Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)
1910-12-08 / nr. 2433
Anul VII No. 2439 PUBLICITATEA CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 13.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Mercur! 8 Decembrie 1910 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii : Haan Lei 30.— | e luni Lei 11.— S Inni ... Lei__ Pentru străinătate prețul este îndoit TELio»■ Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția I cu Capitala „ 1410 • 0 Provincia 14»90 _ 0 Străinătatea „ 12/4” APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA DIN LUMEA POLITICA In ajunul luptei .- Cum se prezintă cele două formațiuni conservatoare — Orice posibilitate de Împăcare între cele două formațiuni conservatoare este cu desăvîrșire exclusă. Discuția de la mesagru, la Cameră și Senat deopotrivă, a înăsprit din nou relațiunile dintre cele două partide de opoziție. Discuția constituțională făcută în jurul crizei conservatoare a fost de așa natură, încît a risipit întreaga atmosferă pacinică pe care o creiase bunele voințe puse, de-o parte și de alta, în cursul tratativelor de împăcare, cărora d. Carp, din motive personale, opusese încă de la început un „non posumus“ categoric. Și de unde cu nu mai puțin decît o lună în urmă se opera încă în realizarea conlucrărei conservatoare, astăzi ambele partide, acel al d-lui Carp ca și cel al lui Take Ionescu, sunt în ajun de a porni, unul contra celuilalt, o luptă atît de învierșunată, încît s’ar părea că nici nu fusese măcar cînd va vorba de o apropiere în vederea formărei guvernului de mîine. Care va fi rezultatul acestei lupte, cine va fi învingătorul, lucrul a început să se prevadă de pe acum și, se prevede chiar de către unii fruntași ai partidului conservator, cari înțeleg să judece situațiunile nu prin prizma intereselor partidului din care fac parte și nici prin aceia a satisfacerea ambițiunilor personale, ci prin prizma evidenței lucrurilor. Și, desigur, că atunci cînd cronicarii de mîine vor feri istoria politică a partidului conservator de azi, vor ști să dea d-lui Carp, în stabilirea inevitabilă a responsabilităților, întreaga parte de răspunderea a consecințelor ce va avea de suportat partidul d-sale din urmările luptei ce se va deschide în curind; — și, fără îndoială că, în fața judecăței severe, dar dreaptă a istoriei, această parte de răspundere nu va fi cea mai mică. 81 De altfel, anume cercuri conservatoare prevăzînd de pe acum desnodămîntul dramei politice, ale cărei cele dintîî peripeții se vor desfășura în cursul alegerilor generale, au și început să-și manifeste, în convorbiri particulare, toată neîncrederea pe care le-o inspiră ziua de mîine. Atitudinea hotărît războinică a partidului d-lui Take Ionescu, încrederea cu care conservatorii democrați au primit lupta și mai ales nouile adesiuni pe cari acest partid le înregistrează mereu, cu toate că e aproape siguranță că guvernul de mîine va fi al d-lui Carp, toate împrejurările acestea au cam descurajat lumea conservatoare, deși se găsește un ajun de a obține puterea. Și, lucru explicabil de altfel, psihologia sufletească a fruntașilor partidului d-lui Carp, e tocmai potrivnică aceleia care firesc ar trebui să fie cînd cinevaare siguranța de a obține, după o întreagă viață politică de opoziție, puterea pe care a revendicat-o ani de-a rîndul. Spuneam că e explicabilă starea aceasta sufletească și credem că e explicabilă tocmai prin desnodămîntul așa de mult probabil al dramei politice, pe care, în scurtă vreme, o vom avea de înregistrat în toate emoționantele peripeții. Și pe cînd aceasta este atmosfera din partidul d-lui Carp, de cealaltă parte, de partea adversarilor d-sale conservat-democrați, se marchează tot mai mult o însuflețire și o desfășurare de energii, cari fac să se întrevadă și mai crîncenă și mai teribilă lupta care va avea să hotărească de soarta partidului conservator. In lupta aceasta, forțele nu sînt, desigur, egale; — prea multă putere de viață într’o parte și prea puțină de cealaltă. Prea multă siguranță la unii, prea multă îndoială și șovăire la ceilalți. Toate aceste constatări, oricît de parțiale ar putea să pară unora, sînt însă constatări sprijinite pe realitatea evidentă a lucrurilor, constatăm ce e bine să se facă astăzi, cînd sîntem în ajun de a deschide o nouă pagină în istoria noastră politică contimporană. ALEX. MAVRODI Nevoile comerțului Măsuri de îndreptare Ministerul de interne a adresat prefecților de județe următoarea circulară: : „Prin ordinul nostru circular din 8 August 1909, ați fost rugat să luați măsuri ca să se dea tot concursul d-lor secretari ai Camerelor de comerț și altor organe anume însărcinate de ministerul industriei și comerțului cu conducerea anchetei întreprinse în scopul de a se cunoaște In mod real nevoile comerțului nostru și a se putea în urmă aviza la măsurile de îndreptare. D. ministru al industriei și comerțului ne aduce la cunoștință că din rezultatele acestei anchete s’a constatat că datele obținute nu corespund realității, în ce privește mai ales numărul comercianților din comunele urbane reședințe și nereședințe de județ. Astfel, în unele s’a dat un număr mai mic de comercianți, în altele lipsesc cu desăvîrșire anumite categorii. Aceste motive impunînd o revizuire a anchetei, avem onoare a vă ruga din nou, în urma intervenției ce ne face d. ministru al industriei și comerțului, să luați măsuri, dînd cuvenitele ordine șefilor de poliție din comunele urbane (ofițerului de poliție delegat de dv.) ca lucrările de complectare ale anchetei să se execute în conformitate cu circulara cuprinzînd instrucțiunile necesare, pe care o vor primi de la ministerul industriei și comerțului. Cu această ocaziune țin să vă rog de le prefect să atrageți serioasă atențiune ofițerilor de poliție însărcinați cu executarea acestor lucrări, ca să depună tot interesul și zelul pe o asemenea lucrare comportă, mai ales că, după cum sîntem informați, departamentul industriei făcuse sacrificii, distribuindu-le suma de 10 mii 700 lei. p. Ministru, N. N. Săveanu*# tarile comunale din Sinaia Eri au avut loc alegerile pentru consiliul comunal din Sinaia. iată rezultatul:" înscriși 299. Votanți 178. Lista cu d-nii Gh. Manolescu, Em. Arghiriade, Alexandru I. Stoicescu, David Iacomen, C. P. Rădulescu, N. S. Verra, Gh. Mateescu, Van Theod și Petrache Kiculescu, a fost aleasă, întrunind 166 voturi. Următoarea listă a întrunit 11 voturi: Gh. Mateescu, AL Stoicescu, Em. Arghiriade, Vasi Theodorescu, D. Teodoru, C. P. Rădulescu, N. D. Buliga, Ion Drăgușin și Ion D. Buliga. Alegerea a decurs în liniște, G«, întrunirea conservatorilor carpiști din Galați GALAȚI, 6 Decembrie.— Partidul conservator-carpist a ținut aseară o întrunire de propagandă la comerciantul Sterea Cotoreanu din strada Tecuci. Au vorbit d-nii Costache Plesnilă șeful conservatorilor din localitate și Nicu Doiciu președintele clubului conservator local—Pedro. Din Elveția . . ..1—»’ O telegrama a anunțat că anarhistul Reichman a fost arestat de autoritățile austriace. Iată ce comunică in această privință direcția siguranței generale: „Acum, o lună, prezidenția politiei din Berlin, a înștiințat direcția politiei că Reichman a fost arestat in localitate, sub numele fals de Scheduler, ziarist, fiind descoperit in compania mai multor teroriști anarhiști. Pentru acest fapt, Reichman a fost condamnat o săptămînă închisoare. Comunicarea aceasta a făcut-o ■ prezidenția politiei din Berlin în virtutea convenției internaționale ce există în această privință, tn virtutea căreia a și întrebat direcția siguranței dacă este exact că Reichman e supus roman. Direcția politici și siguranță a răspuns că el este supus austriac născut din părinți supuși austriaci și a călătorit cu pașaport austriac. Este probabil clar că Reichman, după ce și-a făcut pedeapsa la Berlin, a fost predat autorităților austriace, care la rândul lor l'au arestat. — D. Arestarea lui Reichman Rachel Maro Noul președinte al confederației elvețiene Reședința fostului rege Manuel Castelul B’mbercorn Fostul rege Manuel și fosta regină Amalia, mama lui, locuesc acum in fosta reședință a lui Sir Harry MacLean, la Richmond. Contra legei sanitare AGITAȚIA COMERCIANȚILOR ȘI INDUSTRIAȘILOR Mai mulți membri ai comitetului industriașilor și comercianților din țară s’au prezentat ori, la orele III a. m., la Camera de comerț din Capitală, unde au fost primiți de d. Chr. D. Staicovici, secretarul Camerei de comerț. Membrii comitetului au expus secretarului Camerei de comerț părțile din proectul de lege sanitară privitoare mai cu deosebire la higiena alimentară, care cuprind dispozițiuni draconice in ceea ce privește comerțul și industria. Industriașii și comercianții au rugat Camera de comerț să le ia apărarea și totdeodată au fătul cunoscut că pentru doi vor convoca o mare întrunire publică, la „Dacia“, pentru a disruta proectul de lege sanitară, în ceea ce privește higiena alimentară și regulamentarea muncii în stabilimentele industriale. — D. Sinuciderea unui industriaș din Brăila BRAILĂ, 6 Dec. — Un bătrîn industriaș, Anastase Foți, și-a curmat azi viața în chip tragic. Anastase Foți, care locuia de cîtva timp în strada Școalei publice 6, s-a sinucis la ora 12 din zi, descărcîndu-șî un glonț de revolver în cap, lingă urechea dreaptă. Proectilul de calibru mare, pătrunzînd în creier, a cauzat moartea fulgerătoare. Descoperirea cadavrului O rudă a sinucisului, venind întîmplător la locuința acestuia, la ora 1 după amiază, a găsit în odaia de culcare a bătrînului Foți cadavrul plin de sînge. Autoritățile înștiințate imediat, au sosit împreună cu medicul despărțire!, d. dr. Rusovici, care n’a putut decît să constate că sinuciderea s’a făptuit la ora 12 din zi. Cadavrul lui Anastase Fotî a fost transportat la morga spitalului.” t Scrisorile Pe masa sinucigașului s’au găsit două scrisori: una închisă adresată fiicei sale Ștefania și ginerelui său, d. Ion Rădulescu, judecător în comuna Bălănești (jud. Tutova), iar alta deschisă, adresată procurorului, cu următorul cuprins: „Să nu fie bănuit nimeni. Eu singur mi-am pus capăt vieței, nemai putînd suferi neurastenia blestemată. N’am lăsat alți bani decît cea din portofoliu. Cine vrea, să mă îngroape. Poate vor face aceasta nepoții mei, cari m’au adus aci“. Scrisoarea poartă data de 4 Noembrie ceea ce arată că nenorocitul luase încă de acum o lună de zile hotărîrea de a se sinucide. Scrisoarea se termină cu rugămintea să nu se opună nimeni la autopsia cadavrului său în cazul cînd justiția sau interesul științei medicale ar cere îndeplinirea acestei formalități. Cine era Foți Prin moartea industriașului Anastase Foti, fost pînă mai acum cîțiva ani proprietarul și conducătorul fabricei de construcții navale, situată pe malul Dunărei, la extremitatea bulevardului Carol, dispare una din figurile populare ale orașului. „Maestrul Tase“, nume care era mai bine cunoscut nu numai în localitate, ci și în toate porturile și schelele dunărene, de la Giurgiu pînă la Sulina, este sincer regretat de toți care l’au cunoscut. Mai ales e regretat „maestrul Tase“ de meseriașii metalurgiști din localitate, cărora în bună parte, le-a fost ani în șir un patron animat de cele mai omenești sentimente. gemo 1 hím*. Scrisoare deschisă D. I. Dumitrescu-Militari, cunoscutul comerciant și industriaș din piață și membru al Camerei de comerț din Capitală, adresează următoarea scrisoare d-lui Zamfir Filotti, deputat de Covurluiu: Stimata domn. , ■ După cum știu și d-v., foarte rare sînt ocaziunile cînd se aude în parlamentul nostru cîte un glas în favorul comerțului, și aceasta pentru simplul cuvînt că negustorii nefiind oameni cu carte multă, n’au loc în sfatul țarei. Citind desbaterile parlamentare din „Monitorul Oficial“ de la 5 Decembrie curent, am văzut cu surprindere că pe lîngă deputații care, din propria lor inițiativă, au luat apărarea comercianților, cu ocazia discuției acelei părți din legea sanitară, privitoare la controlul alimentelor și băuturilor, au luat și d-v. cuvîntul, nu însă pentru a apăra interesele comerțului, ci pentru a ponegri pe comercianți, cerând nouă măsuri de represiune contra lor, pe lingă cele deja existente și pe lingă acele în curs de bifer . Comercianții gălățeni carî v'au dat votul, probabil, pe baza că veți tine seamă și de nevoile comerțului, măcar ocazional, vor fi încercat, aeuma, o decepțiune mai mult, cînd vor fi văzut ce fel de sentimente nutrit d-v. pentru comercianți și pentru interesele lor. Dar d-v. ați mers mai departe: intervenind în cazul relevat de către un domn deputat al Capitalei, ați avansat de la înalta tribună a parlamentului o serie de inexactități, punînd într’o lumină false toate cazurile pe care le-am adus în trecutele ședințe ale Camerei de comerț, cari concretizau și reflectau o întreagă stare de lucruri, care a produs nemulțumiri adinei printre toți comercianții de băuturi și alimente. Astfel, un lucru văzut și cunoscut de o lume întreagă, un lucru recunoscut chiar prin raportul oficial al primăriei Capitalei către Camera de comerț, cum că un om din serviciul meu a fost bătut cu ocazia unei razii sanitare, dv. l-au denaturat, afirmînd contrariul, și spunînd că personalul meu a sărit și a violentat pe agenții serviciului de igienă . In cazul analizei unei cafele care îmi aparținea, care cafea la o analiză a fost găsită improprie consumației, iar la altă analiză a fost găsită bună, d-v. ați afirmat că la „contra-proba“ s’au trimis probe din elfi saci de cafea, pe cînd adevărul este că la o altă analiză, făcută pe alt nume s’a trimis probe din aceeași marcă, iar de astă dată cafeaua s’a găsit reglementară. In sfîrșit, d-v. ați mai spus că lucrul acesta I’am recunoscut singur la Camera de comerț, ceea ce sînt silit să vă desmint categoric. De altfel nu-mi pot explica care a fost scopul dv. Cînd ați avansat o serie de afirmațiuni contrarii adevărului-In tot cazul ar fi bine, domnule deputat, ca pe viitor să vă informați mai bine asupra celor ce veți voi să discutați în Cameră, mai ales în materie comercială, dacă se va întîmpla să mai fiți ales în demnitatea care o aveți azi, ca să nu vă expuneți la desmințire ca cele ce sînt silit a vi-le da eu azi. Cu perfectă stimă, I. Dumitrașcu-E militarî Comerciant și industriaș Membru al Camerei de comerț din Capitală. Aveți mevee de slujbă ? Vă trebuesc funcționari? N’aveți de lucru ? Vă trebuesc lucratori ? adresați-vă ziarului „DIMINEAȚA“ care: In fiecare "W • Publică Gratuit MICA PUBLICITATE 10 cuvinte Aceste anunciuri se primesc în toate zilele, până Mercuri ora 12 a. m. la ghișeul special al ziarului „Dimineața“ și la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Co. str. Karageorgevici No- ÎS. „Mica Publicitate“ Șimîneața“ în zilele de Marți și Duminică cu prețurile obicinuite. () Pinierea srmata a SMelor — Un discurs al lui Talt — Washington, 6 Decembrie. — Intr’un discurs pronunțat la societatea pentru regularea pe cale arbitrară a conflictelor internaționale, președintele Talt a încercat să liniștească preocupările pricinuite de memoriul pe care șeful statului major general l-a supus comitetului afacerilor militare al Camerei representanților. D-l Taft a declarat: Avem excelente lucrări defensive pe coaste, o prea bună flotă proprie pentru a impedica o invazie pe mare. Poporul Statelor Unite nu va consimți niciodată a fi. Întreține o armată permanentă suficient și spre a egala în bătălie armatele marilor puteri. Preconizează disposițiuni legale spre ameliorarea armamentului militar și achiziția de tunuri și de munițiuni pentru forțele cari ar putea fi chemate sub arme la cas de trebuință. Și la nimfă și la mort! Curioase lucruri mai auzi cît trăești! Așa, intră, ce ne scriu cîțiva locuitori din Cîmpina. Preotul C. Provinceanu, din această localitate, avînd să oficieze, acum cîteva zile, căsătoria religioasă a d-lui Ion Alexandrescu, și cum Dumnezeu îi dăduse și un mort în ziua aceea, — a găsit de cuviință ca să facă amîndouă treburile odată. Așa că atunci cînd cortegiul nuntașilor a ajuns la biserică, tocmai atunci sosise și cortegiul funebru și nuntașii au fost primiți în cîntecele de îngropare cari porneau din tabăra mortului. Preotul ținea, cum se vede, să oficieze una după alta și ceremonia căsătoriei și pe cea de înmormîntare, — ca să nu piardă prețioasa-i vreme."" E lesne de înțeles ce impresie a făcut procedarea aceasta asupra tuturor celor carî asistau și din cari unii venise voioși la nuntă !— iar alții cu moartea în suflet. Acestea toate ni le arată cei cari ne scriu, rugîndu-ne să atragem atențiunea mitropolitului primat asupra acestui scandal — lucru pe care-1 și facem. O anchetă — care e absolut necesară — va stabili, negreșit, dacă purtarea preotului Provinceanu a fost așa cum ne-o arată corespondenții noștri. ------------------ Din lumea muncitoare Ședința comitetului sindicatului croitorilor. — Pentru astăseară sunt convocați în ședință extraordinară membrii sindicatului lucrătorilor și lucrătoarelor de croitorie din Capitală. La ordinea zilei sunt chestiuni importante. Adunarea delegaților sindicatelor. Delegații tuturor sindicatelor sînt convocați de către administrația ziarului „Romînia Muncitoare“ pentru astăzi la orele 8 și jum. seara în sala sindicatelor. La ordinea zilei sînt chestiuni importante privitoare la bunul mers al acestui ziar. Conlictul din flirceul ROMAN, 5 Decembrie. — Am relatat ori în ziarul nostru despre un conflict ce s’a ivit între mai mulți locuitori din comuna Mircești și administratorul moșiei cu acelaș nume. Iată cum s’au petrecut faptele Sătenii voind să treacă cu niște care cu sfecle pe un drum public, administratorul sus zisei moșii sub motiv că drumul aparține de moșie nu i-a lăsat liberă trecerea astfel că sătenii au opus rezistență. Atunci administratorul recurse la ajutorul a altor 4 oameni înarmați cu revolvere cari se postază în drumul țăranilor împedecîndu-le trecerea și amenințîndu-i cu armele. Autoritățile locale fiind anunțate, au plecat, la fața locului d. procuror Buzatov, d. judecător de instrucție Orănescu, șeful jandarmeriei d. locot. Ștefănescu precum și administratorul de plasă. Cei 4 oameni puși de administrator ca să împedece trecerea țăranilor s-au opus și autorităților, astfel că ei au fost arestați și vor fi dați judecăței pentru rebeliune. Fernando Cretaniî și ultima notă a puterilor Atena, 6 Decembrie. — Circulă versiunea că adunarea națională a Cretei, intr- o ședință secretă, a luat o serie de măsuri, care,prin energia cu care accentuează asupra drepturilor suverane ale Porții asupra Cretei, a produs mare agitație. Descoperirea unui spărgător — Pe urmele unui furt însemnat — MEDGIDIA, 5 Octombrie. — Zilele trecute a venit în orașul nostru avînd oarecari afaceri d-l Atanase Antonescu din Călărași și a descins la hotelul Traian. D-l Antonescu fiind un fost agent de siguranță a recunoscut îndată în chelnerul de la clubul „Unirea“ aflat dedesuptul hotelului, pe un vestit spărgător și vechiu client al Poliției anume Tudor Ionescu. Antreprenoarea clubului a arătat că în intervalul de cînd Tudor Ionescu este în serviciul ei i s-a furat suma de 40 lei din sertarul unei mese prin chei potrivite Atunci d. Antonescu a chemat pe chelner și dovedindu-l în ce fel îl cunoaște l-a adus în pozițiune să mărturisească că dînsul este autorul acelui furt. Plecînd dela această dovadă și văzînd cu cine are a face d. Antonescu a admis în principiu că tot acest chelner ar fi și autorul furtului de 1600 lei săvîrșit în dauna berarului Anghelie Nase, furt de care și d. Antonescu luase întîmplător cunoștință. A. Antonescu In urma acestora d. Nase a bănuit cu drept cuvînt că chelnerul acesta ar fi autorul furtului ce a suferit și s’a plîns autorităților. întrunirea din Huși Cuvîntarea d-lui Al. Bádáraű HUȘI, 6 Decembrie— După cum am anunțat a fost convocată pentru azi o mare întrunire a partidului conservator-democrat, la care va lua cuvîntul d. Al. Bădărău. La orele 1 membrii comitetului executiv sînt toți la gară pentru a primi pe dl. Bădărău. .Sosirea acestui fruntaș politic este salutată cu ovațiuni entuziaste- D. Bădărău este condus direct la clubul conservator democrat, unde se afla adunat un public numeros, care salută cu bucurie pe d. Al. Bădărău. D. dl. T. Gidai salută pe d. Bădărău In numele clubului. la Ia mijlocul unei mari însuflețiri iau cuvîntul pe rînd d-nii: Păsculescu, I. Bordea, dr. Romanescu, Gh. Boghicianu, Em. Ismandi și Gh. Ghibănescu. DISCURSUL D-LUI BADARAU Cel din urmă ia cuvîntul d. Al. Bădărău. Primit la tribună cu ovațiunî, d. Bădărău rostește unul din acele importante discursuri, menite să facă zgomot în lumea politică. In Iulie, spune d. Bădărău, am constatat, tot aici, două lucruri: că sîntem în ajunul schimbării regimului și îmi esprimam speranța în conlacrarea conservatorilor. O parte din spusele mele s’am realizat aceallă parte nu. E adevărat că suntem în ajunul unui guvern nou, suverani actual pleacă, și condițiunile în cari vine noul guvern, sînt cu totul necunoscute în practica noastră constituțională. Speranța la conlucrare însă nu s'a realizat pentru că carpiștii, neînțelegînd partea socială, partea politică, din strigătul molii de la Huși, l-am interpretat ca un strigăt de alarmă al învinsului. Rezultatul va fi un adevărat dezastru pentru carpiști și un mare zbucium pentru noi; dar acest zbucium al nostru va fi cu siguranță încoronat cu succes. * Continuind d. Al. Bădărău spune: Carpiștii am șoptit că convorbirile pentru împăcare s’au întrerupt din cauză că noi am fi cerut jumătate din ministere și jumătate de parlament. Lucrul acesta este inexact. Deși ar fi fost drepte asemenea cereri, adevărul este că în tratativele care s’au urmat, noi am precizat numai următoarele două puncte. 1) O declarație că vechii conservatori nu mai înțeleg să considera direcția partidului ca un privilegii al clasei boerești. 2) Revizuirea Constituției, pentru a se introduce, pe lingă principiul reformei administrativa a d-lui Carp . REFORMA ELECTORALA prin contopirea colegiului I și H, și lărgirea colegiului II atît ca număr de reprezentanți și ca număr de alegători direcți. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV, principiul esențial al organizarei puterei judecătorești, printre care si inamovibilitatea magistraturei. Reforma electorală susțineam că trebuia făcută de conservatori, pentru că altfel o vor face liberalii sub forma colegiului unic, care va îneca colegiile I și II în massele colegiului II. Această reformă ar fi o lovitură pentru conservatori. Acestea au fost cererile noastre. In continuarea discursului sau, d. Bădărău face nouă destăinuiri in chestia tratativelor, de împăcare. După ce arată că d. Carp a refuzat colaborarea, fiindcă nu iartă d-lui Take Ionescu de a fi ajutat la proclamarea șefiei d-lui Cantacuzino, trece la rolul veneratului șef. La cedarea șefiei d. Cantacusino a pus d-lui Carp condițiuni asupra primului guvern și asupra programului. După alegeri d. Carp se va considera însă dezlegat de angajamentele luate. D. Bădărău crede însă că în alegeri d. Carp va fi bătut și un guvern Take Ionescu va urma imediat. Sub acest guvern se va putea realiza și întregirea partidului sub șefia d-lui Take Ionescu. Discursul d-lui Bădărău a fost primit cu mare entuziasm și însuflețire. Cu prilejul acestei întruniri d-nii profesor Păsculescu și căpitan Mardaret au revenit in partid. Seara, a avut loc un banchet intim în onoarea d-lui Bădărău. S’au ținut mai multe toasturi. D. Bădărău a părăsit orașul încă în cursul noptei, plecînd la Iași.—A. M. Revolta unor marinari de pe un șlep grecesc în portul Giurgiu GiuRGIu, 6 Decembrie. Azi după amiazi marinarii de pe remorcherul grecesc „Gheorghios", care se afla în portul Ramadan, canalul Sft. Ghiorghe, s’au revoltat contra căpitanului vasului, anume Pano. Răsculații l-am bătut. Voind să-l omoare. ■* Cauzele care dă produs această revoltă sînt următoarele: Căpitanul Panu a plecat cu remorcherul „Gheorghios“ da la Corabia spre Giurgiu; aseară la ora 4.30 a sosit la Giurgiu împreună cu 3 șlepuri. Azi după amiazi, remorcherul trebuia să plece spre Brăila din portul Ramadan, înainte de plecare, marinarii n’au operat cum trebuia pentru liberarea a două șlepuri din port, riscînd ca șlepurile să sufere avarii. Căpitanul vasului le-a dat ordinele necesare, marinarii nu s’au supus. Atunci căpitanul i-a amenințat cu pedeapsă. Așa fiind, marinarii, împreună cu pilotul, s’au revoltat contra căpitanului, s’au repezit la el, l'au lovit și l’au somat să părăsească vasul. Căpitanul n’a voit; atunci marinarii l-au amenințat cu moartea. In același timp i-au cerut și hârtiile remorcherului, ca vasul să poată pleca din port fără căpitan. Văzîndu-se amenințat cu moartea, căpitanul s-a supus. Inimă s'a refugit la căpitănia portului, unde a reclamat cazul d-lui Petrescu, ajutorul căpitanului de port. Marinarii împreună cu pilotul au pus vasul în mișcare și au părăsit portul, înainte ca ajutorul căpitanului de port să-i poată ancheta. Căpitanul Pane și-a dat declarația la căpitănia portului. fn același timp a telegrafist d-lui Barbatis, la Brăila, proprietarul vasului, arătînd cele petrecute. D. Petrescu, ajutorul căpitanului de port, va înainta actele la Brăila, unde se va complecta ancheta cu dclarațiile marinarilor revoltați. Idem — —o—o--------Abolirea jurămîntului More-Judaîco — întrunirea din Brăila — BRAILA, 6 Dec. — Azi pe la orele 8 s'a ținut la templul Carol o mare întrunire a membrilor comunităței izraelite, pentru sărbătorirea abolirei jurămîntului more-judaico. Au luat cuvîntul d-nii dr. Inger, președintele comunității, dr. Niemrower, I. B. Brociner și dr. Silberstein. Oratorii au arătat începuturile luptei, cari au fost pornite la Brăila, pentru desființarea jurămîntului mare-judaice și fazele prin care a trecut apoi campania în toată țara, timp de 8 ani, pînă cînd cea mai înaltă instanță judecătorească a pus capăt acestui jurămînt rămas din vremuri vechi. A participat și o delegație de evrei din Galați în frunte cu d. B. Gottesmann, președintele comunității din Galați, și d. Schein, președintele federației sioniste din Romînia. Seara a avut loc în saloanele Goldenberg din str. Regală, un banchet dat de comunitatea locală în onoarea oaspeților din celelalte orașe. Cor. CITIȚI IM 44 ADEVERUL Catalogul No. AL Abonamentului —“rambursat cu Fiecare abonat la —~= primește GRATIS-----Prusii ITM AßIAIT valorînd cel puțin jumătate din UIM UDIDvl costul abonamentului. 99