Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)
1910-11-26 / nr. 2421
ANUL Vil.—No. 2421 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului •. Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLS Abonamente cu premii im an L*i ao.— femini.«i tu-3 Irani • . . Le 6.— Pentru străinătate prețul este Îndoit TELEFON• Direcția d Administrația Ho. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14 10 m „ Provincia „ 14/90 m m Străinătatea „ 12 4. APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Vineri 26 Noembrie 1910 ȘCOLARII și GREVA ---------**■--------- — Deciziunea d-lui ministru de domenii și gestul elevilor de la Hrănești — deciziunea d-sale a fost o deciziune luată sub impresia împrejurărilor și că, dacă în adevăr greva nu-și are locul în școală, spiritul de dreptate e însă acel care, în tot cazul, trebue să predomine. Pilda cea bună se cuvine să pornească de sus, mai ales că în joc e viitorul unor școlari, cari, geloși de viitorul lor, au pus în actul acesta tot avântul tinereței, toată sinceritatea și toată speranța aceea inerentă vîrstei, la care multe greșeli se iartă de către ce! ce, printr’o mai lungă experiență, au o mai bună și mai explicabilă cunoaștere a oamenilor și lucrurilor. Și apoi, ce nu se iartă la optsprezece ani! Elevi! școale! de silvicuLtu- Constantiniescu va înțelege că că de la Brănești au declarat grevă, refuzînd să audieze cursurile, pină cînd nu li se Va da asigurarea formală că în cel mai scurt timp posibil, guvernul va veni cu un proect de reorganizare a scoalei, proect prin care să li se creieze fel vederea absolvire, o situatiune morală echivalentă cu nouile conditiuni de admisibilitate în școală. Iar d. ministru al domeniilor, în loc de orice măsură împăciuitoare i fată de elevi greviști, — aceasta e cea dintîî cu care trebuia să se înceapă mai ales fată cu dreptatea cauzei care a provocat greva, — în loc de orice primă măsură împăciuitoare, d. ministru a început cu ceea ce, în cazul mai rău, putea să sfîrșească cu eliminarea celor 42 de elevi și evacuarea școalei cu ajutorul jandarmilor — și încă ! In condițiunile în care a fost luată însă deciziunea d-lui ministru al domeniilor, oricare ar fi gradul de vinovăție al studenților de la Brănești —dacă vinovăție poate fi — deciziunea aceasta ministerială, prin însăși drasticitatea ei, sporește și mai mult, în rîndurile opiniei publice, simpatii pentru cauza școlarilor aceștia, cari, în definitiv, nu pretind nimic mai mult de cu ceeace este drept, să li se dea și ceea ce, de altfel, trebuia să li se dea încă de la 1902, odată cu modificarea conditiunilor de admisibilitate în școală. Nu avem intentiunea să îndemnăm școlari la grevă și nici să î încurajăm in gesturi de gravitatea, răspunderea și urmările pe cari le implică greva. si nu avem intentiunea aceasta, pentru că nu împărtășim mentalitatea politicianilor noștri, cari, ce dintîî, au dat pilda cea rea, împingând în repetite rînduri studențimea universitară la greve, al căror singur scop era asigurarea reușitei unei meschine combinativni politice, ceea ce nu se poate spune însă în cazul elevilor scoalei de la Brănești. Dar dacă nu înțelegem sa încurajăm și să îndemnăm pe școlari la grevă, nu înțelegem iarăși să aprobăm măsurile mult prea severe ale d-lui ministru de domenii, care, de data aceasta, a uitat să-s amintească că în orișice pedeapsă este o măsură în raport cu gradul de vinovăție al celor ce urmează a fi pedepsit; și a mai uitat de ministru că, în stabilirea gradului de vinovăție, e elementar lucru să se țină seamă, mai întîî de toate, de cauzele cari au provocat gestul condamnabil. Și, în cazul acesta, desigur că d. ministru al domeniilor nu ar fi început cu ceea ce nu ar fi fost drept nici măcar să sărgească atitudinea d-sale față de elevi! școase de silvicultură. Procedînd însă cum a procedat. d. Alex. Constantinescu s’a pus în aceeași situație cu școlari greviști, ceea ce nu vine cu nimic nicî în sprijinul autoritătei deciziunei d-sale ministeriale și nici în acel al spiritului de mult cumpănită dreptate, de care în primul rînd ar fi trebuit să facă dovadă deciziunea aceasta. * In tot cazul si oricum s’ar califica gestul școlarilor acestora, acțiunea lor solidară e cu mult mai simpatică decît deciziunea d-lui ministru al domeniilor. Și ceea ce face ca gestul elevilor de la Brănești să fie văzut în această lumină, e tocmai dreptatea cauzelor, dreptatea necontestabilă a cererilor formulate. De la 1902, în locul celor patru clase liceale, li se cere bacalaureatul drept primă condiție de admisibilitate. Așa fiind, e firesc și drept lucru să se creeze absolvenților acestei școli o situațiune morală echivalentă cu studiile ce se impun pentru admisibilitatea în școală. Aceasta e tot ce aui cerut elevii de la Brănești, — și ni se pare că e un mare fond de dreptate la baza cererilor acestora, fond de dreptate pe care și d. ministru al domeniilor — un om drept de altfel — nu va putea să nu-i recunoască. Tocmai pentru acest cuvînt noi nădăjduim că, pînă la cele din urmă, d. Alex. ALEX. MATRON Actele false din Belgrad — Demascarea lui Vassici — Belgrad, 24 Noembrie. S’a stabilit că falsificatorul și spionul Vladimir Vassici se numește de fapt Iosa Terezani și că e fiul unui hamal din Banat, care s’a mutat de cîțiva ani la Belgrad, unde trăește ca un om muncitor și cinstit. Iosa Terezani trăia in schimb de multă vreme ca un descalificat. Cînd ziarul „Narodny Lisst“ al cărui colaborator este, începu să fie persecutat de guvern din cauză că făcea antidinasticism, Terezani luă numele de Vasski, cu care înșelă și poliția. Sub numele de Iovanovkcî și Sergeieff s-a oferit ca spion autorităților militare din Agram și probabil și altora. Moartea lui Gr. Rigo Colegul și prietenul nostru bun Gr. Rigo a murit ori după amiazi. La belșugul de vieti pe cari profesiunea grea, de ai’ktar le prăpădește cu mult înainte de vreme, Rigo a adăugat și viata lui. Vestea mortei acestui bun ziarist, a acestui prieten cald și inimos, va întrista multă lume, va întrista pe toți aceia cari Vau cunoscut de aproape și cari știu ce temperament viu, ce inimă bună se perde odată cu Rigo. Pentru noi mai cu seamă, cari am trăit cu dinsul la olaltă ani de zile, cari am muncit cu el în aceiași cameră, la aceiași masă, pentru noi însemnați de atâtea ori de glumele lui bătrânești, spuse c'un farmec deosebit, cu un grai sănătos, — pentru noi moartea lui Rigo e o durere mare. Rigo al nostru avea prieteni buni, cari ii iubeau pentru felul lui de a fi nemeșteșugit, drept și cinstit. Rigo se manifestase nu numai în gazetărie. Trăit vreme îndelungată la țară. In mijlocul poporului, pe care-l iubea atât de mult, el cunoștea toate obiceiurile acestui popor și din aceste bogate cunoștinti ale sale, el a alcătuit două valoroase volume de folclor: Medicina veterinară și Medicina Babelor, cari au fost premiate de Academia romlnd. Pe terenul literaturei prietenul nostru a avut de asemenea lucrări bune. O notă delicată mult apreciată a avut Rigo în micile bucăți publicate in rubrica „Impresii și Palavre“ a „Adevărului“ și pe cari le iscălea cu pseudonimul „Florea“. Multă vreme el a fost colaborator al revistelor „Foaia pentru toți“, „Revista Populară“, „Sănătatea", „Belgia Orientului“ și a condus mica dar prețioasa revistă „Spre Ideal“ In tot timpul apariției. Rigo moare la vârsta de 21 de ani, lu&ând în urma sa soția, doi copilași, moare, după ce cu multă trudă iși întruchipase o mică gospodărie. Noi, prietenii și colegii lui nu-i spunem „Dumnezeu să-l ierte". El n'a avut păcate. A dus o viață de muncă fără răgaz, și munca răscumpără toate, ea e cea mai frumoasă virtute. Adînca tristeță care ne-a cuprins la vestea mortei lui dă dovada locului pe care acest bun prieten și colegia ocupat în inimile noastre. „Dimineața" ■ O Ol... Or. Origoriu-Bigo Greva coriș ior de la Opera din Viena Telegramele noastre au anunțat la timp greva coriștilor de la opera imperială din Viena. Această discordie in templul plin de... armonie al muzicei se datorește faptului că coriștii au cerut de mai multe ori să li se sporească salariile, ceea ce direcția n’a crezut de cuviință să facă.1 I Coriștii s'au pus In greva Chiar pe scenă, mai mult, în timpul reprezentației. 1 Spera imperială din Viana ȘEDINȚA Camerei de comerț Camera de comerț din Capitală a ținut aseară ședință publică, sub președinția d-lui Hagi-Tudoraky. D. Pavel Negreanu a propus să se intervină pe lingă ministerul industriei, în sensul de a se veni cu mai neîntîrziat cu o lege prohibitivă a comerțului ambulant. S’au asociat la această propunere d-nii Ioanin și Elefterie Ionescu și s'a hotărît ca membrii biuroului Camerei să facă demersurile necesare pe lingă ministrul de resort. Se naște o discuție cu privire la obligațiunea pusă comercianților de a aplica pe mărfuri metrajul și greutatea și se decide a se interveni la ministerul de finanțe pentru acordarea unui termen de cîteva luni comercianților. * Se ia în discuție chestiunea fraudelor alimentare. D. Dumitrescu-Militaru vorbește despre abuzurile făcute de organele comunale și polițienești, care vexează pe negustori și le aduc pagube, atunci cînd vin să ia probe de mărfuri pentru a le trimite la analiză. D-sa reamintește o întimplare de acum cîtva va timp, cînd un om din serviciul său a fost bătut de poliție, cu prilejul unei razzii sanitare făcute la d-sa de d. dr. Botescu. Tot, în sensul acesta, d. Dumitrescu mai depune și un memorii. Ca încheere, d-sa propune o moțiune, care să se trimită primăriei Capitalei In numele Camerei, moțiune prin care să se ceară luarea măsurilor necesare, pentru ca analizele alimentare și raziile sanitare, să fie făcute pe viitor în limitele stricte ale legalității, fără a se aduce vexațiuni comercianților. D. Chr. Staicovici, citește răspunsul primăriei, poliției și institutului chimic cu privire la incidentul suferit de d. Dumitrescu- Militari, prin care se arată că organele administrative și polițienești și-ați făcut datoria. Cariera respinge moțiunea propusă de d. Dumitrescu-Militari. Au mai vorbit in chestiunea fraudelor alimentare d-nil Botez, Ioanin, Elefterie Ionescu, dr. Angelescu-farmacist, Gheorghiu și alții. D. Pavel Negreanu a vorbit despre necesitatea unei înțelegeri între comercianții conștienți de menirea lor, în folosul publicului cumpărător, care e de multe înșelat de unii negustori. Ședința se ridică la orele 8 seara. . ___________ Consiliul facultate! de drept și d. A. C. Cuza IAȘI, noembrie. — Consiliul profesoral al facultăței de drept a înștiințat pe d. A. C. Cuza că are a preda cursul de economie politică numai cu studenta anului al III-lea și numai cursul de economie politică iar nu și cel de fizică și statistică. Opinia adaugă că d. Cuza primind această adresă, ar fi spus studenților: — „Profesorii mă persecută, dar eu îi ignorez pe toți. Nu vorbesc cu nici unul, nu întind mina la nici unul. „La universitate eu nu cunosc decât cursul și catalogul meu". Dan --------o------- Elevi școalelor militare Elevul Croniceanu Mircea din clasa 8-a a liceului militar se numește bursier, la vacanță. Elevul bursier Temelie Hristodor din anul I de studiu, secția activa se trece ca solvent la secția infanteriei. Elevul solvent Teodorescu C. Simion se trece din arma geniului in arma artileriei. Elevul Nicolescu A. Nie. se trece din secția geniului în artilerie lăsîndu-se tot solvent. Elevul Stănescu N. Alex. din artilerie se trece la genda ca bursier în locul elevului Nicolescu A. Nie. Copiii nimănui — O nouă donație a d-lui V. Stroiescu — D. dr. loan Mihu a primit dela d. Vasile Stroiescu următoarea scrisoare: Paris, 12 (25) N-brie Părintelui copiilor nimănui, Mult stimate domnule, Domnul Octavian Goga, in articolul săfi publicat în numărul 240 al „Tribunei“ în inspirația sa de poet vă înseamnă de părinte al copiilor nimănui. Denumirea aceasta ar trebui generalizată și asupra tuturor romînilor cari sunt copiii nimănui, ca o turmă fără păstori. Sunt multe de făcut și s’ar găsi și chipuri dar trebuește conducător luminat, energic, care să știe să vroiască,să impue și să ducă la îndeplinire lucrurile plănuite. Privirile tuturor romînilor sînt îndreptate asupra d-voastră. La înființarea bibliotecei studențești din Cluj vă dau zece mii de coroane. Astăzi scria la Sibiu băncel „Albina“ ca să înmineze acea sumă. Cu toată stima Vasile Stroiescu - --------------------------- Un vapor avariat TULCEA, 23 Noembrie.— Am telegrafiat la timp despre accidentul vaporului sub pavilion otoman „Rifat“, care a suferit grave avarii. Vaporul se află pe malul sting al Dunărei, unde e pus sub descărcare, pentru a i se putea face reparațiunile necesare. -----------**---------- Marele vizir convenția turco-romînă lata, după câteva ziare din Constantinopole, termenii în cari s'a exprimat marele vizir Hakki pașa, în expozeul ce sa făcut in fata Camerei, asupra chestiei convenției militare turco-romîne. Vorbind despre relațiile Turciei cu statele balcanice, e a spus: „Sîntem în relații sincere cu Romînia și cu Serbia. Socot inutil să dezmint svonul care a circulat prin cîteva ziare despre Încheierea unei convenții militare cu Romînia. „Nu e nici o nevoe de o asemenea convenție între două state care urmează aceiași politică, care Unde la menținerea integrală a statului quo in Balcani". Marele vizir a adăugat: Sper că în curînd vom depune în Adunarea dv. convențiile negociate cu Romînia asupra relațiilor comerciale și pentru dezlegarea cîtorva chestiuni pendinte Ints cele două țări". * Corespondentul nostru din Constantinopole, care a fost în măsură să vadă chiar textul expozeului, ne scrie asupra conținutului său care ne interesează in special următoarele: „El tăgăduește existența unei convenții intre Romînia și Turcia, dar spune că raporturile de prietenie pe cari Turcia le întreține ca statele vecine sunt mai accentuate cu Romînia decit cu oricare din celelalte state. „Aceste raporturi de prietenie cu Romînia sunt întreținute din toată vremea. Nu există convenție militară, ci perfecta comunitate de vederi și de interese ale Turciei cu Romînia stabilește intre cele doua țări un„ lanț solid“... Confirmînd apoi declarația marelui vizir despre apropiata depunere în Cameră a convențiilor cu Romînia, corespondentul nostru adogă: „Această declarație a fost primită cu satisfacție, căci o simpatie generală domnește între turci și romînii din Romînia”. —....Hk'— BARBARIA administratorului plășii Slistraru — Un țăran bătut fără vină — BRAILA, 1i Noembrie. — Din comuna Valea Cînepei ni se comunică următoarele: Acum vre-o săptămână mai mulți săteni au fost angajați de locuitorul Ion Pirlitu să- sape o porțiune de teren pe care avea să planteze viță de vie. Unul din lucrători, in timpul săpăturilor, a descoperit, la o adîncime oarecare, în pămînt, un mic vas cu monede vechi. Cum descoperirea fusese făcută în văzul tuturor lucrătorilor și a proprietarului terenului, de acord cu totii, au plecat să ducă la primărie mica comoară. Aci aflîndu-se și administratorul plășei Silistraru, d. Ștefan Popescu, acesta, fără nici un motiv, a luat la bornie pe bietul om care avusese nenorocirea să găsească comoara, invinuindu'l că ar fi sustras o parte din monedele aliate In vas. Toate protestările celui bătut, cit și afirmațiunile numeroșilor martori cari asistaseră la dezgroparea comoarei, n'au putut opri pe funcționarul abuziv de a-și maltrata victima. Noua ispravă a inspectorului comunal Ștefan Popescu a umplut de indignare atât populația comunei Valea Cînepei cit și pe aceia a celorlalte sate din plasa Silistraru, în curs acest funcționar se poartă ca un adevărat zbir.—Verno -----------U-*---------- Bursele de la filozofie și litere ce aduce la cunoștința d-lor studenți al facultății de filozofie și litere, că au devenit vacante 4 burse: una la specialitatea filosofiei, una la filologia romanică, una la limba germană și una la filologia clasică, plătite din budgetul ministerului instrucțiunii a 100 lei lunar și o bursă din fondul Hilel a 100 lei lunar la specialitatea geografia, — se va ține concurs pentru ocuparea lor In primele zile ale lunei Decembrie, cînd se va anunța prin afipt special. Materiile din care vor fi examinați concurenții sînt: Pentru cei înscriși în primul an cele predate în ultimii ani de liceu, specialitatea corespunzătoare bursei la care concurează, iar pentru cei înscriși în ceilalți ani din materiile predate în anii anteriori anului în care se află. Concurenții trebue să fie romîni și să dovedească că sunt lipsiți de mijloace materiale prin acte de paupertate în regulă din partea părinților, vizate de perceptor și administrațiile financiare respective. Acei cari vor obține burse afară de îndatoririle regulamentului facultății, relativ la trecerea examenelor, frecventarea cursurilor și seminariilor, sunt obligați să urmeze lucrările teoretice și practice ale seminarului pedagogic universitar și în tot timpul ocupării burselor nu mai pot avea vreo funcțiune sau altă bursă, nici primi vreun ajutor de la o instituțiune publică. înscrierile se fac la rectorat în toate zilele de lucru între orele 5—7 pînă la 4 Decembrie a. c. inclusiv, prin cerere scrisă, timbrată adresată rectorului, cu actele doveditoare. -o—o- Viață lungă In seara zilei de 18 Noembrie a încetat din viață locuitorul Gheorghe a Lucă- Gorzun, din comuna Hangu, cătunu Schitu, în etate de 115 ani. Numitul s’a bucurat de o perfectă sănătate pînă la momentul cînd și-a dat sufletul. In urma sa rămîn doi fii, din cari cel mai mic e de 66 ani și cel mai mare de 70 ani Pentru sloe iuiă Pentru ca statuia marelui Domnitor Casta să poată fi așezată în piața Unirea din Iași—așa cum doresc toți bunii romîni— mai e nevoie de un supliment de cheltueli. D. A. D. Xenopol a publicat în această privință în ziarul nostru un călduros apel către toți bunii romîni să-și dea obolul. Iată sumele subscrise pină acum : Lista precedentă 1241,65 Vasile D. Miiclescu, Vaslui, 60.— Jean de Mitty, Paris, C. Zamfirei A. Botoșeneanu, Brăila, Al. Vasiliu, pensionar, Vaslui, loan N. Ghițescu, Caramurat, Ecat. căp. Olănescu, Iași, Carol Haller, Tg.Frumos, 10— 10— 4— 10— 5— 5— 5— C. G. Urztoeanu, Bratovoeștî, (Dolj) 2— 1. M. Bălămescu, Ionești, (Dîmbovița) 2.— Vasilache Ionescu, Ionești (Dîmbovița) 2,60 G. N. Corneanu, Seaca de Cimp (Dolj) 1— A. S. Memoriei, Huși, 100 Coelta Oltenița rurală: Spiridon Georgescu, președinte de bancă, lei 1; Ecaterina Sp. Georgescu, Învățătoare, 1; Ghiță Stancu, plugar, 1; Mică Ispas, plugar, 1; Ghiță M. Omet, plugar, 1; Ioniță Război, plugar, 1; Hristea Apostol, plugar, 1; Costică Voican, plugar, 0,50; Ghiță Oprea, plugar, 1; Paraschiv P. Spirea, plugar, 0,50; Ispas G. Tilintoi, plugar, 0,50; Dumitru Daeu, plugar, 0,50; Marin G. Omer, plugar, 0,50; Nicolae C. Cotoi, plugar, 0,50; Corneliu Șerbănescu, intendent, 1. Gheorghe Voicu, plugar, 0,60; Mihalache Dumitrescu, 1. Dumitru Popescu, notar, Nicolae Constantinescu (Teasc) 0,50. Total 15. Colecta d-lul I. Negreanu, Tecuci, I. Negreanu lei 5; Vasile I. Crișan, Tecuci, 2. B. Rosenberg, Tecuci, 2. Iancu David, Tecuci, 2. Osias Berman, Tecuci, 2. Max I. Negreanu, Tecuci, 2. Demetrie Talmaciu, Tecuci, 2. Max I. Ungureauu, Tecuci, 2. Ilie Gherghel, com. Adjumuil Vechiu 1. Total 20.— Total lei 1394.65 De la Tinerimea Artistică Expoziția de toamnă a „Tinerimei noastre artistice“, deschisă in localul ei propriu (fosta panorama a Griviței) din strada I. C. Brătianu, amenajat înadins, e vizitată zilnic de un select public. Tablourile lucrate cu îngrijire, variația lor, precum și manifestarea mai multor talente la un loc, fac din actuala expoziție un centru original de atracție. Toți vizitatorii sunt unanimi în părerea că dacă în toamna aceasta expoziția se prezintă cu um număr mai mic de tablouri de dr astă primăvară, in schimb calitatea lor artistică e superioară și oprește mult privirile celor cu gust artistic, îndemnăm deci pe cititori a o vizita. Expoziția e deschisă iânie de la orele 8—12 a. m. gi .—5 p. m.—Ful. -----------**------- Moartea Dtcelo de Chartres A încetat din viață la Paris, ducele de Chartres, umul din eroii tragediei de la 1870. Ducele de Chartres Ciocnire între trupele franceze și indigenii din Sudan Paris, 24 Noembre. Agenția Havas află că guvernul francez a fost înștiințat că o luptă violentă a avut loc în ziua de 9 Noembrie in împrejurimile orașului Tuigele, capitala regiune numită Massalit (Sudan), între coloana de tiraliori comandată de locotenentul colonel Mollet, în contra forțelor superoare ale sutanelor din Uadai și din Massalu. Indigenii au fost respinși cu mari pierderi. Trupele franceze au avut els de suferit câteva pierderi. Ministerul coloniilor refuză să dea informații; totuși se crede că locotenentul Joly și sergentul Bal sunt printre cei morți. Greva elevilor de la**■ O scrisoare a elevilor greviști Primim din partea elevilor școalei superioare de silvicultură, următoarele rînduri: Vom fi odată judecați de lume și poate vom fi judecați cum se judecă martirii, pînă atunci, cît timp sîntem în acțiune, trebue să ne dăm cuvîntul nostru lămuritor în unele cestiuni. Vrem să știe toată lumea că nimic nu s’a făcut de noi fără o chibzuire îndelungată. Memoriul nostru s’a publicat; lumea va vedea cauza sau cauzele grevei noastre, explicate de noi într’o singură frază: „Din ilegalitatea pe care am observat-o de atitea ori in școala noastră, din nepotrivirea rostului silvicultorului și pregătirea care se dă elemin! școalei de silvicultură și in sfîrșit din convingerea pe care o avem, că numai pe calea grevei vom obține îmbunătățirile necesare, concluzii ale unei transformări radicale, a pornit ideea pe care astazi o traducem in fapt? N’am făcut clar mișcarea aceasta, nici din pricina direcțiune, nici din pricină că anul al IV-lea al școalei a instigat, după cum s’a spus: Dacă anumite ilegalități vizează pe anumite persoane, nu noi am indicat aceste persoane. Nu vom intra de la început în amănunte și mai ales nu vom da la lumină unele lucruri cari pot rămine Încă cîtva timp sub tăcere. Dar, pentru Dumnezeu, să nu fim acuzați de procedările noastre, acei cari n’au Înțeles pe deplin pornirea noastră, să nu se pripească; noi avem acte pe cari prin jurămint ne-am legat să le păstrăm și tuturor faptelor noastre corespund dosare drepte, după cari putem fi jucificați. Domnul subdirector al școalei, I. Balaban, a spus, că din pricină că s’a suprimat diurna de 90 lei lunar, pornește „anarahia noastră“. „Anarhie“! E ușor să se dea fiecărui cuvînt două înțelesuri, cînd n’ai o noțiune precisă despre fapt. Nu este aceasta cauza adevărată, nicî cea mai însemnată. Am pus în memoriul nostru să se dea această diurnă, sa se dea pentru că ni s’a suprimat ilegal și să ni se dea mai ales, pentru că noi o credem necesară în mod absolut pentru eficacitatea învățămintului, nu pentru petrecerile de cari vorbește d. Balaban; aceste petreceri pe cari le cunoaște d. Balaban nu mai sunt In școala noastră de la 1902 încoace. Memoriul nostru, în această privință, e clar: „Dacă odinioară diurna era necesară pentru întreținerea elevilor stagiari la lucrările practice, astăzi cînd lucrările practice s’au dovedit insuficiente, această diurnă e cu atât mai trebuitoare. Din constatările ce am făcut cu prilejul excursiunei de anul trecut în Bucovina, observind în acelaș timp că condițiunile de vegetație acolo sunt aceleași ca la noi, am ajuns la convingerea că numai în această regiune educațiunea noastră silvică din punct de vedere practic se desăvârșește“. Iată dar cum și diurna, ca toate celelalte chestiuni ridicate de noi, este menită a lucra pentru desăvîrșirea învățămîntului. Pentru că ceream o lege de organizare a școalei, care să cuprindă un program superior rațional și pentru că preconizam unele fapte cari au părut Îndrăznețe, nu aveam nevoe nici de steagul roșu, după cum s'a svorit și nici de huidueii, — după cum vom dovedi aa atunci când va fi nevoe. Elevii școalei superioare de Sevtenltuxâ IIII ivm II JUDICIARE Curtea 3* casație secția 8««« » respinsem recursul lui Isaac Blank, condamnatie Curtea de apel secția patra la un an , jumătate închisoare pentru bancrută frauduloasă si fals de polițe a căror valoare era de aproape două sute de mii lei. Firma declarată In faliment era Blank și Loebel. Acest din urmă asociat dispăruse insă la timp din taxă. * A fost respins recursul primarului I. M. Popescu, din comuna Aurora Jud. Mehedinți, condamnat la o lună închisoare pentru falsificarea unui act, grație căruia un tînăr recrut căuta să scape de armată. * Tribunalul Ilfov secția noua a confirmat eri mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucție al cabinetului 4, contra lucrătorului tipograf Ion Badilescu, care a fost prins falsificînd monede.* Tribunalul secția patra a confirmat tot eri mandatele de arestare emise de judele cat. 5, contra autorilor crimei din str. Raionului, amâne Miehi Costache și Bucur Ion. * La eaMnuttri S se află arestat individul Ivaneiu Troncci, care deși expulzat în 1907, a pătruns din nou în Romînia. El va fi judecat pentru contravenție la legea străinilor. Pînă atunci mandatul de arestare, pe baza căruia este ținut în prevenție a fost confirmat ori de tribunalul secția I. * Locuitorul Petre Curăvale din comuna Băicoi (Prahova), opunîndu-se guardului câmpenesc Gh. Olaru, care voia să-i ducă la oborul satului vitele cu cari intrase in țarină străină, a tras trei focuri de revolver asupra acestuia. Din ele numai unul nimeri in picior pe Olaru, rănindu'l puțin grav. Dat judecății Curții cu jurați pentru crimă săvîrșită dar neizbutită. Petre Curăvale fu condamnat la 6 luni închisoare, nu pentru omor, ci pentru ultragiu cu lovire. Totuși dînsul făcu recurs, pe care Casația îl respinse eri. Am publicat zilele trecute că flăcăul Petre Penciu din com. Valea Dragului (Ilfov), răpise cu ajutorul altor tineri pe fata Anghelina Stanca, săvîrșind asupra ei atentat la pudoare. Penciu a fost adus arestat la București, iar judele cabinetului 3, căruia i-a fost deferită instrucția cazului, a obținut de la tribunal, ori confirmarea mandatului de arestare emis contra răpitorului. Tîrgușorul Podul-Turcului în flăcări TECUCI, 24 Noembrie.—La orele 6 și Jumătate ca incendiu a izbucnit in tirpușorul Podu Turcului, acum cind telegrafiez Întregul oraș o in flăcări. Focul a luat naștere de la depozitul de benzină al comandantului Fiorescu. Administratorul plășei a cerut telegrafic ajutorul pompierilor de aici Urmează amănunte. ~i“'»nențiu -o—o- D. Rodolphi Broda in București D. R. Broda, directorul marei reviste internaționale, „Les documents du Progres“, care apare in acelaș timp, in limbile franceză, germană, engleză și rusă și care-și are sediul la Paris, va veni in București spre a ține o conferință, despre „Cu pot fnul fi la tittliC. Conferința ce va ține la Ateneului, Stabătă 27 brie, ora 9 seara. D. Broda, călătorește în toată Europa, având să facă un sdo de conferințe asupra mai multor chestiuni sociale, la ordinea zilei; d-sa este acum la Belgrad, de unde va trece prin Sofia, unde va ține 3 conferințe, și apoi va veni in București. D. Broda a înființat in jurul revistei ce conduce, Institutul internațional pentru răspîndirea experiențelor sociale. Membrii institutului întreprind lungi turneuri de conferințe in toate țările Europei și duc in fiecare centru mare de populație, cunoștințele precise ce au despre reformele de ordin social, moral, economic și politic, cari s’au realizat, ori sint pe cale de realizare in vreuna din societățile civilizate, de pe fața pămîntului. Dintre compatrioții noștri, d. D. Drăghicescu conferențiar de sociologie la universitatea din București, este asociat la această mișcare; d-sa a fost invitat să țină conferințe la Bruxelles, Geneva și Paris. Ideia acestei instituții este o foarte fericită inspirație, datorită d-lui Breda: ea va aduce servicii lumei civilizate și merită prin urmare un viu interes ca și o deplină încurajare. Credem, că elita noastră intelectuală se va grăbi să asiste la conferința d-lui Broda. Intrarea liberă. ---------191-------- Citiți azi în „ADEVERUL“: 1 nuere particulare •*»a Dinastiei