Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)

1910-11-26 / nr. 2421

ANUL Vil.—No. 2421 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului •. Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLS Abonamente cu premii i­m an L*i ao.— f­e­min­i.«i tu-3 Irani • . . Le 6.— Pentru străinătate prețul este Îndoit TELEFON• Direcția d­ Administrația Ho. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14 10 m „ Provincia „ 14/90 m m Străinătatea „ 12 4. APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Vineri 26 Noembrie 1910 ȘCOLARII și GREVA ---------**■---------­ — Deciziunea d-lui ministru de domenii și gestul elevilor de la Hrănești — deciziunea d-sale a fost o de­ciziune luată sub impresia împrejurărilor și că, dacă în adevăr greva nu-și are locul în școală, spiritul de dreptate e însă acel care, în tot cazul, trebue să predomine. Pilda cea bună se cuvine să pornească de sus, mai ales că în joc e viitorul unor școlari, cari, geloși de viitorul lor, au pus în actul acesta tot avântul tinereței, toată sinceritatea și toată speranța aceea inerentă vîrstei, la care multe greșeli se iartă de către ce! ce, prin­­tr’o mai lungă experiență, au o mai bună și mai explicabilă cunoaștere a oamenilor și lu­crurilor. Și apoi, ce nu se iartă la optsprezece ani! Elevi! școale! de silvicuLtu- Constantin­iescu va înțelege că că de la Brănești au declarat grevă, refuzînd să audieze cursurile, pină cînd nu li se Va da asigurarea formală că în cel mai scurt timp posibil, guvernul va veni cu un proect de reorganizare a scoalei, pro­ect prin care să li se creieze fel vederea absolvire­, o situa­­tiune morală echivalentă cu nouile conditiuni de admisibi­litate în școală. Iar d. minis­­tru al domeniilor, în loc de ori­ce măsură împăciuitoare i fată­ de elevi­ greviști, — a­­ceasta e cea dintîî cu care trebuia să se înceapă mai ales fată cu dreptatea cauzei care a provocat greva, — în loc de ori­ce primă măsură împăciuitoare, d. ministru a început cu ceea ce, în cazul mai rău­, putea să sfîrșească­ cu eliminarea celor 42 de elevi și evacuarea școalei cu ajuto­rul jandarmilor­­ — și încă ! In condițiunile în care a fost luată însă deciziunea d-lui ministru al domeniilor, ori­care ar fi gradul de vinovăție al studenților de la Brănești —­­dacă vinovăție poate fi — deciziunea aceasta ministe­rială, prin însăși drasticitatea ei, sporește și mai mult, în rîndurile opiniei publice, sim­patii pentru cauza școlarilor aceștia, cari, în definitiv, nu pretind nimic mai mult de cu ceeace este drept, să li se dea și ceea ce, de altfel, tre­buia să li se dea încă de la 1902, odată cu modificarea conditiunilor de admisibilitate în școală. Nu avem intentiunea să în­demnăm școlari­ la grevă și nici să­ î încurajăm in gesturi de gravitatea, răspunderea și urmările pe cari le implică greva. si­ nu avem intentiunea aceasta, pentru că nu împăr­tășim mentalitatea politiciani­­lor noștri, cari, ce­ dintîî, au­­ dat pilda cea rea,­­ împingând în repeti­te rînduri studenți­mea universitară la greve, al căror singur scop era asigura­rea reușitei unei meschine combinativni politice, ceea ce nu se poate spune însă în ca­zul elevilor scoalei de la Bră­­nești. Dar dacă nu înțelegem sa încurajăm și să îndemnăm pe școlari la grevă, nu înțelegem iarăși să aprobăm măsurile mult prea severe ale d-lui mi­nistru de domenii, care, de data aceasta, a uitat să-s a­­­mintească că în ori­și­ce pe­deapsă este o măsură în raport cu gradul de vinovăție al ce­lor ce urmează a­ fi pedepsit­; și a mai uitat de ministru că, în stabilirea gradului de vi­novăție, e elementar lucru să se țină seamă, mai întîî de toate, de cauzele cari au pro­vocat gestul condamnabil. Și, în­ cazul acesta, de­sigur că d. ministru al domeniilor nu ar fi început cu ceea ce nu ar fi fost drept nici măcar să sărgească atitudinea d-sale fa­ță de elevi! școase­ de silvicul­tură. Procedînd însă cum a pro­cedat. d. Alex. Constantin­es­­cu s’a pus în aceeași situație cu școlari­ greviști, ceea ce nu vine cu nimic nicî în spri­jinul autoritătei deciziunei d-sale ministeriale și nici în acel al spiritului de mult cumpănită dreptate, de­­ care în primul rînd ar fi trebuit să facă dovadă deciziunea a­­­ceasta. * In tot cazul si ori­cum s’ar califica gestul școlarilor aces­tora, acțiunea lor solidară e cu mult mai simpatică de­cît de­ciziunea d-lui ministru al do­meniilor. Și ceea ce face ca gestul ele­vilor de la Brănești să fie vă­­zut în­ această lumină, e toc­mai dreptatea cauze­­lor, dreptatea necontestabilă a ce­rerilor formulate. De la 1902, în locul celor patru clase liceale, li se cere bacalaureatul drept primă condiție de admisibilitate. Așa fiind, e firesc și drept lucru să se creeze absolvenților acestei școli o situațiune morală echi­valentă cu studiile ce se im­pun pentru admisibilitatea în­ școală. Aceasta e tot ce aui cerut elevii de la Brănești, — și ni se pare că e un mare fond de dreptate la baza cererilor a­­cestora, fond de dreptate pe care și d. ministru al dome­niilor — un om drept de alt­fel — nu va putea să nu-i re­cunoască. Tocmai pentru acest cu­­vînt noi nădăjduim că, pînă la cele din urmă, d. Alex. ALEX. MATRON Actele false din Belgrad — Demascarea lui Vassici — Belgrad, 24 Noembrie. S’a sta­bilit că falsificatorul și spionul Vladimir Vassici se numește de fapt Iosa Terezani și că e fiul unui hamal din Banat, care s’a mutat de cîțiva ani la Belgrad, unde trăește ca un om munci­tor și cinstit. Iosa Terezani trăia in schimb de multă vreme ca un descali­ficat. Cînd ziarul „Narodny Lisst“ al cărui colaborator este, înce­pu să fie persecutat de guvern din cauză că făcea antidinasti­­cism, Terezani luă numele de Vassk­i, cu care înșelă și poliția. Sub numele de Iovanovkcî și Sergeieff s-a oferit ca spion au­torităților militare din Agram și probabil și altora. Moartea lui Gr. Rigo Colegul și prietenul nostru bun Gr. Rigo a murit ori după amiazi. La belșugul de vieti pe cari profesiunea grea, de ai’­ktar le prăpădește cu mult înainte de vreme, Rigo a adăugat și viata lui. Vestea mortei acestui bun zia­rist, a acestui prieten cald și ini­mos, va întrista multă lume, va întrista pe toți aceia cari Vau cu­noscut de aproape și cari știu ce temperament viu, ce inimă bună se per­de odată cu Rigo. Pentru noi mai cu seamă, cari am trăit cu dinsul la o­laltă ani de zile, cari am muncit cu el în aceiași cameră, la aceiași masă, pentru noi însem­nați de atâtea ori de glumele lui bătrânești, spu­se c'un farmec deosebit, cu un grai sănătos, — pentru noi moartea lui Rigo e o durere mare. Rigo al nostru avea prieteni buni, cari ii iubeau pentru felul lui de a fi nemeșteșugit, drept și cinstit. Rigo se manifestase nu numai în gazetărie. Trăit vreme înde­lungată la țară. In mijlocul po­porului, pe care-l iubea atât de mult, el cunoștea toate obiceiu­rile acestui popor și din aceste bogate cunoștinti ale sale, el a alcătuit două valoroase volume de folclor: Medicina veterinară și Medicina Babelor, cari au fost premiate de Academia romlnd. Pe terenul literaturei prietenul nostru a avut de asemenea lucrări bune. O notă delicată mult apre­ciată a avut Rigo în micile bu­căți publicate in rubrica „Impre­sii și Palavre“ a „Adevărului“ și pe cari le iscălea cu pseudonimul „Florea“. Multă vreme el a fost colabo­rator al revistelor „Foaia pentru toți“, „Revista Populară“, „Sănă­tatea", „Belgia Orientului“ și a condus mica dar prețioasa revistă „Spre Ideal“ In tot timpul apari­ției. Rigo moare la vârsta de 21 de ani, lu&ând în urma sa soția, doi copilași, moare, după ce cu multă trudă iși întruchipase o mică gos­podărie. Noi, prietenii și colegii lui nu-i spunem „Dumnezeu să-l ierte". El n'a avut păcate. A dus o viață de muncă fără răgaz, și munca răscumpără toate, ea e cea mai frumoasă virtute. Adînca tristeță care ne-a cuprins la vestea mortei lui dă dova­da locului pe care acest bun prie­ten și coleg­ia ocupat în inimile noastre. „Dimineața" ■ O Ol... Or. Origoriu-Bigo Greva coriș i­or de la Opera din Viena Telegramele noastre au anunțat la timp greva coriștilor de la opera imperială din Viena. Aceas­tă discordie in templul plin de... armonie al muzicei se datoreș­­te faptului că coriștii au cerut de mai multe ori să li se sporească sa­lariile, ceea­ ce direcția n’a crezut de cuviință să facă.1 I Coriștii s'au pus In greva Chiar pe scenă, mai mult, în timpul repre­zentației. 1 Spera imperială din Viana ȘEDINȚA C­amerei de comerț Camera de comerț din Capitală a ținut aseară ședință publică, sub președinția d-lui Hagi-Tudo­­raky. D. Pavel Negreanu a propus să se intervină pe lingă ministerul industriei, în sensul de a se ve­ni cu­ mai neîntîrziat cu o lege prohibitivă a comerțului ambu­lant. S’au asociat la această pro­punere d-nii Ioanin și Elefterie Ionescu și s'a hotărît ca membrii biuroului Camerei să facă de­mersurile necesare pe lingă mini­strul de resort. Se naște o discuție cu privire la obligațiunea pusă comercianților de a aplica pe mărfuri metrajul și greutatea și se decide a se in­terveni la ministerul de finanțe pentru acordarea unui termen de cîteva luni comercianților. * Se ia în discuție chestiunea fraudelor alimentare. D. Dumitrescu-Militaru vorbește despre abuzurile făcute de orga­nele comunale și polițienești, ca­re vexează pe negustori și le a­­duc pagube, atunci cînd vin să ia probe de mărfuri pentru a le trimite la analiză. D-sa reamin­tește o întimplare de acum cît­va va timp, cînd un om din servi­ciul său a fost bătut de poliție, cu prilejul unei razzii sanitare făcute la d-sa de d. dr. Botescu. Tot, în sensul acesta, d. Dumi­trescu mai depune și un memo­rii­. Ca încheere, d-sa propune o moțiune, care să se trimită pri­măriei Capitalei In numele Ca­merei, moțiune prin care să se ceară luarea măsurilor necesare, pentru ca analizele alimentare și ra­ziile sanitare, să fie făcute pe viitor în limitele stricte ale lega­­lității, fără a se aduce vexațiuni comercianților. D. Chr. Staicovici, citește răs­punsul primăriei, poliției și ins­titutului chimic cu privire la in­cidentul suferit de d. Dumitrescu- Militari, prin care se arată că organele administrative și poli­țienești și-ați făcut datoria. Cariera respinge moțiunea pro­pusă de d. Dumitrescu-Militari. Au mai vorbit in chestiunea fraudelor alimentare d-nil Bo­tez, Ioanin, Elefterie Ionescu, dr. Angelescu-farmacist, Gheorghiu și alții. D. Pavel Negreanu a vorbit despre necesitatea unei înțelegeri între comercianții conștienți de menirea lor, în folosul publi­cului cumpărător, care e de multe înșelat de unii negustori. Ședința se ridică la orele 8 seara. . ___________ Consiliul facultate! de drept și d. A. C. Cuza IAȘI, n­­­oembrie. — Consiliul profesoral al facultăței de drept a înștiințat pe d. A. C. Cuza că are a preda cursul de economie politică numai cu studenta anu­lui al III-lea și numai cursul de economie politică iar nu și cel de fizică și statistică. Opinia adaugă că d. Cuza pri­mind această adresă, ar fi spus studenților: — „Profesorii mă persecută, dar eu îi ignorez pe toți. Nu vor­besc cu nici unul, nu întind mina la nici unul. „La universitate eu nu cunosc de­cât cursul și catalogul meu". Dan --------o-------­ Elevi școalelor militare Elevul Croniceanu Mircea din cla­sa 8-a a liceului militar se numește bursier, la vacanță. Elevul bursier Temelie Hristodor din anul I de­­ studiu, secția ac­tiva se trece ca solvent la secția infan­teriei. Elevul solvent Teodorescu C. Si­­mion se trece din arm­a geniului in arma artileriei. Elevul Nicolescu A. Nie. se trece din secția geniului în artilerie­­ lăsîn­­du-se tot solvent. Elevul S­tănescu N. Alex. din arti­lerie se trece la genda ca bursier în locul elevului Nicolescu A. Nie. Copiii nimănui — O nouă donație a d-lui V.­­ Stroiescu — D. dr. loan Mihu a primit dela d. Vasile Stroiescu următoarea scrisoare: Paris, 12 (25) N-brie Părintelui copiilor nimănui, Mult stimate domnule, Domnul Octavian Goga, in ar­ticolul săfi publicat în numărul 240 al „Tribunei“ în inspirația sa de poet vă înseamnă de pă­rinte al copiilor nimănui. Denu­mirea aceasta ar trebui genera­lizată și asupra tuturor romîni­­lor cari sunt copiii nimănui, ca o turmă fără păstori. Sunt multe de făcut și s’ar găsi și chipuri dar trebuește conducător luminat, energic, care să știe să vroiască,să im­­pue și să ducă la îndeplinire lu­crurile plănuite. Privirile tuturor romînilor sînt îndreptate asupra d-voa­­stră. La înființarea bibliotecei stu­dențești din Cluj vă dau zece mii de coroane. Astăzi scria la Sibiu băncel „Albina“ ca să în­mineze acea sumă. Cu toată stima Vasile Stroiescu - ---------------------------­ Un vapor avariat TULCEA, 23 Noembrie.— Am te­­legrafiat la timp despre acciden­tul vaporului sub pavilion oto­man „Rifat“, care a suferit grave avarii. Vaporul se află pe malul sting al Dunărei, unde e pus sub des­cărcare, pentru a i se putea face reparațiunile necesare. -----------**----------­ Marele vizir convenția turco-ro­­m­înă lata, după câteva ziare din Cons­tantinopole, termenii în cari s'a exprimat marele vizir Hakki pa­șa, în expozeul ce sa făcut in fa­ta Camerei, asupra chestiei con­venției militare turco-romîne. Vorbind despre relațiile Turciei cu statele balcanice, e a spus: „Sîntem în relații sincere cu Ro­­mînia și cu Serbia. Socot inutil să dezmint svonul care a circulat prin cîteva ziare despre Încheierea unei convenții militare cu Romînia. „Nu e nici o nevoe de o aseme­nea convenție între două state care urmează aceiași politică, care Unde la menținerea integrală a statului quo in Balcani". Marele vizir a adăugat: Sper că în curînd vom depune în Adunarea dv. convențiile negociate cu Romînia asupra relațiilor co­merciale și pentru dezlegarea cîtor­­va chestiuni pendinte Int­s cele două țări". * Corespondentul nostru din Cons­­tantinopole, care a fost în măsu­ră să vadă chiar textul expozeu­lui, ne scrie asupra conținutului său care ne interesează in special următoarele: „El tăgăduește existența unei convenții intre Romînia și Turcia, dar spune că raporturile de prietenie pe cari Turcia le întreține ca sta­tele vecine sunt mai accentuate cu Romînia decit cu oricare din cele­lalte state. „Aceste raporturi de prietenie cu Romînia sunt întreținute din toată vremea. Nu există convenție milita­ră, ci perfecta comunitate de vederi și de interese ale Turciei cu Romînia stabilește intre cele doua țări un„ lanț solid“... Confirmînd apoi declarația ma­relui vizir despre apropiata de­punere în Cameră a convențiilor cu Romînia, corespondentul nos­tru adogă: „Această declarație a fost primită cu satisfacție, căci o simpatie ge­nerală domnește între turci și ro­­mînii din Romînia”. —....­Hk'—­ BARBARIA administratorului plă­­șii Sl­istraru — U­n țăran bătut fără vină — BRAILA, 1i Noembrie. — Din comuna Valea Cînepei ni se co­munică următoarele: Acum vre-o săptămână mai mulți săteni au fost angajați de locuitorul Ion Pirlitu să-­ sape o porțiune de teren pe care avea să planteze viță de vie. Unul din lucrători, in timpul săpăturilor, a descoperit, la o a­­dîncime oare­care, în pămînt, un mic vas cu monede vechi. Cum descoperirea fusese făcu­tă în văzul tuturor lucrătorilor și a proprietarului terenului, de a­­cord cu totii, au plecat să ducă la primărie mica comoară. Aci aflîn­­du-se și administratorul plășei Silistraru, d. Ștefan Popescu, a­­cesta, fără nici un motiv, a luat la bornie pe bietul om care avu­sese nenorocirea să găsească co­moara, invinuindu'l că ar fi sus­tras o parte din monedele aliate In vas. Toate protestările celui bătut, cit și afirmațiunile numeroșilor martori cari asistaseră la dez­groparea comoarei, n'au putut o­­pri pe funcționarul abuziv de a-și maltrata victima. Noua ispravă a inspectorului comunal Ștefan Popescu a um­plut de indignare atât populația comunei Valea Cînepei cit și pe aceia a celorlalte sate din plasa Silistraru, în curs acest funcțio­nar se poartă ca un adevărat zbir.—Verno -----------U-*----------­ Bursele de la filozofie și litere ce aduce la cunoștința d-lor studenți al facultății de filozofie și litere, că au devenit vacante 4 burse: una la specialitatea filo­­sofiei, una la filologia romanică, una la limba germană și una la filologia clasică, plătite din bud­getul ministerului instrucțiunii a 100 lei lunar și o bursă din fon­dul Hilel a 100 lei lunar la spe­cialitatea geografia, — se va ține concurs pentru ocuparea lor In primele zile ale lunei Decembrie, cînd se va anunța prin afipt spe­cial. Materiile din care vor fi exami­nați concurenții sînt: Pentru cei înscriși în primul an cele predate în ultimii ani de liceu, specialitatea corespunzătoa­re bursei la care concurează, iar pentru cei înscriși în ceilalți ani din materiile predate în anii an­teriori anului în care se află. Concurenții trebue să fie romîni și să dovedească că sunt lipsiți de mijloace materiale prin acte de paupertate în regulă din partea părinților, vizate de perceptor și administrațiile financiare respec­tive. Acei cari vor obține burse a­fară de îndatoririle regulamentu­lui facultății, relativ la trecerea examenelor, frecventarea cursuri­lor și seminariilor, sunt obligați să urmeze lucrările teoretice și practice ale seminarului pedago­gic universitar și în tot timpul ocupării burselor nu mai pot avea vreo funcțiune sau altă bursă, nici primi vreun ajutor de la o instituțiune publică. înscrierile se fac la rectorat în toate zilele de lucru între orele 5—7 pînă la 4 Decembrie a. c. in­clusiv, prin cerere scrisă, tim­brată adresată rectorului, cu ac­tele doveditoare. -o—o- Viață lungă In seara zilei de 18 Noembrie a încetat din viață locuitorul Gheorghe a Lucă- Gorzun, din comuna Hangu, cătunu Schitu, în etate de 115 ani. Numitul s’a bucurat de o per­fectă sănătate pînă la momentul cînd și-a dat sufletul. In urma sa rămîn doi fii, din cari cel mai mic e de 66 ani și cel mai mare de 70 ani Pentru sloe iuiă Pentru ca statuia ma­relui Domnitor Casta să poată fi așezată în piața Unirea din Iași—așa cum doresc toți bunii romîni— mai e nevoie de un supli­ment de cheltueli. D. A. D. Xenopol a pu­blicat în această privință în ziarul nostru un căl­duros apel către toți bu­nii romîni să-și dea o­­bolul. Iată sumele subscrise pină acum : Lista precedentă 1241,65 Vasile D. Miiclescu, Vaslui, 60.— Jean de Mitty, Paris, C. Zamfirei A. Botoșeneanu, Brăila, Al. Vasiliu, pensionar, Vaslui, loan N. Ghițescu, Caramurat, Ecat. căp. Olănescu, Iași, Carol Haller, Tg.­Frumos, 10— 10— 4— 10— 5— 5— 5— C. G. Urztoeanu, Bratovoeștî, (Dolj) 2— 1. M. Bălămescu, Ionești, (Dîm­bovița) 2.— Vasilache Ionescu, Ionești (Dîm­bovița) 2,60 G. N. Corneanu, Seaca de Cimp (Dolj) 1— A. S. Memoriei­, Huși, 100 Coel­ta Oltenița rurală: Spi­ridon Georgescu, președinte de bancă, lei 1; Ecaterina Sp. Geor­gescu, Învățătoare, 1; Ghiță Stancu, plugar, 1; Mică Ispas, plugar, 1; Ghiță M. Omet, plu­gar, 1; Ioniță Război, plugar, 1; Hristea Apostol, plugar, 1; Costică Voican, plugar, 0,50; Ghiță Oprea, plugar, 1; Paras­­chiv P. Spirea, plugar, 0,50; Is­pas G. Tilintoi, plugar, 0,50­; Dumitru Daeu, plugar, 0,50; Ma­rin G. Omer, plugar, 0,50; Ni­­colae C. Cotoi, plugar, 0,50; Corneliu Șerbănescu, intendent, 1. Gheorghe Voicu, plugar, 0,60; Mihalache Dumitrescu, 1. Du­mitru Popescu, notar,­­ Nico­­lae Constantinescu (Teasc) 0,50. Total 15. Colecta d-lul I. Negreanu, Te­cuci, I. Negreanu lei 5; Vasile I. Crișan, Tecuci, 2. B. Rosen­berg, Tecuci, 2. Iancu David, Tecuci, 2. Osias Berman, Te­cuci, 2. Max I. Negreanu, Te­­­­cuci, 2. Demetrie Talmaciu, Te­cuci, 2. Max I. Ungurea­uu, Te­cuci, 2. Ilie Gherghel, com­. Ad­­jum­uil Vechiu 1. Total 20.— Total lei 1394.65 De la Tinerimea Artistică Expoziția de toamnă a „Tine­rimei noastre artistice“, deschisă in localul ei propriu (fosta pano­rama a Griviței) din strada I. C. Brătianu, amenajat înadins, e vi­zitată zilnic de un select public. Tablourile lucrate cu îngrijire, variația lor, precum și manifes­tarea mai multor talente la un loc, fac din actuala expoziție un centru original de atracție. Toți vizitatorii sunt unanimi în părerea că dacă în toamna aceas­ta expoziția se prezintă cu um număr mai mic de tablouri de dr astă primăvară, in schimb cali­tatea lor artistică e superioară și oprește mult privirile celor cu gust artistic, îndemnăm deci pe cititori a o vizita. Expoziția e deschisă iâ­nie de la orele 8—12 a. m. gi .—5 p. m.—Ful. -----------**-------­ Moartea Dt­celo de Chartres A încetat din viață la Paris, ducele de Chartres, umul din eroii tragediei de la 1870. Ducele de Chartres Ciocnire între trupele franceze și indigenii din Sudan Paris, 24 Noembre.­­ Agenția Havas află că guvernul francez a fost înștiințat că o luptă violentă a avut loc în ziua de 9 Noembrie in îm­prejurimile orașului Tuigele, capitala regiune­ numită Massalit (Sudan), între coloana de tiraliori comandată de locotenentul colonel Mollet, în contra forțelor super­o­are ale sutane­lor din Uadai și din Massalu­. Indi­genii au fost respinși cu mari pier­deri. Trupele franceze au­ avut els de suferit câteva pierderi. Ministerul coloniilor refuză să dea informații; totuși se crede că locote­nentul Joly și sergentul Bal sunt printre cei morți. Greva elevilor de la­­**■ O scrisoare a elevilor greviști Primim din partea elevilor școalei superioare de silvicultu­ră, următoarele rînduri: Vom fi odată judecați de lu­me și poate vom fi judecați cum se judecă martirii, pînă atunci, cît timp sîntem în acțiune, tre­bue să ne dăm cuvîntul nostru lămuritor în unele cestiuni. Vrem să știe toată lumea că nimic nu s’a făcut de noi fără o chibzuire îndelungată. Memo­riul nostru s’a publicat; lumea va vedea cauza sau cauzele gre­vei noastre, explicate de noi în­­tr’o singură frază: „Din ilegali­tatea pe care am observat-o de atitea ori in școala noastră, din nepotrivirea rostului silvi­­cultorului și pregătirea care se dă elemin! școalei de silvicul­tură și in sfîrșit din convinge­rea pe care o avem, că numai pe calea grevei vom obține îm­bunătățirile necesare, concluzii ale unei transformări radicale, a pornit ideea pe care astazi o traducem in fapt? N’am făcut clar mișcarea a­­ceasta, nici din pricina direcțiu­ne­, nici din pricină că anul al IV-lea al școalei a instigat, du­pă cum s’a spus: Dacă anumite ilegalități vizează pe anumite persoane, nu noi am indicat a­­ceste persoane. Nu vom intra de la început în amănunte și mai ales nu vom da la lumină unele lucruri cari pot rămine Încă cîtva timp sub tăcere. Dar, pentru Dumnezeu, să nu fim acuzați de procedările noa­stre, acei cari n’au Înțeles pe deplin pornirea noastră, să nu se pripească; noi avem acte pe cari prin jurămint ne-am legat să le păstrăm și tuturor fapte­lor noastre corespund dosare drepte, după cari putem fi ju­­cificați. Domnul subdirector al școa­lei, I. Balaban, a spus, că din pricină că s’a suprimat diurna de 90 lei lunar, pornește „anara­hia noastră“. „Anarhie“! E ușor să se dea fiecărui cuvînt două înțelesuri, cînd n’ai o noțiune precisă despre fapt. Nu este aceasta cauza adevă­rată, nicî cea mai însemnată. Am pus în memoriul nostru să se dea această diurnă, sa se dea pentru că ni s’a suprimat ilegal și să ni se dea mai ales, pentru că noi o credem necesară în mod absolut pentru eficacitatea învățămintului, nu pentru pe­trecerile de cari vorbește d. Ba­laban; aceste petreceri pe cari le cunoaște d. Balaban nu mai sunt In școala noastră de la 1902 încoace. Memoriul nostru, în această privință, e clar: „Dacă odini­oară diurna era necesară pentru întreținerea elevilor stagiari la lucrările practice, astăzi cînd lucrările practice s’au dovedit insuficiente, această diurnă e cu atât mai trebuitoare. Din con­statările ce am făcut cu prilejul excursiunei de anul trecut în Bucovina, observind în acelaș timp că condițiunile de vegeta­ție acolo sunt aceleași ca la noi, am ajuns la convingerea că nu­mai în această regiune educa­ți­un­ea noastră silvică din punct de vedere practic se desăvâr­­șește“. Iată­­ dar cum și diurna, ca toate celelalte chestiuni ridicate de noi, este menită a lucra pen­tru desăvîrșirea învățămîntului. Pentru că ceream o lege de organizare a școalei, care să cu­­prindă un program superior ra­țional și pentru că preconizam unele fapte cari au părut În­drăznețe, nu aveam nevoe nici de steagul roșu, după cum s'a svorit și nici de huidueii, — după cum vom dovedi aa atunci când va fi nevoe. Elevii școalei superioare de Sevtenltuxâ I­III ivm II JUDICIARE Curtea 3* casație secția 8««« » respins­em­ recursul lui Isaac Blank, condamnat­­ie Curtea de apel secția patra la un an , ju­mătate închisoare pentru bancru­tă frauduloasă si fals de polițe a căror valoare era de aproape două sute de mii lei. Firma declarată In faliment e­­ra Blank și Loebel. Acest din ur­mă asociat dispăruse insă la timp din taxă. * A fost respins recursul prima­rului I. M. Popescu, din comuna Aurora Jud. Mehedinți, condam­nat la o lună închisoare pentru falsificarea unui act, grație că­ruia un tînăr recrut căuta să sca­pe de armată. * Tribunalul Ilfov secția noua a confirmat eri mandatul de ares­tare emis de judecătorul de ins­trucție al cabinetului 4, contra lucrătorului tipograf Ion Badiles­­cu, care a fost prins falsificînd monede.* Tribunalul secția patra a con­firmat tot eri mandatele de ares­tare emise de judele cat. 5, con­tra autorilor crimei din str. Ra­ionului, amâne Miehi Costache și Bucur Ion. * La eaMnuttri S se află arestat individul Ivaneiu Troncci, care deși expulzat în 1907, a pătruns din nou în Romînia. El va fi ju­decat pentru contravenție la le­gea străinilor. Pînă atunci man­datul de arestare, pe baza căruia este ținut în prevenție a fost con­firmat ori de tribunalul secția I. * Locuitorul Petre Curăvale din comuna Băicoi (Prahova), opu­­nîndu-se guardului câmpenesc Gh. Olaru, care voia să-i ducă la o­­borul satului vitele cu cari in­trase in țarină străină, a tras trei focuri de revolver asupra aces­tuia. Din ele numai unul nimeri in picior pe Olaru, rănindu'l puțin grav. Dat judecății Curții cu ju­rați pentru crimă săvîrșită dar neizbutită. Petre Curăvale fu con­damnat la 6 luni închisoare, nu pentru omor, ci pentru ultragiu cu lovire. Totuși dînsul făcu recurs, pe care Casația îl respinse eri. Am publicat zilele trecute că flăcăul Petre Penciu din com. Valea Dragului (Ilfov), răpise cu ajutorul altor tineri pe fata An­­ghelina Stanca, săvîrșind asupra ei atentat la pudoare. Penciu a fost adus arestat la București, iar judele cabinetului 3, căruia i-a fost deferită ins­trucția cazului, a obținut de la tribunal, ori confirmarea manda­tului de arestare emis contra ră­pitorului. Tîrgușorul Podul-Tu­rcului în flăcări TECUCI, 24 Noembrie.—La o­rele 6 și Jumătate ca incendiu a izbucnit in tirpuș­orul Podu Tur­cului, acum cind telegrafiez În­tregul oraș o in flăcări. Focul a luat naștere de la depozitul de benzină al comandantului Fio­­rescu. Administratorul plășei a ce­rut telegrafic ajutorul pompie­rilor de aici Urmează amănunte. ~i“'»nențiu -o—o- D. Rodolphi Broda in București D. R. Broda, directorul marei reviste internaționale, „Les do­cuments du Progres“, care apa­re in acelaș timp, in limbile franceză, germană, engleză și rusă și care-și are sediul la Pa­ris, va veni in București spre a ține o conferință, despre „Cu pot fnul fi la tittliC. Conferința ce va ține la Ateneului, Stabătă 27 brie, ora 9 seara. D. Broda, călătorește în toată Europa, având să facă un­­ sdo de conferințe asupra mai mul­tor chestiuni sociale, la ordinea zilei; d-sa este acum la Belgrad, de unde va trece prin Sofia, unde va ține 3 conferințe, și apoi va veni in București. D. Broda a înființat in jurul revistei ce conduce, Institutul internațional pentru răspîn­di­rea experiențelor sociale. Mem­brii institutului întreprind lungi turneuri de conferințe in toate țările Europei și duc in fiecare centru mare de popula­ție, cunoștințele precise ce au despre reformele de ordin so­cial, moral, economic și poli­tic, cari s’au realizat, ori sint pe cale de realizare in vreuna din societățile civilizate, de pe fața pămîntului. Dintre compatrioții noștri, d. D. Drăghicescu conferențiar de sociologie la universitatea din București, este asociat la aceas­tă mișcare; d-sa a fost invitat să țină conferințe la Bruxelles, Geneva și Paris. Ideia acestei instituții este o foarte fericită inspirație, dato­rită d-lui Breda: ea va aduce servicii lumei civilizate și me­rită prin urmare un viu interes ca și o deplină încurajare. Credem, că elita noastră inte­­lectuală se va grăbi să asiste la conferința d-lui Broda. Intrarea liberă. ---------191--------­ Citiți azi în „ADEVERUL“: 1 nu­­­ere particulare •*»a Dinastiei

Next