Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-14 / nr. 2028
Wf-r - vl *ÖV StÍ28 Miercuri 14 UuLowbata ifcfnt) ------------------ . ......------PUBLICITATEA ■ CONCEDATA EXCLOSI# Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER « Com# BUCUREȘTI ■to. KarSgaorgevlct H^Tjuim ș0 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. IIT DIRECTOR fKONST. MILLE Abonamente cu premii: TJnul . . . 1 I . . . . Lei 20 8 luni _ ii 8 Inni...................................... I e Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONt Direcția și Administrația Mo. 14/10 Redacția cu Capitală . 14/10 » „ Provinția. „ * i<1/99 » ’ » Străinătatea. „ 12/40 ” Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței -ea 1 )) Iir mțmm v.. .Av’.IV il- j Episcopul Gh Deschiderea Sinodului Krt a avut loc în Capitală deschiderea sesiune! de Octombrie a Sinodului. i La orele 9 a. m. tot membrii Sinodului s'au Întrunit la mitropolie, unde arhiereul Theodosie Ploeșteatra, vicarul mitropoliei, a oficiat un Üe-Deum. i După terminarea serviciului religios, membrii sinodului s’au dus la Sinod, unde un preot a făcut Mestahia. D. ministru Haret a citit mesagiul de deschidere, după care mitropolitul primat a ținut o scurtă cuvîntare, prin care a arătat activitatea preoților in decursul acestui an, importanta nobilor legi sinodale, precum și lucrările pe care membrii Sinodului le vor discuta în actuala sesiune. In urmă s’au ales următoarele comisiuni: Secretari: Episcopul Nifon și arhiereul Calist. i Comisiunea de petițiuni: Episcopul de Roman, arhereii Sofronie Vulpescu și Nicodem. Comisiunea de cărți secundare: mitropolitul Moldovei, episcopul de Huși și arhiereul Meletie Gălățeanu, - Comisiunea de cărți primare mitropolitul primat, episcopul de Argeș și Rîmnic. - Comisiunea pentru cârti rituale:p. Valerian, arhiereul Sofronie Vulpescu și arhiereul Theodosie Ploeșteanu. Chestia consistoriala bisericesc la deschidera ședinței o vădită enervare domnea printre membrii Sinodului, deoarece pe zvonise, încă din ajun, că episcopul Gherasim de Roman va ridica în Sinod chestiunea antircanonicitătei Consiliului superior bisericesc, chestiune pe care o ridicase și în Senat și care, din cauza violenței de limbagiu a episcopului de Roman era să aibă drept urmare trimiterea acestui înalt prelat în judecata Sinodului. Memorial episcopala! Gherasim După cuvîntarea mitropolitului primat, episcopul Gherasim de Roman cere cuvîntul și, cu glansul încălzit de puterea convingerei că avea să săvîrșească un act mare din viața sa arhierească, a dat citire unui memoriu pe care l-a prezentat Sinodului. Era vorba de noua instituție bisericească a Consistoriului superior bisericesc, în contra căreia prelatul s’a ridicat cu aceiași energie și în ședința de oli a Sinodului, cu care a combătut legea și cu prilejul discuției generale de la Senat. — Mie, a spus ,prelatul, îmi place să servesc cu drag biserica lui Christos și de aceea nu voiü permite nici odată ca o lege pămînteană să lovească în legea noastră dumnezeiască. Apoi, adresîndu-se mitropolitului primat, i-a făcut un întreg rechizitoriu, acuzîndu-l că, fiind raportorul legei, nu numai că nu a apărat canoanele în contra dispozițiunilor cărora s’a creiat consistoriul superior bisericesc, dar încă a răspuns cu violentă la criticele acelora cari, în Senat, au luat apărarea bisericei și a canoanelor. — Ei bine, a exclamat episcopul de Roman, eu sunt contra acestei legi, nu mă vom supune ei pentru că scoate pe preoți și pe diaconi de sub autoritatea episcopală, în întregime acordată nouă de către canoane ; nu mă voiü supune decît legilor cari nu lovesc în legea dumnezeiască și, dacă voi fi găsit de roț, nu aveți decît să mă trimetezi în judecata acestui sfînt Sinod. Orice mi se va întîmpla, voi continua să protestez în contra legei sinodale care s’a votat în ședința din Martie a. m., a Sinodului. Anatema Fată cu argumentele sprijinite pe canoane invocate în memoriul său, episcopul de Roman, cu vocea tare și energică, se adresează membrilor Sinodului și le spune că, dacă ee vor solidariza cu noua lege sinodală și dacă vor găsi că consistoriul superior bisericesc e o instituție canonică, atunci să fie bine știut următoarele : — Eu Gherasim, episcop de Roman, membru al sfîntului Sinod al bisericei creștine ortodoxe, nu mai pot sta un moment în mijlocul fraților mei cari aprobă călcarea legilor dumnezeiești. In urmă, în virtutea canonului I din Sinodul al VI-lea ecumenic și în virtutea canonului I combinat cu canonul al II-lea din cel de al patrulea Sinod ecumenic, episcopul Gherasim de Roman, tremurind de emoție și cu glasul ridicat, a aruncat afurisenia asupra întregului Sinod spunînd că rupe legătura și comuniunea canonică că nu mai socotește pe membrii Sinodului împreună liturghisitori, îi afurisește și-i dă anatemeii ca pe niște mădulare putrede și străine trupului bisericei, ca pe niște păgîni și vameși, nevrednici de Dumnezeescul glas. Nu vă știți pe voi, a adăogat episcopul de Roman, depărtați-vă de la mine toți lucrătorii nedreptăței“. In momentul cînd aceste cuvinte au fost rostite s’a produs o emoție de nedescris în rîndurile membrilor Sinodului. Episcopul Gherasim și-a depus apoi memoriul pe masa Sinodului și a părăsit imediat ședința. Răspunsul d-lui Haret După ce spiritele s’au mai liniștit puțin, d. Spiru Haret a luat cuvîntul pentru a răspunde în absența episcopului de Roman. Ministrul, a început a se arăta surprins că tocmai acum, după votarea legei, s’a gîndit părintele episcop să se revolte. D-sa a mai găsit că Iän a făcut prelatul că a părăsit ședința, deoarece chiar canoanele îl obligă să asculte răspunsurile. D. Haret a mai adăugat că se înșeală episcopul de Roman dacă crede că d-sa va permite străinilor să se amestece fie în treburile civile fie chiar și în cele bisericești. După ce a dat cîteva explicațiuni asupra Consistoriului, d. Haret s’a întrebat ce a urmărit episcopul de Roman ,prin atitudinea sa. A urmărit provocarea unei separațiuni între biserică și stat? In tot cazul planul pe care l’a urmărit, spune d. Haret, a fost un plan greșit, iar acel care l’a povățuit s’o facă este un om care ar trebui îndepărtat de la toate bunurile bisericești și care a fost acuzat de trădător de neam. De notat că, în timpul cuvîntărei, episcopului de Roman, mitropolitul primat încercînd să-l întrerupă în două rînduri, episcopul l’a amenințat că părăsește sala dacă nu-l lasă să spună tot ce are de spus. Declarația unui înalt prelat De altfel, ce s’a petrecut azi in Sinod, nu e primul caz. Un altul identic s'a înregistrat in anul 1865, cînd episcopul Neofit Scriban a fost silit să părăsească scaunul episcopal. In ceea ce privește consecințele actului săvirșit azi In ședința Sinodului de către episcopul de Roman, un înalt personagiu bisericesc din anturajul mitropolitului primat ne-a declarat următoarele: ’ —i Episcopul de Roman va trebui să demisioneze, iar în cazul cînd nu va face aceasta, i se vor trimite trei invitațiuni ca să participe la ședințele Sinodului. Dacă, însă, va continua să refuze de a lua parte la dezbaterile Sinodului, atunci se va face un raport ministrului de culte, pe baza căruia episcopul Gherasim va fi scos din scaunul episcopal. In tot cazul, a adăugat înaltul personagiu bisericesc, actul episcopului de Roman e o mare naivitate. Ce ne spune fostul mitropolit Parthenie — MEMBRII SINODULUI NU RAI POT OFICIA — Gravitatea conflictului provocatori ședința de er a Sinodului, ale cărui urmări pentru biserica noastră nu pot decît să îngrijească opinia publică a țărei, ne-a hotărît să cerem părerile tuturor acelor, cari sunt în măsură să spună un cuvînt cu greutate în această afacere. Ne-am adresat și fostului mitropolit Parthenie al Moldovei, care locuește la București în casele din curtea bisericei Antim. Fostul mitropolit, care era în curent cu cele petrecute, ne-a spus: „ Sînt foarte mîhnit de cele ce s’au întîmplat, pentru că ele vor lovi irăși în prestigiul bisericei noastre. Din parte-mî, dacă mi se va cere sfatul, vom îndemna la liniște și la aplanarea conflictului, dacă lucrul acesta mai este cu putință. Asupra canonicității nouei legi sinodale, care a provocat anatema de omi, fostul mitropolit ne-a declarat: — Legea este Intr’adevăr anti-canonică și eu cred că, după cele petrecute In Sinod, ministrul cultelor va trebui s’o reformeze. — Dar care e situația creiată membrilor Sinodului prin afurisenia de ori? — Acei dintre membrii Sinodului cari nu se solidarizează cu părerea episcopului de Roman, fiind sub anatemă, nu mai pot oficia slujbă bisericească pînă ce nu vor căpăta dezlegarea de afurisenie într’un fel sau altul. Nici mitropolitul primat și nici un alt membru al Sinodului nu mai au dreptul, după canoane, să oficieze în biserică. — Cari ar putea fi urmărite acestui conflict . — Urmările pot fi foarte grave; nu vi le pot, însă, preciza. Ceia ce vă pot spune, însă, e că cele ce s’au petrecut acum în biserică, nu știu să se fi întîmplat vre-odată în întreaga biserică creștină. Aceasta e tot ce a voit să ne spună fostul mitropolit Parthenie. Cine se va șiiățiza ca episcopul Pe Roman ? — DOI ARHIEREI ȘI UN EPISCOP — După ce episcopul Gherasim a rostit afurisenia în ședința de eli a Sinodului, un singur arhiereu, Calistrat Bîrlădeanul, s’a solidarizat cu episcopul. Arhiereul Calistrat care, în tot timpul cuvîntărei lua fățiș parte episcopului, imediat ce acesta a părăsit sala Sinodului, I-a urmat, declarînd că se solidarizează cu dinsul. Conflictul e insă pe punctul de a lua o întorsătură și mai gravă încă, deoarece in cercurile superioare bisericești se afirmă că se vor mai solidariza cu episcopul Gherasim încă doi prelați din Sinnod: episcopul Nifon ,dunărei de Jos și arhiereul de scaun Sofronie Craioveanul. In căzui cind și aceștia se vor asocia la afurisenia episcopuloi de Roman. Iucrarile se complică, agravind urmările ce le va avea. Patriarhul poate avea vre-un amestec un confiliî ? —DECLARAȚIA UNUI PRELAT— Un înalt prelat, cu foarte mare autoritate in cercurile noastre bisericești, întrebat de noi ori dacă patriarhul de la Constantinopol poate avea vre-aun amestec In acest conflict bisericesc, ne-a răspuns următoarele: — — „Deși biserica noastră nu mai depinde de patriarhia de la Constantinopol, totuși păstrăm încă cu patriarhul legăturile spirituale, pe cari le avem și cu biserica rusească și, de altfel, cu toate bisericele creștine ortodoxe. Așa fiind, patriarhul de la Constantinopol, dacă nu are altă putere, insa tu fișesc u «ieta, la afurisenia episcopului de Roman ca orice alti înalt prelat creștin ortodox". Tot în legătură cu acest conflict, acelaș înalt prelat ne-a adăugat: — „Lucrul este atât de grav, în cit biserica rusească poate interveni și ea în favoarea episcopului de Roman, dacă va găsi că noua lege sinodală e anti-canonică. Este chiar foarte cu putință ca, în acest sens, să se facă intervențiuni și pe lângă regele Carol". Sinodul se vyimnta Joi — CONSFĂTUIREA D-LUI HARET CU MITROPOLITUL PRIMAT — In urma celor petrecute la Sinod, d. Spiru Haret, ministrul cărtelor și instrucțiune publice, a făcut ori după amiază la orele 3 o vizită mitropolitului primat, in cursul căreia a avut o lungă consfătuire cu U..ltul prelat. In această consfătuire s’a uoferit ca în ședința de Joi, mitropolitul primat să consulte Sinodul asupra hotărîrei care trebue luată față cu afurisenia rostită ori de către episcopul de Roman. Se crede insă, că și această ședință va fi nu mai puțin furtunoasă ca cea de ori, mai ales dacă episcopul Dunărei de Jos și arhiereul Sofronie Craioveanul se vor solidariza cu episcopul Gherasim. In tot cazul, părerea care predomină în înaltele cercuri bisericești, e că guvernul va evita darea în judecată a episcopului, pentru că in cazul acesta, conflicutul deschis eri, ar lua proporții foarte grave. A. M. Alte amănunte De notat este că actualul mitropolit-primat, pe cînd era episcop, se rostise în potriva principiului legei d-lui Haret și mersese la răposatul mitropolit-primat Iosif ca să-l determine a fi contra legii ceea ce a și avut o înrîurire asupra atitudinei acestuia. Numai în urmă, episcopul Atanase devenind mitropolitprimat, a acceptat cu mici modificări de amănunt, legea d-lui Haret. Atunci, episcopul de Roman în discuția de la Senat a declarat că el niciodată nu o va recunoaște și anatema va cădea asupra celor ce o vor primi. Aceasta era, în mod comminatoriu, afurisenia de azi, pe care nu o putea rosti decît sub formă de amenințare în Senat și pe care a desăvîrșit-o azi în Sinod. Ceea ce trebue recunoscut, este că episcopul de Roman, din primul moment, a spus că legea contravine canoanelor, că spiritualmente ea atacă bazele bisericei și că a rămas statornic în credința sa. Chestiunea aceasta a introducerea preoților în Sinod a mai fost de două ori obiect de serioase agitațiuni. La 1864, sub Cuza, cînd episcopul Melchisedec al Romanului, care cu vre-o doi ani mai înainte fusese pentru introducerea preoților în Sinod, a devenit adversarul acestei idei, ea nu s’a putut realiza. A doua oară, pe la 1878—79, cînd Ion Brătianu a încercat s’o realizeze și a renunțat, în urma frămîntărilor ce a stîrnit. Consecvența episcopului in discuțiunea generală a legei pentru înființarea consistoriului superior bisericesc, în ședința Senatului de la 9 Martie, pe cînd vorbia cminu & Nim Esminu, episcopul Gherasim l’a întrerupt cu următoarele cuvinte : — Acela care va vota această lege votează schisma bisericei și care va fi pentru această lege e eretic. Puțin mai tirziu, d. D. C. Arion făcînd aluzie la cuvîntarea episcopului de Roman, care se pronunțase hotărît împotriva inființărei conzistoriului bisericesc, înaltul prelat l’a întrerupt: — Declar că susțin acum, vom susține chiar înaintea mortai și după moarte, ceia ce am avut onoare :ă susțin înaintea d-voastră“. La discuțiunea pe articole, nn șidința Senatului, de la 1» Martie, anscopul Romanului, vorbind c miza articolului 18, prin care i se înființa consistoriul superior bisericesc, a pronunțat, în mijlocul unei tăceri solemne, următoarele niscătoare cuvinte: 1 PENTRU COMBATEREA ACEST I CONSISTORIU SUPERIOR BLAIUCUSC AM PUS IN JOC TOATA FIINȚA MEA, TOATA CĂLDURĂ INIMEI MELE. CA URMAȘ AL SF. APOSTOLI. SUNT CONVINS PE DEPLIN DESPRE DREPTATEA CELOR CE SUSȚIN ȘI DELA ACEASTA NU MA VA PUTEA ABATE NIMIC, RASPLATEASCA-MI-SE ACEASTA CU DEMITEREA MEA DIN SCAUNUL EPISCOPAL, SAU, DACA VOIȚI, CHIAR CU CATERISIREA MEA. AȘA DE DREAPTA MI SE PARE CAUZA PE CARE O SUSȚIN. AM ZIS. _____ legitația stuleiihor !n teologie Printre studenții în teologie domnește o vie agitație din cauza evenimentelor la ordilnea zilei. Ei aplaudă atitudinea episcopului Gherasim Safirim al Romanului și sunt hotăriți să î susțină vederile prin toate mijloacele. Astăzi s’a prezentat la redacția noastră o delegație de studenți, care ne-a declarat că studenții în teologie s’au constituit într’un comitet care va porni o vie agitație pentru susținerea vederilor episcopului de Roman. Ei sunt hotăriți să proclame greva la universitate, să facă propagandă dintre preoți ca să-și dea demisiunea și să inceapă contra actualului mitropolit o campanie prin presă și întruniri publice. — „Nici un seminarist nu va mai primi să fie hirotinisit preot dacă nu se va face dreptate", ne-a declarat delegația studenților teologi. Convorbire cn d. dr. Cornolu Crezind interesantă o convorbire cu o persoană care să fie la curent cu tot ceea ce se petrece în culisele bisericești, am căutat să întîlnesc pe d. dr Cornoiu, profesor universitar și fost director al mitropoliei din Capitală. L’am găsit la locuința sa din str. Țăranilor. 1 Comunicîndu-I că am venit să-i cer o convorbire, mi-a răspuns: — Voi vorbi despre orice, afară de ceea ce privește biserica. Am întîmpinat prea multe desiluzii, timp de 25 de ani, cît m’am interesat de bunul mers al ei, ca să mă mai îngrijesc de ceea ce se întîmplă în finul ei. In urma mai multor insistente, d-isa s’a decis a-mi da cîteva mănunte asupra acestei interesnnte alasesi bisericești.. . Intrebîndu-i ce crede de ceea ce s’a Inttimplat în ședința Sinodului mi-a răspuns următoarele: — Chiar acuma m’am întîlnit cu d. Gîrboviceanu, care mi-a povestit ședința furtunoasă a sinodului. De altfel, eu de mult prevedeam că prin modificarea legei sinodale se vor produce grave neînțelegeri în biserică. — Cele susținute de episcopul de Roman, sînt adevărate?, l’am întrebat: — Natural că fla, mi-a răspuns d. Cornoiu. Biserica noastră este o biserică ortodoxă, și se poate numi ortodoxă atîta timp cit există unitate de dogme și canoane cu celelalte biserici. Din moment ce prin vreo modificare s’ar atinge dogmele, atunci se pot întîmpla lucruri grave pentru biserica noastră. — In ce constă această gravitate ? I —• Constă în acela că patriarhul de la Constantinopol poate să afurisească biserica noastră și astfel să devie schismatică, cum este cea din Bulgaria. — Cum s’a întîmplat cazul acesta, prezintă vreo gravitate? — Da, prezintă. Prin crearea consistoriului bisericesc și deci prin introducerea preoților de mir în consistoriu s’a atins Constituția bisericească, care prevede ca singuri apostoli ai lui Cristos, pe episcop. Dîndui-se deci și preoților aceleași atribuții ca și episcopilor se lovește în Constituția bisericească și atunci patriarhul poate să afurisească biserica și să o considere ca schismatică. convingerea mea că legea votată în Senat e anti-canonică. — Acum ce intenta aveți, prea sfinte? — Cum am spus, aștept să văd ce hotărîre va lua sfîntul Sinod. Deocamdată plec la Roman, unde poimîine am hramul episcopiei. Ce va fi pe urmă, vom vedea. Se zice că d. ministru al instrucțiunei are intențiunea să vă scoată la pensie din oficiu. — Poate s'o facă, dacă o voește cu orice chip. Nimic însă nu-l îndreptățește la aceasta, căci protestarea mea în Sinod a fost în perfectă conformitate cu legile canonice. — Este adevărat, prea sfinte, că ați apostrofat pe d. ministru Haret că n'a voit să vă primească pentru a discuta împreună și a găsi o soluțiune chestiunei? Svonul acesta e lipsit de temeiű. N’am căutat să văd pe d. ministru pentru că știam că orice încercare din partea ml de a-l convinge, va rămîne fără efect. Am văzut atitudinea pe care a avut-o față de mine în Senat Și știam că nu se va lăsa convins, că e în rătăcire. Sunt încredințat că, dacă i-aî fi cerut o audiență, mi-ar fi refuzat-o. — Veți mai lua parte la ședințele Sinodului? — Deocamdată nu. Aștept s-o văd ce hotărîre se va lua în privința consiliului superior bisericesc. Dacă sfîntul Sinod îmi va ordona să vin, atunci vom vedea ce deciziune trebuie să iau. — Se zice că veți fi dat în judecata Sinodului. Dacă voi găsi că fapta mea nu e conformă cu legile canonice, n'au decît s’o facă. Mă vom duce la judecată cu fruntea sus și vom susține din toată puterea cugetului meu că noua instituție a consistoriului bisericesc e un atentat la așezămîntul fundamental al bisericei ortodoxe române. Eu nu mă tem de judecată și un asemenea amenințări mă voi face să dau înapoi. Nu însă toți aceia cari mă vor judeca, vor avea căderea Piatra aceasta și nu vom recunoaște decît dreptul acelor cari îl au. Sunt conștient de răspunderea pe care mi-am luat-o asupră-mi cînd am ridicat glasul meu de protestare In sfîntul Sinod. Eu n'am să-mi vind, pentru nimic în lume, legea mea și inima pe care o păstoresc! Cu acestea întreținerea noastră cu înaltul prelat a luat sfîrșit. N. * Gravul conflict din biserica noastră ........................................................................................................................................................................................................... I 1 WflWIIHBIMin»l 1HI | IUI ■ ■■fllMO—B— arasim de Roman arunca anatema asupra întregulmoi Arhierei se solidarizează cu episcopul.—Ce spune fostul mitropolit Parthenie—Conflictul se agravează Sector Cornexy — Și trecutul bisericesc s’a m aî întîmplat vreodată aceasta, am întrebat pe gentilul meu convorbitor ? ■ — S’a întîmplat, In anul 1865 cînd tot Intr’un Sinod — Sinodul lui Cuzn — cu episcopi și preoți de mir, episcopul Neofit Scriban, a înaintat Sinodului o protestare și a părăsit ședința. Urmările acelui consistoriu au fost, că s’a mai întrunit doar de vreo două ori, după care a încetat de a se mai întruni, iar biserica noastră a scăpat de anatema patriarhului, doar modificînd legea sinodală în anul 1872. — Deci consistoriul actual nu este canonic? ! — Nu-i de loc canonic, m’a răspuns d. Cornoiu și m’am mirat de d. ministru Haret, a insistat atîta de mult pentru formarea consistoriului, cînd știți că fusese sfătuit de mai multe persoane competente, să renunțe la înființarea lui. — Credeți, d-le Cornoiu, că episcopul de Roman va avea de suferit neplăceri de pe urma acestui lucru? — Se poate foarte bine să fie dat judecăței de guvern și judecat de Sinod. Oricum, încheie de Cornoiu, este destul de regretabil că s’a întîmplat astfel și că sperăm că totul se va sfîrși cu bine« Convorbire cu episcopul de Roman In dorința de a cunoaște intențiile actuale ale episcopului de Roman, am solicitat ori înaltului prelat o convorbire, care ne-a fost acordată imediat Episcopul Gherasim e foarte liniștit și așteaptă cu seninătate desfășurarea evenimentelor. Amenințările rostite de d. ministrul Spiru Haret, împotriva sa, în ședința sfîntului Sinod, îl lasă rece. — Nu mi-am făcut decît datoria— declară înaltul prelat. M'amm dus la ședința sfîntului Sinod cu convingerea că ceea ce fac îmi e impus de înalta sarcină de păstor al sufletelor drept-credincioșilor. Mi-am spus cuvîntul — cuvîntul adevărului — cu speranța că el va găsi destul răsunet în mințile și sufletele membrilor sfîntului Sinod și-î va aduce la calea cea dreaptă. Acum aștept, cu sufletul împăcat, ca Sinodul să decidă ceea ce va găsi cu cale. Eu n’am căutat să provoc scandal, căci nu cred că din scandal poate ieși ceva bun pentru biserica pe care o slujim. Mi-am făcut doar‘ datoria jgițijn PMEss. Ia tnși-i, după cît văd în jur, Arhierul Sofronie Creioveano PARTENDE fost mitropolit al Moldovei Atanasis Mitropolitul primat unerases Episcopul de Roman Arhiereul Calistrat Bărlădeanu Interview gud. Const Dissesnu Am putut vedea aseară pe fostul minstru de culte, dinu Dissescu, care se știe cît de bine urmat este în chestiunile bisericești și care a luat o vie parte la discuția legei consistorului. D-sa a avut bunăvoință să ne dea următoarele răspunsuri la întrebările ce i-am pus. — Sînteți desigur în cunoștință de cele ce s’au petrecut astăzi la Sinod? Ce credeți de acest incident? — Da. Am luat cunoștință, atît din ediția de seară a „Adevărului“ cît și din informația din „L’Indépendance roumaine", în care se spune precis că azî la Sinod cuvioșia sa episcopul de Roman, după ce a citit un memoriu protestător contra modificărei legei sinodale, a anatemizat legea și pe membrii sf. Sinod. Faptul îmî pare extraordinar de grav prin urmările ce pot naște. Mai întîifl de toate observ că anatema prevăzută în canonul I-iI al Sinodului al II-lea ecumenic, aruncată în cazul de față, —— fără a examina și acum, cum am făcut în Senat — dacă s’a făcut călcarea unei legi dumnezeești, cum zice canonul, — leagă, de sigur, din punctul de vedere al ierarhiei obrazele bisericești din eparhia episcopului de Roman pînă la o nouă dezlegare a zisei anateme ce, după părerea meia, nu o poate da decît sfîntul Sinod. Căci, mă întreb: dacă cuvioșia sa arhiereul Safirim, episcop de Roman, nu vine la ședințile Sf.Sinod și ale consistorului, pot lua parte la aceste ședințe subalternii lui, participînd la lucrările unui așezămînt anatemizat? Desigur că nu. — Credeți dv.că prea sf. sa episcopul de Roman are puterea și dreptul de a anatemiza, așa cum a făcut? — Pui aci o chestie foarte grea. Examinînd actul, ca un act de credință și personal al ierarhului bisericesc, nu-mi recunosc dreptul de a-l aproba sau dezaproba. Desigur însă că din punctul de vedere al dreptului pozitiv, dacă și Sinod însuși nu poate face acte contrare legilor și regulamentelor decretate, cu atît mai mare cuvînt un obraz bisericesc, legalmente, nu poate face acte contrarii legilor. — Dar dacă legea ce se critică este ea însăși antidogmatică, sau anti-constituțională, nu poate fi criticată chiar în Sinod, recurgîndu-se pînă și la blestem? — Necanocitatea, din punctul de vedere dogmatic, precum și inconstitutionalitatea unei legi, nu pot fi stabilite decît de instanța de judecată, sf. Sinod sau înalta curte de casație, cari avînd să judece infracțiunea fie din punct de vedere disciplinar, fie din punct de vedere penal, vor ține seamă de această împrejurare în condamnarea sau achitarea celui dat judecăței. — Așadar, credeți că în cazul de față sf. sa episcopul de Roman ar putea fi dat judecătei și înaintea cărui tribunal, sinodal sau malta curte de casație? De sigur că da: prea sf.nalele de azi, în cuvîntarea anatemizantă ce a ținut la sf. Sinod, a întrevăzut posibilitatea unei dări în judecată. Desigur, pentru a avea prilejul ca să-și dezvolte acuzatiunea, formulată virtualmente în Senat, cu ocazia discuției proectului de lege. Cît despre competența tribunalului ce ar avea să judece, chestia este complexă. Faptul său de azi, ca act de credință — act de a cărui sinceritate nu mă îndoesc — este în competența exclusivă a sf. Sinod. Acest înalt tribunal bisericesc este singur în drept de a judeca temeinicia actului de credință și întrucît el a tulburat pacea sufletească și credința clerului. — Cunoașteți vreun precedent, vreo epocă în care ierarhii au adus în Sinod chestiuni arzătoare, a căror urmare a fost pedeapsa? — Sunt o mulțime de cazuri în istoria veche bisericească. Cred însă mai interesant de a reaminti aci cazul arhiereului Neofit Scriban, care intrînd la prima ședință a Sinodului consistorial al lui Cuza, după o virulentă critică, s’a retras. După cît știu, faptul n’a avut urmări judecătorești. — V’aș fi foarte îndatorat dacă mi-ați putea da citatele canoanelor a căror aplicațiune s’ar putea face în cazul da față. — Iti mărturisesc că chiar a^ cuma m’am cam surprins cu chestiunile mai sus puse. Mîine cred că aș putea să-ți dau citațiunile complecte pentru cazurile de anatemă. — încă o chestiune, vă rog. Se zvonește că atît guvernul cît și sf. sa mitropolitul primat ar avea intenția să considere cazul ca neavenit. Este aceasta ,posibil? — îmi pare că nu, căci nu se poate de nimeni pretinde că s.sa episcopul de Roman a făptuit în mod necugetat actul său și că este un iresponsabil. Discursul din Senat este în strînsă legătură cu incidentul de azi. Se poate oare susține că în eparhia sa actul este neavenit și că subordonații sînt în afară de orice îndatorire fată de chiriarhul lor? O. Disescu Atitudinea mitropolitului primat în ce privește atitudinea mitropolitului primat, față de acest conflict, nu se poate afirma pentru moment inimica. Mitropolitul a refuzat să primească pe reprezentanții presei cari au voit să-i solicite o convorbire.