Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)

1910-12-08 / nr. 2433

Anul VII No. 2439 PUBLICITATEA­ CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 13.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Mercur! 8 Decembrie 1910 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii : Ha­an Lei 30.— | e luni Lei 11.— S Inni ... Le­i__ Pentru străinătate prețul este îndoit TELi­o»■ Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția I cu Capitala „ 1410 • 0 Provincia­­ 14»90 _ 0 Străinătatea „ 12/4” APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA DIN LUMEA POLITICA In ajunul luptei .- Cum se prezintă cele două formațiuni conservatoare — Ori­ce posibilitate de Împăcare între cele două formațiuni con­­servatoare este cu desăvîrșire exclusă. Discuția de la mesagru, la Cameră și Senat de­opotrivă, a înăsprit din nou relațiunile dintre cele două partide de opo­ziție. Discuția constituțională făcută în jurul crizei conserva­toare a fost de așa natură, în­cît a risipit întreaga atmosferă pa­­cinică pe care o creiase bunele voințe puse, de-o parte și de al­ta, în cursul tratativelor de îm­păcare, cărora d. Carp, din mo­tive personale, opusese încă de la început un „non posumus“ categoric. Și de unde cu nu mai puțin de­cît o lună în urmă se opera încă în realizarea conlucrărei conservatoare, astăzi ambele partide, acel al d-lui Carp ca și cel al lui Take Ionescu, sunt în ajun de a porni, unul contra celuilalt, o luptă atît de învier­­șunată, în­cît s’ar părea că nici nu fusese măcar cînd­ va vorba de o apropiere în vederea for­­mărei guvernului de mîine. Care va fi rezultatul acestei lupte, cine va fi învingătorul, lucrul a început să se prevadă de pe acum și, se prevede chiar de către unii fruntași ai parti­dului conservator, cari înțeleg să judece situațiunile nu prin prizma intereselor partidului din care fac parte și nici prin aceia a satisfacerea ambițiunilor personale, ci prin prizma evi­denței lucrurilor. Și, de­sigur, că atunci cînd cronicarii de mîine vor feri isto­ria politică a partidului conser­vator de azi, vor ști să dea d-lui Carp, în stabilirea inevitabilă a responsabilităților, întreaga par­te de răspunderea a consecin­țelor ce va avea de suportat partidul d-sale din urmările luptei ce se va deschide în cu­­rind; — și, fără îndoială că, în fața judecăței severe, dar dreap­tă a istoriei, această parte de răspundere nu va fi cea mai mică. 81 De altfel, anume cercuri con­servatoare prevăzînd de pe a­­cum desnodămîntul dramei po­litice, ale cărei cele dintîî peri­peții se vor desfășura în cursul alegerilor generale, au și înce­put să-și manifeste, în convor­biri particulare, toată neîncre­derea pe care le-o inspiră ziua de mîine. Atitudinea hotărît războinică a partidului d-lui Take Ionescu, încrederea cu care conservato­rii democrați au primit lupta și mai ales nouile adesiuni pe cari acest partid le înregistrează me­reu, cu toate că e aproape sigu­ranță că guvernul de mîine va fi al d-lui Carp, toate împreju­rările acestea au cam descura­jat lumea conservatoare, deși se găsește un ajun de a obține pu­terea. Și, lucru explicabil de altfel, psihologia sufletească a frunta­șilor partidului d-lui Carp, e toc­mai potrivnică aceleia care fi­resc ar trebui să fie cînd cineva­­are siguranța de a obține, după o întreagă viață politică de opo­ziție, puterea pe care a reven­­dicat-o ani de-a rîndul. Spuneam că e explicabilă sta­rea aceasta sufletească și cre­dem că e explicabilă tocmai prin desnodămîntul așa de mult pro­babil al dramei politice, pe ca­re, în scurtă vreme, o vom avea de înregistrat în toate emoțio­nantele­­ peripeții. Și pe cînd aceasta este atmos­fera din partidul d-lui Carp, de cealaltă parte, de partea adver­sarilor d-sale conservat­-demo­­crați, se marchează tot mai mult o însuflețire și o desfășurare de energii, cari fac să se întreva­dă și mai crîncenă și mai teri­bilă lupta care va avea să ho­­tărească de soarta partidului conservator. In lupta aceasta, forțele nu sînt, desigur, egale; — prea mul­tă putere de viață într’o parte și prea puțină de cealaltă. Prea multă siguranță la unii, prea multă îndoială și șovăire la cei­lalți. Toate aceste constatări, oricît de parțiale ar putea să pară u­­nora, sînt însă constatări spriji­nite pe realitatea evidentă a lu­crurilor, constatăm­ ce e bine să se facă astăzi, cînd sîntem în a­­jun de a deschide o nouă pagi­nă în istoria noastră politică contimporană. ALEX. MAVRODI Nevoile comerțului Măsuri de îndreptare Ministerul d­e interne a adresat prefecților de județe următoarea cir­culară: : „Prin ordinul nostru circular din 8 August 1909, ați fost rugat să luați măsuri ca să se dea tot concursul d-lor secretari ai Camerelor de co­merț și altor organe anume însărci­nate de ministerul industriei și co­merțului cu conducerea anchetei în­treprinse în scopul de a se cunoaște­ In mod real nevoile comerțului nos­tru și a se putea în u­rmă aviza la măsurile de îndreptare. D. ministru al industriei­ și co­merțului ne aduce la cunoștință că din rezultatele acestei anchete s’a constatat că datele obținute nu co­respund realității, în ce privește mai ales numărul comercianților din co­munele ur­bane reședințe și nereșe­­dințe de județ. Ast­fel, în unele s’a dat un număr mai mic de comer­cianți, în altele lipsesc cu desăvîr­­șire anumite categorii. Aceste motive impunînd o revi­zuire a anchetei, avem onoare a vă ruga din nou, în urma intervenției ce ne face d. ministru al industriei și comerțului, să luați măsuri­, dînd cuvenitele ordine șefilor de poliție din comunele urbane (ofițerului de poliție delegat de dv.) ca lucrările de complectare ale anchetei să se execute în conformitate cu circulara cuprinzînd instrucțiunile necesare, pe care o vor primi de la ministerul industriei și comerțului. Cu această ocaziune țin să vă rog de le prefect să atrageți serioasă a­­tențiune ofițerilor de poliție însărci­nați cu executarea acestor lucrări, ca să depună tot interesul și zelul pe o asemenea lucrare comportă, mai a­­les că, după cum sîntem informați, departamentul industriei făcuse sa­crificii, distribuindu-le suma de 10 mii 700 lei. p. Ministru­,­­ N. N. Săveanu­­*#­ tarile comunale din Sinaia Eri au avut loc alegerile pen­tru consiliul comunal din Si­naia. iată rezultatul:" înscriși 299. Votanți 178. Lista cu d-nii Gh. Manolescu, Em. Arghiriade, Alexandru I. Stoicescu, David Iacomen, C. P. Rădulescu, N. S. Verra, Gh. Ma­­teescu, Van Theod și Petrache Kiculescu, a fost aleasă, întru­nind 166 voturi. Următoarea listă a întrunit 11 voturi: Gh. Mateescu, AL Stoi­cescu, Em. Arghiriade, Vas­­i Theodorescu, D. Teodoru, C. P. Rădulescu, N. D. Buliga, Ion Drăgușin și Ion D. Buliga. Alegerea a­­ decurs în liniște, G«, întrunirea conservatorilor carpiști din Galați GALAȚI, 6 Decembrie.— Partidul conservator-carpist a ținut aseară o întrunire de propagandă la comer­ciantul Sterea Cotoreanu din strada Tecuci. Au vorbit d-nii Costache Plesnilă șeful conservatorilor din localita­te și Nicu Doiciu președintele clu­bului conservator­ local­—Pedro. Din Elveția . . ..1—»’ O telegrama a anunțat că anar­histul Reichman a fost arestat de autoritățile austriace. Iată ce comunică in această privință direcția siguranței gene­rale: „Acum, o lună, prezidenția poli­tiei din Berlin, a înștiințat di­recția politiei că Reichman a fost arestat in localitate, sub numele fals de Scheduler, ziarist, fiind descoperit in compania mai mul­tor teroriști anarh­iști. Pentru a­­cest fapt, Reichman a fost con­damnat o săptămînă închisoare. Comunicarea aceasta a făcut-o ■ prezidenția politiei din Berlin în virtutea convenției internaționale ce există în această privință, tn virtutea căreia a și întrebat di­recția siguranței dacă este exact că Reichman e supus roman. Direcția politici și siguranță a răspuns că el e­ste supus austriac născut din părinți supuși aus­­triaci și a călătorit cu pașaport austriac. Este probabil clar că Reichman, după ce și-a făcut pedeapsa la Berlin, a fost predat autorităților austriace, care la rândul lor l'au arestat. — D. Arestarea lui Reichman Rachel Maro Noul președinte al confederației elvețiene Reședința fostului rege Manuel Castelul B’mbercorn Fostul rege Manuel și fosta regină Amalia, mama lui, locuesc acum in fosta reședință a lui Sir Harry Mac­Lean, la Richmond. Contra legei sanitare AGITAȚIA COMERCIANȚILOR ȘI INDUSTRIAȘILOR Mai mulți membri ai comite­tului industriașilor și comer­cianților din țară s’au prezentat ori, la orele III a. m., la Camera de comerț din Capitală, unde au f­ost primiți de d. Chr. D. Stai­­covici, secretarul Camerei de co­merț. Membrii comitetului au expus secretarului Camerei de comerț părțile din proectul de lege sa­nitară privitoare mai cu deose­bire la higiena alimentară,­­ care cuprind dispozițiuni draco­nice in ceea ce privește comer­țul și industria. Industriașii și comercianții au rugat Camera de comerț să le ia apărarea și tot­deodată au fă­­­tul cunoscut că pentru doi vor convoca o mare întrunire pu­blică, la „Dacia“, pentru a dis­­r­uta proectul de lege sanitară, în ceea ce privește higiena ali­mentară și regulamentarea muncii în stabilimentele indus­triale. — D. Sinuciderea unui industriaș din Brăila BRAILĂ, 6 Dec. — Un bătrîn industriaș, Anastase Foți, și-a curmat azi viața în chip tragic. Anastase Foți, care locuia de cîtva timp în strada Școalei pu­blice 6, s-a sinucis la ora 12 din zi, descărcîndu-șî un glonț de revolver în cap, lingă urechea dreaptă. Proectilul de calibru mare, pătrunzînd în creier, a cauzat moartea fulgerătoare. Descoperirea cadavrului O rudă a sinucisului, venind întîmplător la locuința acestuia, la ora 1 după amiază, a găsit în odaia de culcare a bătrînului Foți cadavrul plin de sînge. Autoritățile înștiințate ime­diat, au sosit împreună cu me­dicul despărțire!, d. dr. Ruso­­vici, care n’a putut de­cît să constate că sinuciderea s’a făp­tuit la ora 12 din zi. Cadavrul lui Anastase Fotî a fost transportat la morga spita­lului.”­­ t­ Scrisorile Pe masa sinucigașului s’au găsit două scrisori: una închisă adresată fiicei sale Ștefania și ginerelui său, d. Ion Rădulescu, judecător în comuna Bălănești (jud. Tutova), iar alta deschisă, adresată procurorului, cu urmă­torul cuprins:­­ „Să nu fie bănuit nimeni. Eu singur mi-am pus capăt vieței, nemai putînd suferi neurastenia blestemată. N’am lăsat alți bani de­cît cea din portofoliu. Cine vrea, să mă îngroape. Poate vor face aceasta nepoții mei, cari m’au adus aci“. Scrisoarea poartă data de 4 Noembrie ceea ce arată că ne­norocitul luase încă de acum o lună de zile hotărîrea de a se sinucide. Scrisoarea se termină cu ru­gămintea să nu se opună ni­meni la autopsia cadavrului său în cazul cînd justiția sau intere­sul științei medicale ar cere în­deplinirea acestei formalități. Cine era Foți Prin moartea industriașului Anastase Foti, fost pînă mai a­­cum cîțiva ani proprietarul și conducătorul fabricei de cons­trucții navale, situată pe malul Dunărei, la extremitatea bule­vardului Carol, dispare una din figurile populare ale orașului. „Maestrul Tase“, nume care e­­ra mai bine cunoscut nu numai în localitate, ci și în toate por­turile și schelele dunărene, de la Giurgiu pînă la Sulina, este sincer regretat de toți care l’au cunoscut. Mai ales e regretat „maestrul Tase“ de meseriașii metalurgiști din localitate, că­rora în bună parte, le-a fost ani în șir un patron animat de cele­ mai omenești sentimente. gemo 1 hím*. Scrisoare deschisă D. I. Dumitrescu-Militari, cunos­cutul comerciant și industriaș din piață și membru al Camerei de co­merț din Capitală, adresează ur­mătoarea scrisoare d-lui Zamfir Fi­­lotti, deputat de Covurluiu: Stimata domn. , ■ După cum știu și d-v., foarte rare sînt ocaziunile cînd se aude în parlamentul nostru cîte un glas în favorul comerțului, și aceasta pentru simplul cuvînt că negustorii nefiind oameni cu carte multă, n’au loc în sfatul țarei. Citind desbaterile parlamentare din „Monitorul Oficial“ de la 5 De­cembrie curent, am văzut cu sur­prindere că pe lîngă deputații care, din propria lor inițiativă, au luat apărarea comercianților, cu ocazia discuției acelei părți din­ legea sa­nitară, privitoare la controlul ali­mentelor și băuturilor, au­ luat și d-v. cuvîntul, nu însă pentru a a­­păra interesele comerțului, ci pentru a­­ ponegri pe comercianți, cerând nouă măsuri de represiune contra lor, pe lingă cele deja existente și pe lingă acele în curs de b­­ifer .­­ Comercianții gălățeni carî v'au dat votul, probabil, pe baza că veți tine seamă și de nevoile comer­țului, măcar ocazional, vor fi în­cercat, aeuma, o decepțiune mai mult, cînd vor fi văzut ce fel de sentimente nutrit­ d-v. pentru co­mercianți și pentru interesele lor. Dar d-v. ați mers mai departe: intervenind în cazul relevat de că­tre un domn deputat al Capitalei, ați avansat de la înalta tribună a parlamentului o serie de inexacti­tăți, punînd într’o lumină false toate cazurile pe care le-am adus în trecutele ședințe ale Camerei de comerț, cari concretizau și reflec­­tau o întreagă stare de lucruri, care a produs nemulțumiri adinei prin­tre toți comercianții de băuturi și alimente. Astfel, un lucru văzut și cunos­­cut de o lume întreagă, un lucru recunoscut chiar prin raportul ofi­cial al primăriei Capitalei către Camera de comerț, cum că un om din serviciul meu a fost bătut cu ocazia unei razii sanitare, d­v. l-au­ denaturat, afirmînd contrariul, și spunînd că personalul meu a să­rit și a violentat pe agenții servi­ciului de igienă . In cazul analizei unei cafele care îmi aparținea, care cafea la o a­­naliză a fost găsită improprie con­sumației, iar la altă analiză a fost găsită bună, d-v. ați afirmat că la „contra-proba“ s’au trimis probe din elfi saci de cafea, pe cînd adevărul este că la o altă analiză, făcută pe alt nume s’a trimis probe din a­­ceeași marcă, iar de astă­ dată ca­feaua s’a găsit reglementară. In sfîrșit, d-v. ați mai spus că lucrul acesta I’am recunoscut sin­gur la Camera de comerț, ceea ce sînt silit să vă desmint categoric. De altfel nu-mi pot explica care a fost scopul d­v. Cînd ați avansat o serie de afirmațiuni contrarii a­­devărului-In tot cazul ar fi bine, domnule deputat, ca pe viitor să vă in­formați mai bine asupra celor ce veți voi să discutați în Cameră, mai ales în materie comercială, dacă se va întîmpla să mai fiți ales în demnitatea care o aveți azi, ca să nu vă expuneți la desmințire ca cele ce sînt silit a vi-le da eu azi. Cu perfectă stimă, I. Dumitrașcu-E militarî Comerciant și industriaș Membru al Camerei de comerț din Capitală. Aveți mevee de slujbă ? Vă trebuesc funcționari? N’aveți de lucru ? Vă trebuesc lucratori ? adresați-vă ziarului „DIMINEAȚA“ care: In fie­care "W • Publică Gratuit MICA PUBLICITATE 10 cuvinte Aceste anunciuri se primesc în toate zilele, până Mercuri ora 12 a. m. la ghișeul special al ziaru­lui „Dimineața“ și la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Co. str. Karageorgevici No- ÎS. „Mica Publicitate“ Ș­imî­neața“ în zilele de Marți și Du­minică cu prețurile obicinuite. () Pinierea srmata a SMelor — Un discurs al lui Talt — Washington, 6 Decembrie. — Intr’un discurs pronunțat la so­cietatea pentru regularea pe ca­le arbitrară a conflictelor inter­naționale, președintele Talt a­­ încercat să liniștească preocu­­­pările pricinuite de memoriul pe care șeful statului major gene­ral l-a supus comitetului afaceri­lor militare al Camerei repre­­sentanților. D-l Taft a declarat: Avem excelente lucrări defen­sive pe coaste, o prea bună flo­tă proprie pentru a impedica o in­vazie pe mare. Poporul Statelor Unite nu va consimți nici­odată a fi. Întreține o armată permanentă suficient și spre a egala în bătă­lie armatele marilor puteri. Pre­conizează disposițiuni legale spre ameliorarea armamentului militar și achiziția de tunuri și de munițiuni pentru forțele cari­­ ar putea fi chemate sub arme la cas de trebuință. Și la nimfă și la mort! Curioase lucruri mai auzi cît trăești! Așa, intră, ce ne scriu cîți­va lo­cuitori din Cîmpina. Preotul C. Provinceanu, din a­­ceastă localitate, avînd să oficieze, acum cîte­va zile, căsătoria reli­gioasă a d-lui Ion Alexandrescu, și cum Dumnezeu îi dăduse și un mort în ziua aceea, — a găsit de cuviință ca să facă amîndouă tre­burile odată. Așa că atunci cînd cortegiul nun­­tașilor a ajuns la biserică, tocmai atunci sosise și cortegiul funebru și nuntașii au fost primiți în cîn­­tecele de îngropare cari porneau din tabăra mortului. Preotul ținea, cum se vede, să oficieze una după alta și ceremonia căsătoriei și pe cea de înmormîn­­tare, — ca să nu piardă prețioasa-i vreme.­­"" E lesne de înțeles ce impresie a făcut procedarea aceasta asupra tuturor celor carî asistau și din cari unii venise voioși la nuntă !— iar alții cu moartea în suflet. Acestea toate ni le arată cei cari ne scriu, rugîndu-ne să atragem a­­tențiunea mitropolitului primat a­­supra acestui scandal — lucru pe care-1 și facem. O anchetă — care e absolut ne­cesară — va stabili, negreșit, dacă purtarea preotului Provinceanu a fost așa cum ne-o arată corespon­denții noștri. ------------------­ Din lumea muncitoare Ședința comitetului sindica­tului croitorilor. — Pentru astă­­seară sunt convocați în ședință extra­ordinară membrii sindi­catului lucrătorilor și lucrătoa­relor de croitorie din Capitală. La ordinea zilei sunt chestiuni importante. Adunarea delegaților sindica­telor.­­ Delegații tuturor sindi­catelor sînt convocați de către administrația ziarului „Romînia Muncitoare“ pentru astăzi la o­­rele 8 și jum. seara în sala sin­dicatelor. La ordinea zilei sînt chestiuni importante privitoare la bunul mers al acestui­­ ziar. Con­lictul din flirceu­l ROMAN, 5 Decembrie. — Am re­latat ori în ziarul nostru despre un conflict ce s’a ivit între mai mulți locuitori din comuna Mir­­cești și administratorul moșiei cu acelaș nume. Iată cum s’au petrecut faptele Sătenii voind să treacă cu niște care cu sfecle pe un drum public, administratorul sus zisei moșii sub motiv că drumul aparține de moșie nu i-a lăsat liberă tre­cerea astfel că sătenii au opus rezistență. Atunci administratorul recurse la ajutorul a altor­­ 4 oameni înar­mați cu revolvere cari se posta­ză în drumul țăranilor împede­­cîndu-le trecerea și amenințîndu-i cu armele. Autoritățile locale fiind anunța­te, au plecat, la fața locului d. procuror Buzatov, d. judecător de instrucție Orănescu, șeful jan­darmeriei d. locot. Ștefănescu precum și­ administratorul de plasă. Cei 4 oameni puși de adminis­trator ca să împedece trecerea ță­ranilor s-au opus și autorităților, astfel că ei au fost arestați și vor fi dați judecăței pentru rebeliune. Fernando Cretaniî și ultima notă a puterilor Atena, 6 Decembrie. — Cir­culă versiunea că adunarea națională a Cretei, intr- o șe­dință secretă, a luat o serie de măsuri, care,­­prin energia cu care accentuează asupra drep­turilor suverane ale Porții a­­supra Cretei, a produs mare a­­gitație. Descoperirea unui spărgător — Pe urmele unui furt în­semnat — MEDGIDIA, 5 Octombrie. — Zilele trecute a venit în orașul nostru avînd oare­cari afaceri d-l Atanase Antonescu din Călă­rași și a descins la hotelul Tra­­ian. D-l Antonescu fiind un fost agent de siguranță a recunoscut îndată în chelnerul de la clubul „Unirea“ aflat de­desuptul ho­telului, pe un vestit spărgător și vechiu client al Poliției a­­nume Tudor Ionescu. Antreprenoarea clubului a a­­rătat că în intervalul de cînd Tudor Ionescu este în serviciul ei i s-a furat suma de 40 lei din sertarul unei mese prin chei po­trivite Atunci d. Antonescu a chemat pe chelner și dovedindu-l în ce fel îl cunoaște l-a adus în pozi­­țiune să mărturisească că dîn­­sul este autorul acelui furt. Plecînd dela această dovadă și văzînd cu cine are a face d. An­­tonescu a admis în principiu că tot acest chelner ar fi și auto­rul furtului de 1600 lei săvîrșit în dauna berarului Anghelie Nase, furt de care și d. Antones­­cu luase întîmplător cunoștință. A. Antonescu In urma acestora d. Nase a bănuit cu drept cuvînt că chel­nerul acesta ar fi autorul furtu­lui ce a suferit și s’a plîns au­torităților. întrunirea din Huși Cuvîntarea d-lui Al. Bádáraű HUȘI, 6 Decembrie— După cum am anunțat a fost convocată pen­tru azi o mare întrunire a partidu­lui conservator-democrat, la care va lua cuvîntul d. Al. Bădărău. La orele 1 membrii comitetului executiv sînt toți la gară pentru a primi pe d­­l. Bădărău. .Sosirea a­­cestui fruntaș politic este salutată cu ovațiuni entuziaste- D. Bădărău este condus direct la clubul conser­vator democrat, unde se afla adu­nat un public numeros, care salută cu bucurie pe d. Al. Bădărău. D. dl. T. Gidai salută pe d. Bă­­dărău In numele clubului. la Ia mijlocul unei mari însuflețiri iau cuvîntul pe rînd d-nii: Păscu­­lescu, I. Bordea, dr. Romanescu, Gh. Boghicianu, Em. Ismandi și Gh. Ghibănescu. DISCURSUL D-LUI BAD­ARAU Cel din urmă ia cuvîntul d. Al. Bădărău. Primit la tribună cu ova­­țiunî, d. Bădărău rostește unul din acele importante discursuri, menite să facă zgomot în lumea politică. In Iulie, spune d. Bădărău, am constatat, tot aici, două lucruri: că sîntem în ajunul schimbării regi­­mului și îmi esprimam speranța în conlacrarea conservatorilor. O parte din spusele mele s’am realizat a­ceal­lă parte nu. E adevărat că suntem în ajunul unui guvern nou, suverani actual pleacă, și condițiunile în cari vine noul guvern, sînt cu totul necunos­cute în practica noastră constitu­ționa­l­ă. Speranța la conlucrare însă nu s'a realizat pentru că car­piș­tii, ne­­înțelegînd partea socială, partea po­litică, din strigătul molii de la Huși, l-am interpretat ca un strigăt de alarmă al învinsului. Rezultatul va fi un adevărat de­zastru pentru carpiști și un mare zbucium pentru noi; dar acest zbu­cium al nostru va fi cu siguranță încoronat cu succes. * Continuind d. Al. Bădărău spune: Carpiștii am șoptit că convorbirile pentru împăcare s’au întrerupt din cauză că noi am fi cerut jumătate din ministere și jumătate de par­lament. Lucrul acesta este inexact. Deși ar fi fost drepte asemenea cereri, adevărul este că în tratativele care s’au urmat, noi am precizat numai următoarele două puncte. 1) O declarație că vechii conser­vatori nu mai înțeleg să considera direcția partidului ca un privilegii al clasei boerești. 2) Revizuirea Constituției, pentru a se introduce, pe lingă principiul reformei administrativa a d-lui Carp . REFORMA ELECTORALA prin contopirea colegiului I și H, și lărgirea colegiului II atît ca număr de reprezentanți și ca nu­măr de alegători direcți. CONTENCIOSUL ADMINISTRA­TIV, principiul esențial al organi­­zarei puterei judecătorești, printre care si inamovibilitatea magistra­­turei. Reforma electorală susțineam că trebuia făcută de conservatori, pen­tru că altfel o vor face liberalii sub forma colegiului unic, care va îneca colegiile I și II în massele colegiului II. Această reformă ar fi o lovitură pentru conservatori. Acestea au fost cererile noastre­­. In continuarea discursului sau, d. Bădărău face nouă destăinuiri in chestia tratativelor, de împă­care. După ce arată că d. Carp a re­fuzat colaborarea, fiindcă nu iar­tă d-lui Take Ionescu de a fi aju­tat la proclamarea șefiei d-lui Cantacuzino, trece la rolul vene­ratului șef. La cedarea șefiei d. Cantacusi­­no a pus d-lui Carp condițiuni a­­supra primului guvern și asupra­­ programului. După alegeri d. Carp se va considera însă dezlegat de angajamentele luate. D. Bădărău crede însă că în a­­legeri d. Carp va fi bătut și un guvern Take Ionescu va urma i­­mediat. Sub acest guvern se va putea realiza și întregirea parti­dului sub șefia d-lui Take Io­nescu.­­ Discursul d-lui Bădărău a fost primit cu mare entuziasm și în­suflețire. Cu prilejul acestei întruniri d-nii profesor Păsculescu și căpi­tan Mard­aret au revenit in par­tid. Seara, a avut loc un banchet intim în onoarea d-lui Bădărău. S’au ținut mai multe toasturi. D. Bădărău a părăsit orașul în­că în cursul noptei, plecînd la Iași.—A. M. Revolta unor marinari de pe un șlep grecesc în portul Giurgiu GiuRGIu, 6 Decembrie.­­ Azi după amiazi marinarii de pe re­morcherul grecesc „Gheorghios", care se afla în portul Ramadan, canalul Sft. Ghiorghe, s’au revoltat contra căpitanului vasului, anume Pano. Răsculații l-am­ bătut. Voind să-l omoare. ■* Cauzele care dă produs această revoltă sînt următoarele: Căpitanul Panu a plecat cu re­morcherul „Gheorghios“ da la Co­rabia spre Giurgiu; aseară la ora 4.30 a sosit la Giurgiu împreună cu 3 șlepuri. Azi după amiazi, remorcherul trebuia să plece spre Brăila din portul Ramadan, înainte de ple­care, marinarii n’au operat cum trebuia pentru liberarea a două șlepuri din port, riscînd ca șlepu­rile să sufere avarii. Căpitanul vasului le-a dat ordi­nele necesare, marinarii nu s’au supus. Atunci căpitanul i-a ame­nințat cu pedeapsă. Așa fiind, marinarii, împreună cu pilotul, s’au revoltat contra că­pitanului, s’au repezit la el, l'au lo­vit și l’au somat să părăsească vasul. Căpitanul n’a voit; atunci mari­narii l-au amenințat cu moartea. In același timp i-au cerut și hârtiile re­­morcherului, ca vasul să poată pleca din port fără căpitan. Văzîndu-se amenințat cu moartea, căpitanul s-a supus. In­im­ă s'a re­­fugit la căpitănia portului, unde a reclamat cazul d-lui Petrescu, ajut­o­­rul căpitanului de port. Marinarii împreună cu pilotul au pus vasul în mișcare și au părăsit portul, înainte ca ajutorul căpitanu­­lui de port să-i poată ancheta. Căpitanul Pane și-a dat declarația la căpitănia portului. fn același timp a telegrafist d-lui Barbatis, la Brăila, proprietarul vasului, arătînd cele petrecute. D. Petrescu, ajutorul căpitanului de port, va înainta actele la Brăila, unde se va complecta ancheta cu d­­­clarațiile marinarilor revoltați. Idem — —o—o--------­Abolirea jurămîntului More-Judaîco — întrunirea din Brăila — BRAILA, 6 Dec. — Azi pe la­ orele 8 s'a ținut la templul Ca­rol o mare întrunire a membri­lor comunităței izraelite, pen­tru sărbătorirea abolirei jură­­mîntului more-judaico. Au luat cuvîntul d-nii dr. In­­ger, președintele comunității, dr. Niemrower, I. B. Brociner și dr. Silberstein. Oratorii au arătat începuturi­­le luptei, cari au fost pornite la Brăila, pentru desființarea ju­­rămîntului mare-judaice și fa­zele prin care a trecut apoi cam­pania în toată țara, timp de 8 ani, pînă cînd cea mai înaltă instanță judecătorească a pus capăt acestui jurămînt rămas din vremuri vechi. A participat și o delegație de evrei din Galați în frunte cu d. B. Gottesmann, președintele co­­munității din Galați, și d. Schein, președintele federației sioniste din Romînia. Seara a avut loc în saloanele Goldenberg din str. Regală, un banchet dat de comunitatea lo­cală în onoarea oaspeților din celelalte orașe. Cor. CITIȚI IM 44 ADEVERUL Catalogul No. AL Abonamentului —“rambursat cu Fiecare abonat la —~= primește GRATIS-----­Prusii IT­M­­ AßIAIT valorînd cel puțin jumătate din UIM UDIDvl costul abonamentului. 99

Next