, Ionescu Atanase. La gr. I de oficiant inferior pe actualii oficianți inferiori gr. II: Ionescu Iamandi, Stingheanu Titu, Balaj Mihail, Galin Titu, Panaitescu Dumitru I, Popa Vasile I, Rabu Claudiu, Lazaru Macovei, Niculescu Alexandru, Vardala Alexandru, Tilibașa Ion. La gr. II de oficiant inferior pe actualii oficianți inferiori gr. III: Rădescu Constantin, Boroianu G. Nicolae, Brânzei Constantin, Ionescu Constantin VII, Moscu Iile, Rădulescu Mihail, Mihăescu Constantin II, Candela George, Constantinescu Matei, Alexandrescu Belizare, Dinculescu Marin, Stavilă Mihail, Nicolau Cristodor, Georgescu P. loan III, Ionescu George, Georgescu Vasile, Ștefănescu Ștefan III, Ioanide Cristu, Cerbu Vasile, Homoceanu loan ,Manoliu Constantin I, Rădulescu Marin, Patroianu George, Frîncu Alexandru. La gradul I de conductor poștal, pe actualii conductori poștali gr. II: Mătăsaru Nicolae, loan Grigore, Moisescu Constantin, Cîrlan Nicolae, Pintilescu Mihail, Achimescu loan, Cîrbea loan. La gradul II de conductori poștali, pe actualii conductori poștali gr. III: Costin Leon, Chinescu Constantin, Georgescu Andrei, Simionescu Tache, Grigore Dan, Manolescu Gh.. Stoicescu Niță, Ionescu Dumitru III. Mutulugescu Nicolae, ALEGEREA sa la soc. „Gutemberg* Aseară s’au întrunit în sala Bursa Muncel, membrii noului comitet al societatei lucrătorilor tipografi ..Gutemberg“ ales în ’adunarea din Octombrie. Din comitet fac parte 7 membri noul și 4 din vechiul comitet. Adunarea de aseară a comitetului a avut de scop alegerea președintelui, vice-președintelui și secretarilor. Au fost aleși: d. Dimitrie Constantinescu, președinte cu 7 voturi; d. Dimitrie Papazolu, vicepreședinte cu 7 voturi; iar d-nil. Iorgu Constantiniu și Ion Pătulescu ca secretari, cu unanimitate de voturi. Noul președinte a *aes în locul d-lui Tache Georgescu, fost președinte al societăței „Gutenberg“. Alb. D. 1. Brătianu la Brăila BRAILA, 12 Oct. — Azi, la ora unu jumătate după amiazi a sosit în localitate, venind din Galați, d. Ionel Brătianu, prim ministru cu iahhtul „Ștefan cel mare“. Pe bordul iahhtului între alte persoane, se aflau d-nn: general Warthiade, comandantul corpului 3 de armată, prefectul Gussi, prefectul poliției Băltianu, Ștefănescu directorul navigației fluviale pe Dunăre. Toți aceștia au însoțit pe primulministru pînă la Brăila. Pe ponton se aflau: d. prefect Orșeanu, polițaiul Ananiescu, Alexiu membru marcant al partidului liberal din localitate, advocatul Leonte Moldoveanu, primarul D. Ionescu, ajutorul Badea Spînu și alții, cari au primit pe primul ministru. După o întreținere de cinci minute, primul, ministru, împreună cu prefectul și cu Alexiu, s’au îmbarcat într’un vagon special ce se afla pregătit pe linia portului și din stația Brăila a pornit la orele 2 spre București. — Per, PROPRIETARI de MORII Transformați morile D-v. actuale în mori cu benzină și precumți-vă renumitele'englezești— " mmm — de la — Societatea Anonimă Română de Comerț București Str. Smărdan 10. Brăila , Craiova Bulev. Cuza 95 Str. Kogalniceanu 22 Ulme tnfemififfil Citita Îîi pagina IV: arnistul Karst ia R.-Vîrcsa; Buletinul sindicatelor; Marea mișcare de la lucrările publice; Altă sinucidere la Sonstanța; Moartea lui Iancu Cogălniosanu. Agenții siguranței generale au arestat era .pe un periculos spărgător internațional, anume Gh. Ispasovici, care se ascundea sub diferite nume. Spărgătorul arestat fusese expulzat de două ori și întors în țară se servea de diverse acte false pentru a-șî ascunde identitatea. S-a constatat că Ispasovicî e urmărit de parchetul de Brak la, pe baza unui mandat de arestare. El a fost înaintat parchetului. In urma verificării făcute in scriptele corporației mecanicilor de către expertul comptabil însărcinat de Camera de meserii, s’au constat nereguli și lipsuri de bani în sumă de lei 5490 lei. După terminarea lucrărilor vor fi avizate autoritățile In drept pentru a lua măsuri contra celor vinovați. Eri după amiazi au avut loc la expoziție niște experiențe cu aeroplane în miniatură făcute de niște ofițeri de artilerie. Experiențele au reușit în mare parte. La banchetul dat în onoarea d-lui Ioan C. L Brătianu, de către membrii partidului național liberal din județul Putna, cassa Capșa a servit următorul : MENU Julienne D’Arblay / Esturgeon1 a la Parisienne Sauce Verte Piece de filet de boeuf lucullus Poularde Du Houdan a la Broche Saladé de saison Petits pois a la frangaise Glace Capsa Gaufrettes Bonbons-Marrons Glacég Tourtes Corbeilles de fruits Vieux Dragașani Pauillac G. H. Mumm Cordon-Vert Café Liqueurs Comitetul de inițiativă pentru participarea produselor romane la expoziția din Bruxelles din 1910, pentru a aduna, un fond din care să se preîntîmpine primele cheltueli, a hotărît a da mai multe serbări cu un bogat program ,în zilele de 17, 18 și 19 Octombrie, la parcul Carol I. Asociația generală a agenților comerciali din Romînia, cu sediul str. Șelari No. 9, roagă foarte călduros pe d-nii membri a nu lipsi de la adunarea generală extraordinară care va avea loc Duminică 18 Octombrie 1909, ora 2 jum., la școala Reschit Daath (Ronetti Roman) strada Antim 5. Fiind la ordinea zilei chestiuni foarte importante, este absolut necesară prezența d-lor. Furnizoarea Cartei Regale țin să nu piardă prilejul de a petrece cîteva ore de neînchipuite delicii. Biletele se găsesc de vînzare la Jean Feder și la magazinul Conservatorului. Biletele de favoare sunt suspendate. Banchetul ministerial GALAȚI, 11 Octombrie.—Pe bordul iahtului regal „Ștefan cel Mare” d. Al. Gussi, prefectul județului, a oferit, azi la 12 un banchet d-nutul prim-ministru Brătianu. Au fost invitați la acest banchet, pe lîngă membrii din comitetul casei centrale a băncilor populare și d-nii primar Petrovici, prefectul Bălteanu, procuror general Niculescu, general Vartiade, d-nii senatori și deputați și comandantul vasului de războiu turc, sosit erî în port. După urcarea invitaților pe bord, vaporul s’a pus în mișcare spre Brăila. In timpul mesei, episcopul Nifon ,a rostit cîteva cuvinte la adresa d-lui Brătianu, căruia i-a oferit și o iconiță lucrată artistic la școala de pictură bisericească de la mănăstirea Cilic. Orchestra reg. 11 Siret a cintat în tot timpul banchetului. In apropiere de Brăila vaporul a fost intîmpinat de un alt vapor pe care se afla prefectul județului Brăila, cu primarul orașului și deputații și senatorii de Brăila. De la Brăila d. prim-ministru a luat trenul și a plecat la București. Restul invitaților s’au înapoiat la orele 3 cu iahtul regal. Valentin După planul loteriei, nou alcătuit, se poate cîștiga cu O SINGURA OPTIME 25.000 LEI—cu un lot întreg 250.000 lei —. Cumpărați deci loturi norocoase pentru Clasa VI-a (tragerea dela 16 Octombrie pina la 10 dcembrie 2009) de la Colectura principală FELIX GRUN et Co., București Strada Academiei i. —1/8. 20 lei. — 1/4. 40 lei — 1,2. S0 lei- 1/1. 160 lei. •mmmmmmmmmmmmm Joi, 15 Octombrie, orele 3 după amiază, se va face în marele amfiteatru al facultății de medicină, Bulevardul Independenței, deschiderea cursurilor anului școlii 1900—910, și distribuirea unor recompense pentru studii. Pentru publicul din provincie care vrea să vină la București cu ocazia experiențelor lui Blériot, comunicăm următoarele: Astăzi, 13 Octombrie, se vor elibera din toate gările bilete de ducere pentru București. Aceste bilete vor fi valabile și pentru întoarcere, în ziua de 14 sau 15 octombrie, ele vor trebui însă să poarte stampila ce se va aplica la intrare la hipodrom. Fără această viză, biletele nu vor fi valabile pentru întoarcere. In ședința extraordinară a societății „Tinerimea Carpaților", s’au ales în comitet următoarele persoane: Președinte: V. Iordăchescu; vicepreședinte, Gr. Ștefănescu; casier, Dimitrescu N.; secretar D. Zamfirescu; controlor, Ionescu E. și Traian Tănăsescu; și d-nii N. Popescu, Vasilescu D. și C. Dumitrescu, cenzori. Ședința s-a ocupat apoi, cu serbarea pe care societatea o va da În ziua de 1 Noembrie a. e. la Coloseul Opler. Catedra de limba romină de la școala de limbi orientale din Paris e vacantă prin retragerea d-lui Emile Picot, profesor la această școală. Mîine seară Miercuri, are loc la circul Sidoli, reprezentația de gală organizată în onoarea lui Blériot de un grup de sportsmani din Capitală. S’au rezervat spectatorilor mari surprize cu un program bonat și variat. îndemnăm pe cititorii non-aviațiuneT uT BUCUREȘTI Sisirea IA MI ULTIMILE DISPOZIȚIUNI.— PAZA MILITARĂ ȘI CONTROLUL. — MASURILE DIRECȚIEI CAILOR FERATE. AFLUENȚA LA GARAJUL PRÄGER. O telegramă a lui Blériot, trimisă din Budapesta, anunță că celebrul aviator farncez s'a oprit acolo 24 de ore, așa că și-a aminat cu o zi sosirea în București. Blériot sosește deci neapărat astăzi la 11.20, cu acceleratul de Arad. El va fi întimpinat la gară de comitetul Automobil Clubului. » Vremea s'a schimbat un bine. Eri a fost o zi splendidă, care a atras o lume imensă la garajul Prager, unde s’au înregistrat peste 3000 intrări. Au fost, între alții, și d-nii general Manu, Take Ionescu, V. G. Morțun. Blondei cu d-na, de Giers cu d-na, prințul Schönburg-Hartenstein, etc. La ora 12 și jumătate, elevii școalei de poduri, in cap cu profesorii lor, au vizitat garajul. Explicațiunile le-au fost date de d. loan Cămărășescu. E de prevăzut că astăzi, Marti, fiind ultima zi în care aparatul mai e expus, va fi o mare aglomerație la garajul Prager. Pentru publicul din provincie care vrea să vină la București cu ocazia experiențelor lui Blériot, comunicăm următoarele: Astăzi, 13 Octombrie, se vor elibera din toate gările bilete de ducere pentru București. Aceste bilete vor fi valabile și pentru întoarcere, in ziua de 14 sau 15 Octombrie, ele vor trebui Insă să poarte stampila ce se va aplica la intrare la hipodrom. _ Până această viză, biletele nu vor fi valabile pentru întoarcere. * Eri dimineață, d-niî colonel Iliescu, lt.-colonel Praporgescu, căpitan Rosetti, principele Bibescu și I. Cămărășescu au fost la șosea și au făcut turul zonei închise, stabilind punctele unde se vor posta detașamentele de soldați cari vor face paza. In ziua de Miercuri vor face acest serviciu peste 25/100 soldați. Circulația va fi permisă numai pînă la rondul al II-lea, iar de acolo spre hipodrom numai persoanelor cari vor avea bilete__ * S'au luat măsuri ca pe terasa tribunei mai*i de la hipodrom să nu se permită accesul decit la maximum 500 persoane. Din provincie se anunță o mare participare de persoane Pentru înlesnirea publicului din Capitală, direcția căilor ferate a dispus ca Miercuri sâ gircuie cite un tren special spre gara Mogoșoaia. De la Filor ei trenul va pleca la 12.55 și va fi la 130 la Mogoșoaia. Din Obor, trenul va pleca la 1.27 și va fi la 1w0 la Mogoșoaia. Din gara de Horă, va pleca la 1.50 și va fi la Mogoșoaia la 2.02. Pentru întoarcere, trenurile suucidie vor circula astfel: spre Filaret, trenul va pleca la ■» 50 și va sosi la 5.27. Spre gara Obor va pleca la 5.10 și va sosi la 5.28, iar spre gara de Nord la Pleca la 5.35 și va sosi la 5.47. Preturile pînă la gara Mogoșoaia vor fi următoarele: dela Obor, clasa Il-a i.io, clasa Ill-a 0 70; din gara Filaret, clasa l-a 2.80, clasa Il-a 2.10, clasa lll-a 1.50; din gara Dealul-Spireî, clasa l-a 2.10; clasa 11-a 1.50, clasa III-a 1.10; din gara de Nord, clsa l-a 1.50, clasa 11-a 1.10, clasa lll-a 0.70. — * Amintim publicului că imediat după sosirea lui Blériot în Capitală, se va arbora la Clubul Automobil un drapel francez. Miercuri, prezența acestui drapel în balconul clubului, va însemna că Blériot zboară în ziua aceia, iar lipsa lui va însemna că vr ’ zboară. Discard are loc, la Ateneu conferința lui Blériot. Conferința e cu proecțiuni. '4 Á Domnului Roșiorii-de-Vede, 26 Septembrie 1909 W. Standedier, — București Rotorii de Benzină „Croasley“ de 50 cai putere, ce mi l’ați instalat, ne satisface atic ca soliditate, mers regulat și (ss) Anghhel Arizan, Proprietar de moară CAPITALA si in Ilidiei III Si Iniev Consfătuirea de aseară de la d. C. C. Arion Aseară advocații din Capitală, s’au întrunit într-o consfătuire acasă la d. Arion, a căruia candidatură a fost propusă. La această consfătuire erau de față d-nii Aurel Iliescu, Victor Foteanu, Aurel Alexandrescu, Polichroniade, Cornea, Urlățeanu, N. Dumitrescu, Elefteriu, Țepeluș, Gh. Macri, Palade, Bălcescu, Stegăreanu, Vasile Nicolaescu, Aslan, M. Poenaru Bordea, Popescu-Muscel, Al. Z. Teodorescu, Adamiade, Vasile Toncescu, Christescu, Radu Rosetti, I. Manescu, V. Rusu, D. Grozea, Virgil Alexandrescu, Stavri Predescu, Jean Florescu, Nicu Ionescu, Lucian Boloney, Mircea Marion, Cihosky, Dem. Negulescu, Chr. Teodora, M. Oprescu, Magnus Răileanu, G. Ercul, Zane, Paul Negulescu, M. Adamescu și alții. D. Cornea, a fost proclamat președinte. Luînd cuvîntul d-sa a arătat că d. C. C. Arion, întrunind toate condițiunile ca să prezideze baroul, a fost propus de a fi ales preeșdinte. D. Chr. Teodora, spune că advocații au fost mulțumiți de fostul decan d. Dissescu și aduce elogii d-lui Arion, despre care spune că va reuși cu siguranță. D-sa e de părere ca d. Antonescu să-șî retragă candidatura. D. C. Dissescu, foarte mișcat de elogiile ce i s’au adus de către d. Teodora, spune că lasă în locu-I pe d. Arion. D. Dissescu e sigur de izbînda d-lui D. C. Arion și vorbește în treacăt despre lista membrilor baroului. D-nii Stegărescu, Cornea, Aurel Iliescu, Elefteriu și I. Florescu, vorbesc arătînd încrederea pe care o au toți în reușita d-lui C. C. Arion. D. C. C. Arion, spune că este în contra unei alegeri în care ar fi amestecată politica și spune că ar fi o nenorocire ca decanul să reprezinte un partid politic, D-sa termină spunînd că dorește ca lupta cu adversarii să fie dreaptă și își exprimă dorința ca nimeni să nu lucreze necinstit pentru neisbînda d-lui M. Antonescu. D. C. Dissescu, luînd din nou cuvîntul răspunde celor ce s’au ocupat de chestiunea listei, chestiune care a rămas să se tranșeze în o altă consfătuire. La orele 11 și jumătate consfătuirea s’a terminat. Rănirea din fundătura Baicului O rănire s’a petrecut orî în fundătura Baicului, rănire a cărei victimă a fost tînăral Iorgu Vasilescu, lucrător la fabrica de pungi, din fundătura Baicului N No. 20. Pe cînd se înapoia acasă de la lucru, Iorgu Vasilescu a fost untimpinat de către o ceată de ranfacatori compusă din Costică Ursu, cantonier la Filaret, Andrei Mutu căruțaș, ambii din fundătura Baicului și Rusu dogar din șoseaua Pantelimon. Toți trei au sărit supra lucrătorului și l-au lovit în cap atît de grav cu ciomegele, în cu bietul lucrător a căzut însângerat. Cu ajutorul trecătorilor rănitul al fost transportat la spitalul Colegitina, unde a fost internat. Agresorii au fost puși în urmărire, Nenorocirea din dosul fabricei Tonola Cotigaru Amzinca Toma, In vîrstă de 25 de ani, din calea Călărași No. 250, a fost era victima unei nenorociri. Pe cînd trecea cu cotiga prin dosul fabricei Tonola, în apropiere de rampa de gunoaie, calul s’a speriat și a rupt-o de fugă. Cotigarul a căutat să-l strunească însă încercarea lui a fost zadarnică. Capacul cotigei căzînd peste el, l-a rănit grav la cap, aruncindu-i jos de pe capră. Calul a fugit și nu a putut fi oprit decît după o jumătate de oră. Rănitul a fost transportat la spitalul Colentina, unde a fost pansat. NENOROCIRI ACCIDENTE Tipograful Alexandru Mihail, de 21 ani, din strada Grand No. 35 a fost prins de roata unei mașini care i-a zdrobit degetele mînei drepte. Rănitul după ce a fost pansat la șoc de salvare a fost transportat la spital. Unul oarecare d. Dumitrescu, fără domiciliu, trecînd erl pe str. Buzești, l-a venit deodată râu și căzînd pe stradă, s’a rănit grav la cap și pe ceNenorocitul a fost transportat la spital de către trecători. - FAPTE DIVERSE De la Teatru La Teatrul Național: Revizorul de Gogol. — La Teatrul Davila: Urmările, de Emil Micolau. Două premiere au fost aseară: Teatrul Național a jucat „Revizorul“ lui Gogol, satiră asupra corupțiunei administrative din Russia, pe care a mai jucat-o acum treizeci de ani în localizarea d-lui P. Grădișteanu. Comedia d-lui Gogol a devenit aproape clasică în feul ei, deși azi nu mai corespunde atîtea realități. Asupra felului cum a fost jucată vom vorbi după a doua ei reprezntare, aseară cronicarii teatrali fiind nevoiți să urmărească și la Teatrul Davila reprezentarea pentru întîia oară a unei nouă piese originale a d-lui Emil Nicolau. Urmărila se întitulează astfel fiindcă arată urmările funeste ale divorțului asupra educațiunei copiilor: băiatul ajunge jucător de cărți, se aprinde de o patimă criminală pentru mama sa vitrigă, iar fata se dă unul flușturatic însurat, care a fost și amantul mamei Dacă situațiunile apar cam crude și personagiile prea puțin atrăgătoare, piesa însă e condusă așa fel că publicul a ascultat-o cu simpatie pentru autor, pe care l-a chemat de două ori după actul al doilea, împreună cu excelenții interpreți: d-ra Voiculescu, d-nele Alexandrescu, Giurgea, Sturdza și d-nii Davila, Bulfinsky, Bulandra, Storin, Manolescu, Niculescu-Buzau, Economu, Kanner, etc., etc. Astă seară Urmările se joacă pentru a doua oară și succesul ei va merge, desigur, crescînd. Montarea luxoasă și foarte îngrijită: d-nu Nicolau are de ce să fie mulțumit. Dela galerie Biciclistul Traian Petrescu, de 17 ani, din strada Hagianoff trecînd erî cu bicicleta pe calea Griviței, s’au izbit de o trăsură și s’a rănit grav pe corp și la mîna dreaptă . Circumscripția respectivă anchetează mulțumirea sufletească că a fost un soldat devotat regelui și că, prin aceasta, salvează onoarea sa de militar. Dorește ca aceasta să se comunice și regelui, deși mai multe persoane au căutat să-l bîrfească față de suveran. Au mai sosit la fața locului de medic căpitan Bădescu, procurorul Ariton, prefectul Vîrnav, primarul Boteanu și alte persoane. Moartea aceasta prematură a produs o impresie penibilă în oraș, întrucît defunctul era un militar onorat de toți camarazii și simpatizat de toți aceia cu cari venea în contact. Născut la 1866 la Tg.Jiu, studiile preliminare și le-a făcut la Craiova, după care a intrat la școala lui Davilla. A venit ca medic șef al div. 9 cu gradul de maior, la Constanța, și a fost avansat mai târziu locot.colonel. Poseda toate decorațiile campaniei din 77 la care a luat parte ca medic locotenent. D. maior Lupescu a dispus transportarea cadavrului la spitalul militar și sigilarea odăilor, pînă la sosirea familiei care a fost anunțată, înmormântarea va avea loc mîine. Autoritățile superioare militare au fost anunțate de tragicul sfîrșit al d-rului Constantinescu.#■ CONSTANTA, 12 Octombrie. —> Mîine dim. cu trenul de 7 sosește la Constanța fratele sinucisului colonel medic Constantinescu. La ora 2 cadavrul va fi transportat la gară cu onorurile cuvenite, de unde, într’un vagon mortuar, atașat trenului de persoane, va fi pornit la T.-Severin, unde se va face înmormîntarea. Sylvian Prințul Carol la batalionul său CRAIOVA, i Octombrie. Din sorginte pozitivă aflu că principele Carol, care, după cum se știe, a fost avansat la gradul de sublocotenent în batalionul I de vînător cu garnizoana la Craiova, va veni în localitate in lunile Februarie și Martie, pentru a face instrucție la batalion plnă în luna Aprilie, cînd batalionul 1 de vînători va fi mutat la București. — Xam. licita comisii Sf. Petri Cotif finîi»!! CONSTANȚA, 11 Octombrie. — Azi dimineață s’a lățit cu iuțeala fulgerului în oraș știrea că dr. colonel Petre Constantinescu, medicul șef al diviziei a IX-a, s’ar fi sinucis. Imediat m’am îndreptat spre locuința numitului în strada Carol No. 37, unde, în adevăr, am găsit pe d. maior Lupescu, comandantul pieței, care începuse primele cercetări. Cadavrul, întins pe un pat, prezenta vederea un aspect înfiorător. La gît avea o rană de aproape zece centimetri lărgime și tot atît de adîncă, făcută cu un bisturiu găsit la capătul patului. Asemenea și la încheetura antebrațului sting erau tăiate arterele. Așternutul era plin de sînge și deranjat, ceea ce denotă că medicul a avut momente groaznice pînă să înceteze din viață. Pe masa biuroului s-a găsit un pahar cu resturile unui lichid roșu, care, după constatările făcute, provenea din dizolvarea mai multor pastile de sublimat corosiv, consumate de sinucis. Cînd otrava a început să-și facă efectul, în dureri atroce și pentru a pune capăt suferinței, «dlcnelul mai întîi și-a tăiat vinele de la mîna stingă și, pe urmă, carotida dreaptă a gîtului. Tot pe masa biuroului s’a găsit și o scrisoare fără adresă, în care sinucigașul spune, că, cu toate precauțiimile luate, el se omoară, cu Palat de justiție la Galați CONVORBIRE CU PRIMUL HIA NISTRU BRATIANU La prefectura de județ, unde a avut loc recepția mai multor amici politici, d. senator Madgearu a luat cuvîntul, cerînd primului ministru ca să hotărască odată cu soarta palatului de justiție. Deși d. prim-ministru a spus că, pentru moment, nu se poate face nimic, totuși în urma insistențelor, s’a hotărit ca prefectura de județ și primăria locală să prevadă în budget suma necesară ,pentru facerea planurilor și fixarea devizului. — Val. Timpul în Europa La Brăila, cerul e senini; la Constanța, nouros. La Viena, plouă; la Budapesta și la Paris e frumosț la Londra, e frumos dar frig; la Liverpool, timpul e ploios; la Berlin, e frig'.