Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-14 / nr. 2028

Wf-r - vl *ÖV StÍ28 Miercuri 14 UuLowbata ifcfnt) ------------------ . ......------­PUBLICITATEA ■ CONCEDATA EXCLOSI# Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER « Com# BUCUREȘTI ■to. KarSgaorgevlct H^Tjuim ș0 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. II­T DIRECTOR fKO­N­S­T. MILLE Abonamente cu premii: TJn­ul . . . 1 I . . . . Lei 20 8 luni _ ii 8 Inni...................................... I e Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația Mo. 14/10 Redacția cu Capitală . 14/10 » „ Provinția. „ * i<1/99 » ’ » Străinătatea. „ 12/40 ” Apare zilnic cu cele din urmă știri ale­ nopței -ea ­­­­­ 1 )) I­ir mțmm v.. .Av’.IV i­l- j Episcopul Gh Deschiderea Sinodului Krt a avut loc în Capitală deschi­derea sesiune! de Octombrie a Sino­dului. i La orele 9 a. m. tot­ membrii Si­nodului s'au Întrunit la mitropolie, unde arhiereul Theodosie Ploeștea­­tra, vicarul mitropoliei, a oficiat un Üe-Deum. i După terminarea serviciului reli­gios, membrii sinodului s’au dus la Sinod, unde un preot a făcut Mestahia. D. ministru Haret a citit mesa­­giul de deschidere, după care mitro­politul primat a ținut o scurtă cu­­vîntare, prin care a arătat activita­tea preoților in decursul acestui an, importanta nob­ilor legi sinodale, precum și lucrările pe care membrii Sinodului le vor discuta în actuala sesiune.­­ In urmă s’au ales următoarele co­­m­isiuni:­­ Secretari: Episcopul Nifon și ar­hiereul Calist. i Comisiunea de petițiuni: Episco­pul de Roman, ar­hereii Sofronie Vulpescu și Nicodem.­­ Comisiunea de cărți secundare: mitropolitul Moldovei, episcopul de Huși și arhiereul Meletie Gălățeanu, - Comisiunea de cărți primare mitropolitul primat, episcopul de­­ Argeș și Rîmnic. - Comisiunea pentru cârti rituale:­­p. Valerian, arhiereul Sofronie Vul­pescu și arhiereul Theodosie Ploeș­­teanu. Chestia consistoriala­ bisericesc la deschidera ședinței o vă­dită enervare domnea printre membrii Sinodului, de­oarece pe zvonise, încă din ajun, că episcopul Gherasim de Roman va ridica în Sinod chestiunea antircanonicitătei Consiliului superior bisericesc, chestiune pe care o ridicase și în Senat și care, din cauza violenței de limbagiu a episcopului de Ro­man era să aibă drept urmare trimiterea acestui înalt­­ prelat în judecata Sinodului. Memorial episcopala! Gherasim După cuvîntarea mitropoli­tului primat, episcopul Ghe­rasim de Roman cere cu­­vîntul și, cu glansul încăl­zit de puterea convingerei că avea să săvîrșească un act ma­re din viața sa arhierească, a dat citire unui memoriu pe care l-a prezentat Sinodului. Era vorba de noua institu­ție bisericească a Consistoriu­­lui superior bisericesc, în con­tra căreia prelatul s’a ridicat cu aceiași energie și în ședin­ța de oli a Sinodului, cu care a combătut legea și cu prilejul discuției generale de la Senat. — Mie, a spus ,prelatul, îmi place să servesc cu drag bise­rica lui Christos și de aceea nu voiü permite nici odată ca o lege pămînteană să lovească în legea noastră dumneze­iască. Apoi, adresîndu-se mitropo­litului primat, i-­a făcut un în­treg rechizitoriu­, acuzîndu-l că, fiind raportorul legei, nu numai că nu a apărat canoa­nele în contra dispozițiunilor cărora s’a creiat consistoriul superior bisericesc, dar încă a răspuns cu violentă la criticele acelora cari, în Senat, au luat apărarea bisericei și a canoa­nelor. — Ei bine, a exclamat epis­copul de Roman, eu sunt con­tra acestei legi, nu mă vom­ su­pune ei pentru că scoate pe preoți și pe­­ diaconi de sub autoritatea episcopală, în în­tregime acordată nouă de că­tre canoane ; nu mă voiü su­pune de­cît legilor cari nu lo­vesc în legea dumnezeiască și, dacă voi­ fi găsit de roț, nu aveți de­cît să mă trimetezi în judecata acestui sfînt Sinod. Ori­ce mi se va întîmpla, voi­ continua să protestez în contra legei sinoda­le care s’a votat în ședința din Martie a. m., a Si­nodului. Anatema Fată cu argumentele spriji­nite pe canoane invocate în memoriul său­, episcopul de Roman, cu vocea tare și ener­gică, se adresează membrilor Sinodului și le spune că, dacă ee vor solidariza cu noua lege sinodală și dacă vor găsi că consistoriul superior biseri­cesc e o instituție canonică, a­­tunci să fie bine știut urmă­toarele : — Eu Gherasim, episcop de Roman, membru al sfîntului Sinod al bisericei creștine or­todoxe, nu mai pot sta un mo­ment în mijlocul fraților mei cari aprobă călcarea legilor dumnezeiești. In urmă, în virtutea cano­nului I din Sinodul al VI-lea ecumenic și în virtutea cano­nului I combinat cu canonul al II-lea din cel de al patru­lea Sinod ecumenic, episcopul Gherasim de Roman, tremu­­rind de emoție și cu glasul ri­dicat, a aruncat afurise­nia asupra întregului Si­nod spunînd că rupe le­gătura și comuniunea ca­nonică că nu mai soco­tește pe membrii Sinodu­lui împreună liturghisi­­tori, îi afurisește și-i dă anatemeii ca pe niște mă­dulare putrede și străine trupului bisericei, ca pe niște păgîni și vameși, nevrednici de Dumneze­­escul glas. Nu vă știți pe voi, a adăogat episcopul de Roman, depărtați-vă de la mine­­ toți lucrătorii nedreptăței“. In momentul cînd aceste cu­vinte au fost rostite s’a pro­dus o emoție de nedescris în rîndurile membrilor Sinodu­lui. Episcopul Gherasim și-a de­pus apoi memoriul pe masa Sinodului și a părăsit imediat ședința. Răspunsul d-lui Haret După ce spiritele s’au mai liniștit puțin, d. Spiru Haret a luat cuvîntul pentru a răs­punde în absența episcopului de Roman. Ministrul, a început a se a­­răta surprins că tocmai acum, după votarea legei, s’a gîndit părintele episcop să se revolte. D-sa a mai găsit că Iän a fă­cut prelatul că a părăsit șe­dința, de­oarece chiar canoa­nele îl obligă să asculte răs­punsurile. D. Haret a mai a­­dăugat că se înșeală episcopul de Roman dacă crede că d-sa va permite străinilor să se a­­mestece fie în treburile civile fie chiar și în cele bisericești. După ce a dat cîteva expli­­cațiuni asupra Consistoriului, d. Haret s’a întrebat ce a ur­mărit episcopul de Roman ,prin atitudinea sa. A urmărit provocarea unei separațiuni între biserică și stat? In tot cazul planul pe care l’a urmărit, spune d. Ha­ret, a fost un plan greșit, iar acel care l’a povățuit s’o facă este un om care ar trebui în­depărtat de la toate bunurile bisericești și care a fost acu­zat de trădător de neam. De notat că, în timpul cu­­vîntărei, episcopului de Ro­man, mitropolitul primat în­­cercînd să-l întrerupă în două rînduri, episcopul l’a amenin­țat că părăsește sala dacă nu-l lasă să spună tot ce are de spus. Declarația unui înalt prelat De altfel, ce s’a petrecut azi in Sinod, nu e pr­imul caz. Un altul identic s'a înregistrat in anul 1865, cînd episcopul Neofit Scri­­ban a fost silit să părăsească scaunul episcopal. In ceea ce privește consecințele actului săvirșit azi In ședința Sinodului de către episcopul de Roman, un înalt personagiu­ bi­sericesc din anturajul mitropoli­tului primat ne-a declarat urmă­toarele: ’ —i Episcopul de Roman va tre­­bui să demisioneze, iar în cazul cînd nu va face aceasta, i se vor trimite trei invitațiuni ca să par­ticipe la ședințele Sinodului. Dacă, însă, va continua să refuze de a lua parte la dezbaterile Si­nodului, atunci se va face un raport ministrului de culte, pe baza căruia episcopul Gherasim va fi scos din scaunul episcopal. In tot cazul, a adăugat înaltul personagiu bisericesc, actul epis­copului de Roman e o mare nai­vitate. Ce ne spune fostul mitropolit Parthenie — MEMBRII SINODULUI NU RAI POT OFICIA — Gravitatea conflictului provocat­or­i ședința de er­ a Sinodului, ale cărui urmări pentru biserica noastră nu pot de­cît să îngrijească opinia pu­blică a țărei, ne-a hotărît să cerem părerile tuturor acelor, cari sunt în măsură să spună un cuvînt cu greu­tate în această afacere. Ne-am adresat și fostului mitro­polit Parthenie al Moldovei, care lo­­cuește la București în casele din curtea bisericei Antim. Fostul mitropolit, care era în cu­rent cu cele petrecute, ne-a spus: „ Sînt foarte mîhnit de cele ce s’au întîmplat, pentru că ele vor lovi irăși în prestigiul bisericei noas­tre. Din parte-mî, dacă mi se va cere sfatul, vom­ îndemna la liniște și la aplanarea conflictului, dacă lucrul acesta mai este cu putință. Asupra canonicității nouei legi­ sinodale, care a provocat anatema de omi, fostul mitropolit ne-a decla­­­rat: — L­egea este Intr’adevăr anti-ca­­nonică și­­ eu cred că, după cele pe­trecute In Sinod, ministrul cultelor va trebui s’o reformeze. — Dar care e situația creiată membrilor Sinodului prin afurisenia de ori? — Acei dintre membrii Si­nodu­­lui cari nu se solidarizează cu părerea episcopului de Roman, fiind sub anatemă, nu mai pot o­­ficia slujbă bisericească pînă ce nu vor căpăta dezlegarea de afu­risenie într’un fel sau altul. Nici mitropolitul primat și nici un alt membru al Sinodului nu mai au dreptul, după canoane, să oficie­ze în biserică. — Cari ar putea fi urmărite a­cestui conflict . — Urmările pot fi foarte grave; nu vi le pot, însă, preciza. Ceia ce vă pot spune, însă, e că cele ce s’au petrecut acum în biserică, nu știu­ să se fi întîmplat vre-oda­­tă în întreaga biserică creștină. Aceasta e tot ce a voit să ne spună fostul mitropolit Parthenie. Cine se va șiiățiza ca episcopul Pe Roman ? — DOI ARHIEREI ȘI UN EPISCOP — După ce episcopul Gherasim a rostit afurisenia în ședința de eli a Sino­dului, un singur arhiereu, Calistrat Bîrlădeanul, s’a solidarizat cu epis­copul. Arhiereul Calistrat care, în tot timpul cuvîntărei lua fățiș parte episcopului, imediat ce acesta a pă­răsit sala Sinodului, I-a urmat, de­­clarînd că se solidarizează cu din­­sul.­­ Conflictul e insă pe punctul de a lua o întorsătură și mai gravă în­că, de­oarece in ce­rcurile superioa­re bisericești se afirmă că se vor mai solidariza cu episcopul Ghera­sim încă doi prelați din Sinnod: epis­copul Nifon ,dunărei de Jos și ar­hiereul de scaun Sofronie Craiovea­­nul. In căzui cind și aceștia se vor a­­socia la afurisenia episcopuloi de Roman. Iucrarile se complică, agra­­vind urmările ce le va avea. Patriarhul poate avea vre-un amestec un­ confiliî ? —DECLARAȚIA UNUI PRELAT— Un înalt prelat, cu foarte mare autoritate in cercurile noastre bi­sericești, întrebat de noi ori dacă patriarhul de la Constantinopol poate avea vre-aun amestec In acest conflict bisericesc, ne-a răspuns următoarele: — — „Deși biserica noastră nu mai depinde de patriarhia de la Cons­­tantinopol, totuși păstrăm încă cu patriarhul legăturile spiritua­le, pe cari le avem și cu biserica rusească și, de altfel, cu toate bisericele creștine­ ortodoxe. A­șa fiind, patriarhul de la Constanti­­nopo­l, dacă nu are altă putere, insa tu fișesc u «i­eta, la afurisenia episcopului de Ro­man ca orice alti înalt prelat cre­știn ortodox". Tot în legătură cu acest con­flict, acelaș înalt prelat ne-a a­­dăugat: — „Lucrul este atât de grav, în cit biserica rusească poate inter­­veni și ea în favoarea episcopului de Roman, dacă va găsi că noua lege sinodală e anti-canoni­că. Es­te chiar foarte cu putință ca, în a­­cest sens, să se facă intervențiuni și pe lângă regele Carol". Sinodul se vyimnta Joi — CONSFĂTUIREA D-LUI HARET CU MITROPOLITUL PRIMAT — In urma celor petrecute la Sinod, d. Spiru Haret, ministrul cărtelor și instrucțiune­­ publice, a făcut ori du­pă amiază la orele 3 o vizită mitro­politului primat, in cursul căreia a avut o lungă consfătuire cu U.­.ltul prelat. In această consfătuire s’a uoferit ca în ședința de Joi, mitropolitul pri­mat să consulte Sinodul asupra ho­­tărîrei care trebue luată față cu afu­risenia rostită ori de către episcopul de Roman. Se crede insă, că și această ședin­­ță va fi nu mai puțin furtunoasă ca cea de ori, mai ales dacă episco­­pul Dunărei de Jos și arhiereul So­­fronie Craioveanul se vor solidariza cu episcopul Gherasim. In tot cazul, părerea care predo­mină în înaltele cercuri bisericești, e că guvernul va evita darea în ju­decată a episcopului, pentru că in cazul acesta, conflicutul deschis eri, ar lua proporții foarte grave. A. M. Alte amănunte De notat este că actualul mitropolit-primat, pe cînd era episcop, se rostise în potriva principiului legei d-lui Haret și mersese la răposatul mi­tropolit-primat Iosif ca să-l determine a fi contra legii ceea ce a și avut o înrîurire asupra atitudinei acestuia. Numai în urmă, episcopul Atanase devenind mitropolit­­primat, a acceptat cu mici modificări de amănunt, legea d-lui Haret. Atunci, episcopul de Roman în discuția de la Senat a de­clarat că el nici­odată nu o va recunoaște și anatema va cădea asupra celor ce o vor primi. Aceasta era, în mod com­­minatoriu, afurisenia de azi, pe care nu o putea rosti de­cît sub formă de amenințare în Senat și pe care a desăvîr­­șit-o azi în Sinod. Ceea ce trebue recunoscut, este că episcopul de Roman, din primul moment, a spus că legea contravine canoane­lor, că spiritualmente ea a­­tacă bazele bisericei și că a rămas statornic în credința sa. Chestiunea aceasta a intro­ducerea preoților în Sinod a mai fost de două ori obiect de serioase agitațiuni. La 1864, sub Cuza, cînd e­­piscopul Melchisedec al Ro­manului, care cu vre-o doi ani mai înainte fusese pentru introducerea preoților în Si­nod, a devenit adversarul a­­cestei idei, ea nu s’a putut realiza. A doua oară, pe la 1878—79, cînd Ion Brătianu a încercat s’o realizeze și a renunțat, în urma frămîntă­­rilor ce a stîrnit. Consecvența episcopului in discuțiunea generală a legei pentru înființarea­­ consistoriului superior bisericesc, în ședința Se­natului de la 9 Martie, pe cînd vorbia cminu & Nim Esminu, episcopul Gherasim l’a întrerupt c­­u următoarele cuvinte : — Acela care va vota această le­ge votează schisma bisericei și care va fi pentru această lege e eretic. Puțin mai tirziu, d. D. C. Arion făcînd aluzie la cuvîntarea episco­pului de Roman, care se pronunțase h­otărît împotriva inființărei conzis­­­­toriului bisericesc, înaltul prelat l’a întrerupt: — Declar că susțin acum, vom­ susține chiar înaintea mortai și du­pă moarte, ceia ce am­ avut onoare :ă susțin înaintea d-voastră“. La discuțiunea pe articole, nn ș­idința Senatului, de la 1» Martie, anscopul Romanului, vorbind c miza articolului 18, prin care i se în­ființa consistoriul superior bi­sericesc, a pronunțat, în mijlocul u­­nei tăceri solemne, următoarele n­iscătoare cuvinte: 1 PENTRU COMBATEREA ACES­­T I CONSISTORIU SUPERIOR BL­­AIUCU­SC AM PUS IN JOC TOA­TA FIINȚA MEA, TOATA CĂLDU­RĂ INIMEI MELE. CA URMAȘ AL SF. APOSTOLI. SUNT CONVINS PE DEPLIN DESPRE DREPTATEA CE­­LOR CE SUSȚIN ȘI DELA ACEAS­TA NU MA VA PUTEA ABATE NI­­MIC, RASPLATEASCA-MI-SE A­­CEASTA CU DEMITEREA MEA DIN SCAUNUL EPISCOPAL, SAU, DACA VOIȚI, CHIAR CU CATERISIREA MEA. AȘA DE DREAPTA MI SE PARE CAUZA PE CARE O SUSȚIN. AM ZIS. _____ legitația stulei­ihor !n teologie Printre studenții în teologie dom­­nește o vie agitație din cauza eveni­mentelor la ordilnea zilei. Ei aplau­dă atitudinea episcopului Gherasim­ Safirim al Romanului și sunt hotăriți să­ î susțină vederile prin toate mij­loacele. Astăzi s’a prezentat la redacția noastră o delegație de studenți, care ne-a declarat că studenții în teologie s’au constituit într’un comitet care va porni o vie agitație pentru susți­nerea vederilor episcopului de Ro­man. Ei sunt hotăriți să proclame greva la universitate, să facă propa­gandă dintre preoți ca să-și dea demisiunea și să inceapă contra actualului mitropolit o campanie prin presă și întruniri publice. — „Nici un seminarist nu va mai primi să fie hirotinisit preot dacă nu se va face dreptate", ne-a declarat delegația studenților teologi. Convorbire cn d. dr. Cornolu Crezind interesantă o convorbi­re cu o persoană care să fie la curent cu tot ceea ce se petrece în culisele bisericești, am căutat să întîlnesc pe d. dr Cornoiu, pro­fesor universitar și fost director al­­ mitropoliei din Capitală. L’am găsit la locuința sa din str. Țăranilor. 1 Comunicîndu-I că am venit să-i cer o convorbire, mi-a răspuns: — Voi vorbi despre orice, afară de ceea ce privește biserica. Am întîmpinat prea multe desiluzii, timp de 25 de ani, cît m’am in­teresat de bunul mers al ei, ca să mă mai îngrijesc de ceea ce se întî­mplă în finul ei. In urma mai multor insistente, d-isa s’a decis a-mi da cîteva­­ mănunte asupra acestei intere­­snnte alasesi bisericești.. . Intrebîndu-i ce crede de ceea ce s’a Inttimplat în ședința Sinodului mi-­a răspuns următoarele: — Chiar acuma m’am întîlnit cu d. Gîrboviceanu, care mi-a poves­tit ședința furtunoasă a sinodului. De altfel, eu de mult prevedeam că prin modificarea legei sinodale se vor produce grave neînțelegeri în biserică. — Cele susținute de­ episcopul de Roman, sînt adevărate?, l’am întrebat: — Natural că fla, mi-a răspuns d. Cornoiu. Biserica noastră este o biserică ortodoxă, și se poate numi orto­doxă atîta timp cit există unitate de dogme și canoane cu celelalte biserici. Din moment ce prin vreo modi­ficare s’ar atinge dogmele, atunci se pot întîmpla lucruri grave pen­tru biserica noastră. — In ce constă această gravi­tate ? I —• Constă în acela că patriarhul de la Constantinopol poate să a­­furise­ască biserica noastră și ast­fel să devie schismatică, cum este cea din Bulgaria. — Cum s’a întîmplat cazul aces­ta, prezintă vreo gravitate? — Da, prezintă. Prin crearea consistoriului bise­ricesc și deci prin introducerea preoților de mir în consistoriu s’a atins Constituția bisericească, care prevede ca singuri apostoli ai lui Cristos, pe episcop­. Dîndui-se deci și preoților ace­leași atribuții ca și episcopilor se lovește în Constituția bisericeas­că și atunci patriarhul poate să afurisească biserica și să o con­sidere ca schismatică. convingerea mea că legea votată în Senat e anti-canonică. — Acum ce intenta aveți, prea sfinte? — Cum am spus, aștept să văd ce hotărîre va lua sfîntul Sinod. De­o­camdată plec la Roman, un­de poimîine am hramul episcopiei. Ce va fi pe urmă, vom vedea. Se zice că d. ministru al ins­­trucțiunei are intențiunea să vă scoată la pensie din oficiu. — Poate s'o facă, dacă o voește cu ori­ce chip. Nimic însă nu-l îndreptățește la aceasta, căci pro­testarea mea în Sinod a fost în per­fectă conformitate cu legile cano­nice. — Este adevărat, prea sfinte, că ați apostrofat pe d. ministru Haret că n'a voit să­ vă primească pent­ru a discuta împreună și a găsi o soluțiune chestiunei? Svonul acesta e lipsit de te­­meiű. N’am căutat să văd pe d. ministru pentru că știam că orice încercare din partea ml de a-l con­vinge, va rămîne fără efect. Am văzut atitudinea pe care a avut-o față de mine în Senat Și știam că nu se va lăsa convins, că e în ră­­­tăcire. Sunt încredințat că, dacă i-aî fi cerut o audiență, mi-ar fi refuzat-o­. — Veți mai lua parte la ședin­țele Sinodului? — De­o­cam­dată nu. Aștept s-o văd ce hotărîre se va lua în pri­­­vința consiliului superior biseri­cesc. Dacă sfîntul Sinod îmi va ordona să vin, atunci vom­ vedea ce deciziune trebuie să iau. — Se zice că veți fi dat în ju­decata Sinodului. Dacă voi găsi că fapta mea nu e conformă cu legile canonice, n'au de­cît s’o facă. Mă vom­ duce la judecată cu fruntea sus și vom­ susține din toată puterea cugetu­lui meu că noua instituție a con­sistoriului bisericesc e un atentat la așezămîntul fundamental al bi­­sericei ortodoxe române. Eu nu mă tem de judecată și un asemenea amenințări mă voi face să dau înapoi. Nu însă toți aceia cari mă vor judeca, vor avea căderea P­iatra aceasta și nu vom­ recu­noaște de­cît dreptul acelor cari îl au. Sunt conștient de răspunderea pe care mi-am luat-o asupră-mi cînd am ridicat glasul meu de protestare In sfîntul Sinod. Eu n'am să-mi vind, pentru nimic în lume, legea mea și inima pe care o păstoresc! Cu acestea întreținerea noastră cu înaltul prelat a­ luat sfîrșit. N. * Gravul conflict din biserica noastră ........................................................................................................................................................................................................... I 1 WflWIIHBIMin»l 1HI | IUI ■ ■■fllMO—B— arasim de Roman arunca anatema asupra întregulm­oi Arhierei se solidarizează cu episcopul.—Ce spune fostul mitropolit Parthenie—Conflictul se agravează Sector Cornexy — Și trecutul bisericesc s’a m­ aî întîmplat vreo­dată aceasta, am întrebat pe gentilul meu convor­bitor ? ■ — S’a întîmplat, In anul 1865 cînd tot Intr’un Sinod — Sinodul lui Cuz­n — cu episcopi și preoți de mir, episcopul Neofit Scriban, a înaintat Sinodului o protestare și a părăsit ședința. Urmările acelui consistoriu au fost, că s’a mai întrunit doar de vreo două ori, după care a încetat de a se mai întruni, iar biserica noastră a scăp­at de anatema pa­­triarh­ului, doar modificînd legea sinodală în anul 1872. — Deci consistoriul actual nu este canonic? ! — Nu-i de loc canonic, m’a răs­puns d. Cornoiu și m’am mirat de d. ministru Haret, a insistat atîta de mult pentru formarea consistoriului, cînd știți că fusese sfătuit de mai multe persoane competente, să renunțe la înființa­rea lui. — Credeți, d-le Cornoiu, că epis­copul de Roman va avea de su­ferit neplăceri de pe urma acestui lucru? — Se poate foarte bine să fie dat judecăței de guvern și judecat de Sinod. Oricum, încheie de Cornoiu, este destul de regretabil că s’a întîm­­pl­at astfel și că sperăm că totul se va sfîrși cu bine« Convorbire cu episcopul de Roman In dorința de a cunoaște inten­țiile actuale ale episcopului de Roman, am solicitat ori înaltului prelat o convorbire, care ne-a fost acordată imediat Episcopul Gherasim e foarte li­niștit și așteaptă cu seninătate desfășurarea evenimentelor. Ame­nințările rostite de d. ministru­l Spiru Haret, împotriva sa, în șe­dința sfîntului Sinod, îl lasă rece. — Nu mi-am făcut de­cît dato­ria— declară înaltul prelat. M'amm dus la ședința sfîntului Sinod cu convingerea că ceea ce fac îmi e impus de înalta sarcină de păs­tor al sufletelor drept-credincio­­șilor. Mi-am spus cuvîntul — cu­vîntul adevărului — cu speranța că el va găsi destul răsunet în mințile și sufletele membrilor sfîn­tului Sinod și-î va aduce la calea cea dreaptă. Acum aștept, cu su­fletul împăcat, ca Sinodul să de­cidă ceea ce va găsi cu cale. Eu n’am căutat să provoc scandal, căci nu cred că din scandal poate ieși ceva bun pentru biserica pe care o slujim. Mi-am făcut doar‘ datoria jgițijn PMEss­. Ia tnși-i, după cît văd în jur,­ Arhierul Sofronie Creioveano P­ARTENDE fost mitropolit al Moldovei Atanasis Mitropolitul primat unerases Episcopul de Roman Arhiereul Calistrat Bărlădeanu Interview gu­d. Const Dissesnu Am putut vedea aseară pe fostul minstru de culte, dinu Dissescu, care se știe cît de bine urmat este în chestiunile bisericești și care a luat o vie parte la discuția legei consis­­torului. D-sa a avut bunăvoin­ță să ne dea următoarele răs­punsuri la întrebările­­ ce i-am pus. — Sînteți de­sigur în cuno­ștință de cele ce s’au petrecut astăzi la Sinod? Ce credeți de acest incident? — Da. Am luat cunoștință, atît din ediția de seară a „Ade­vărului“ cît și din informația di­n „L’Indépendance roum­ai­­ne", în care se spune precis că azî la Sinod cuvioșia sa epis­copul de Roman, după ce a citit un memoriu protestător contra modificărei legei sino­dale, a anatemizat legea și pe membrii sf. Sinod. Faptul îmî pare extra­ordinar de grav prin urmările ce pot naște. Mai întîifl de toate observ că anatema prevăzută în canonul I-iI al Sinodului al II-lea ecu­menic, aruncată în cazul de față, —— fără a examina și a­­cum, cum am făcut în Senat — dacă s’a făcut călcarea unei legi dumnezeești, cum zice ca­nonul, — leagă, de sigur, din punctul de vedere al ierarh­i­­ei obrazele bisericești din e­­parh­ia episcopului de Roman pînă la o nouă dezlegare a zi­sei anateme ce, după părerea meia, nu o poate da de­cît sfîn­tul Sinod. Căci, mă întreb: da­că cuvioșia sa arhiereul Safi­rim, episcop de Roman, nu vi­ne la ședințile Sf.­Sinod și ale consistorului, pot lua parte la aceste ședințe subalternii lui, participînd la­ lucrările unui așezămînt anatemizat? De­si­gur că nu. — Credeți dv.­că prea sf. sa episcopul de Roman are pute­rea și dreptul de a anatemi­za, așa cum a făcut? — Pui aci o chestie foarte grea. Examinînd actul, ca un act de credință și personal al ierarh­ului bisericesc, nu-mi recunosc dreptul de a-l aproba sau dezaproba. De­sigur însă că din punctul de vedere al dreptului pozitiv, dacă și Si­nod însuși nu poate face acte contrare legilor și regulamen­telor decretate, cu atît mai mare cuvînt un obraz biseri­cesc, legalmente, nu poate fa­ce acte contrarii legilor. — Dar dacă legea ce se cri­tică este ea însăși antidogmati­că, sau anti-constituțională, nu poate fi criticată chiar în Sinod, recurgîndu-se pînă și la blestem? — Necanocitatea, din punc­tul de vedere dogmatic, pre­cum și inconstitutionalitatea unei legi, nu pot fi stabilite de­cît de instanța­­ de judecată, sf. Sinod sau înalta curte de casație, cari avînd să ju­dece infracțiunea­ fie din punct de vedere disciplinar, fie din punct de vedere penal, vor ți­ne seamă de această împreju­rare în condamnarea sau achi­tarea celui dat judecăței. — Așa­dar, credeți că în ca­zul de față sf. sa episcopul de Roman ar putea fi dat judecă­­tei și înaintea cărui tribunal, sinodal sau m­al­ta curte de ca­sație? De sigur că da: prea sf.­nalele de azi, în cuvîntarea anatemizantă ce a ținut la sf. Sinod, a întrevăzut posibilita­tea unei dări în judecată. De­sigur, pentru a avea prilejul ca să-și dezvolte acuzatiunea, formulată virtualmente în Se­nat, cu ocazia discuției proec­tului de lege. Cît despre com­petența tribunalului ce ar avea să judece, chestia este com­plexă. Faptul său de azi, ca act de credință — act de a că­rui sinceritate nu mă îndoesc — este în competența exclusi­vă a sf. Sinod. Acest înalt tri­bunal bisericesc este singur în drept de a judeca temeinicia actului de credință și întru­cît el a tulburat pacea sufletească și credința clerului. — Cunoașteți vre­un prece­dent, vre­o epocă în care ie­­rarhii au adus în Sinod ches­tiuni arzătoare, a căror urmare a fost pedeapsa? — Sunt o mulțime de cazuri în istoria veche bisericească. Cred însă mai interesant de a reaminti aci cazul arh­iereu­­lui Neofit Scriban, care intrînd la­­ prima ședință a Sinodului consistorial al lui Cuza, după o virulentă critică, s’a retras. După cît știu, faptul n’a avut urmări judecătorești. — V’aș fi foarte îndatorat dacă mi-ați putea da citatele canoanelor a căror aplicațiune s’ar putea face în cazul da față. — Iti mărturisesc că chiar a^ cuma m’am cam surprins cu chestiunile mai sus puse. Mîi­­ne cred că aș putea să-ți dau citațiunile complecte pentru cazurile de anatemă. — încă o chestiune, vă rog. Se zvonește că atît guvernul cît și sf. sa mitropolitul primat ar avea intenția să considere ca­zul ca neavenit. Este aceasta ,posibil? — îmi pare că nu, căci nu se poate de nimeni pretinde că s.­sa episcopul de Roman a făptuit în mod necugetat ac­tul său și că este un iresponsa­bil. Discursul din Senat este în strînsă legătură cu inciden­tul de azi. Se poate oare susți­ne că în eparh­ia sa actul este neavenit și că subordonații sînt în afară de orice îndato­rire fată de chiriarh­ul lor? O. Disescu Atitudinea mitropolitului primat în ce privește atitudinea mitropo­litului primat, față de acest conflict, nu se poate afirma pentru moment inimica. Mitropolitul a refuzat să primească pe reprezentanții presei cari au voit să-i solicite o convorbire.

Next