Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)

1911-10-14 / nr. 2735

Anul VIII. —NO. 2735 PUBLICITATEA. CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici. IX—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București Vineri 14 Octombrie 59h APARE ÎN FIE­CARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA’ LUMEA Exilarea principilor Alexandru și George al Serbiei --------------i­íiji--------------­Regele Petru silește pe fiii săi sa părăsească țara PRINCIPELE GEORGE Belgrad, 12 Oct.—La Curtea din Belgrad se discută de di­va­timp o chestie cu totul sen­zațională care, deși păstrată în taină, a putut să ajungă in public. Se dă ca fapt sigur că regele Petru a exilat din Serbia, la sfîrș­tul săptămînei trecute, pe cei doi fii ai săi, prințul moș­tenitor Alexandru și prințul George. Cei doi prinț exilați au pă­răsit Belgradul cu automobi­lul și au plecat la Viena, unde locuesc fiecare un alt hotel, prințul moștenitor Alexandru sub numele de conte Avala și prințul George sub numele de conte O­to­car. Ambii se află la Viena sub­­ cel mai strict incognito. Regele a fost silit să recurgă la această măsură extraordina­ră din cauză că în ultimul timp cei doi prinți nu numai că se atacau, reciproc ci răspîn­­deau știri neplăcute asupra re­gelui și politicei sale externe. Atacurile violente aduse re­gelui în presa din Belgrad, au­ produs mare senzație în străi­nătate și reprezente­nții Puteri­lor străine la Belgrad au co­municat guvernului că aceste articole în actualele timpuri războinice, produc o impresie foarte rea. Guvernul s'a interesat asu­pra autorilor acestor articole și a aflat că ele sunt inspirate de cei doi prinți. Regele Petru a chemat a­­tunci pe fiii săi și le-a reproșat că expun Serbia la mari peri­cole în aceste vremuri, și i-a invitat să părăsească imediat țara. Principii au părăsit în ace­iași zi Belgradul plecînd cu automobilul la Viena. Ambii se află acum­ în capi­tala Austriei, unde așteaptă permisiunea regelui de a se reîntoarce la Belgrad.­­*<. Budapesta, 12 Octombrie.—Un ziar de seară de aci cerâ­nd In­­formațiuni la ministerul de ex. PRINCIPELE ALEXANDRU terne al Serbiei asupra știrei cu privire la exilarea celor doui prinți a primit următoarele ex­­plicațiuni: „După sfatul secretarului con­sulatului rus din Belgrad, prin­­cipele moștenitor Alexandru și principele George au­ cumpărat un automobil și pentru a-l ex­­perimenta au plecat la Viena. Automobilul a suferit tușă stricăciuni la Vukowar și cei doui prinți s’au reîntors la Bel­­grad unde se află și acum”. Deschiderea Consistoriului superior bisericesc ———­ 4. — To­kotini «1 demn Central — dri dimineață ,a orele 11­, a a­vut loc, la Seminarul Central, ședința de deschidere a consis­­toriului superior bisericesc. La orele 9 și jumătate, mem­brii consistoriului, au trecut în Capela seminarului, unde s’a o­­ficiat un serviciu divin, la care au luat parte d-nii C. Arion, mi­nistrul cultelor și instrucțiunei publice și Boroianu, administra­torul Casei bisericii. După terminarea serviciului religios membrii consistoriului au trecut în sala de conferințe a seminarului, unde a avut loc ședința. Prezidează mitropolitul Pimen al Moldovei. D. ministru Arion a citit decretul regal de deschi­dere a consistoriului. După ce se citește sumarul șe­dinței ultime din sesiunea trecu­tă se procede la constituirea co­­misiunilor și secretariatului. » ".’V­­ . • AU­­ fost alese vecine comisi­­uni. Secretari, preoții: Mălăescu, Iliescu, Jingoiu și Petrovici. Comisiunea de petițiuni: Ar­hiereul Valerian, preotul Iancu Și preotul Cosma Petrovici. Comisiunea de așezăminte cle­ricale: Arhiereul Nicodem Băcă­­oanul,, preotul Savin și preotul econom Nazarie. Comisiunea de parohie: Arhie­reu! Calist Botoșeneanu, preotul Dinescu și C. Ionescu. Comisiunea de mănăstiri: Epi­scopul Nixon al Dunărei de Jos, Dionisie, starețul mînăstirea Si­naia și Veniamin Piticaru. Comisiunea de carti: Preotul econom Antonovici, Gheorghiu și Severin. Comisiunea de judecată: pre­otul Iliescu, Gheorghiu și Anto­novici. Comisiunea de lucrări biseri­cești : Preotul Lungulescu, Jin­goiu și Procopiescu. Comisiunea de cărți:­­preoții Antonovici, Mălăescu, Gotcu C. Ionescu, I. Teodorescu și Naza­rie. După­­ alegerea comisiunilor, mitropolitul Pimen, declară va­cant locul arhimandritului Ve­niamin Piticaru, care și-a dat demisia de la mănăstirea Su­ceava. Mitropolitul Pimen spune că nici una din lucrările existente nu a fost înaintată secretariatu­lui, așa că consistoriul nu are ce să discute în această ședință. Ar fi o chestiune, — spune episcopul Nifon al Dunărei de jos. Aceea a modificărei costu­melor preoțești. Insă socotesc că ar fi bine să amînăm această discuțiune, pînă după alegerea mitropolitului primat. Arhiereul Calist­­ Botoșeneanu. Lipsa mitropolitului primat nu ne poate împedica pe noi de a discuta chestiunile ce ne intere­sează. De altfel ședința este pre­zidată de mitropolitul Pimen al Moldovei. Preotul Petrovici spune că este un regulament cu privire la uniformitatea costumelor preo­țești, dar nu se aplică. D. ministru Arion, cerînd cu­­vîntul a spus: Există un regulament care nu s'a aplicat și dacă este vorba să se facă un alt regulament care de asemenea să nu se aplice nu văd necesitatea acestei chestiuni. In ceea ce privește faptul dacă chestitunea să se discute acuma sau mai tirziu, mi-e absolut in­diferent. Lucrările consistoriului insă, nu pot fi suportate pentru motivul că ne lipsește primatul. Alegerea mitropolitului primat se va face în scurt timp după deschiderea Corpurilor legiuitoa­re, așa că, dacă voiți să aștep­tați, așteptarea nu va fi prea mare. Mitropolitul Pimen a pus la vot dacă chestiunea costumelor preoțești să se discute sau nu în această sesiune. S’a admis ca discuțiune să se facă în această sesiune. * Preotul C. Ionescu. După re­gulament urmează ca chestiu­nea să fie discutată întîi de mebrii aleși. Știfi, și așa se va întîmpla, i-a răspuns mitropolitul. Nefiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 11 și jumătate. Viitoarea ședință va avea lo­cuni la orele 9 dimineața. D. BOROIANU Administratorul Cassel biseri­cilor RĂZBOIUL HALO-TURC Cu­ de grea este situația ita­lienilor în Tripolis se poate vedea din faptul răscoalei a­­rabilor din oraș cari au atacat pe italieni de la spate în mo­mentul cînd erau angajați în­­tr’o luptă crîncenă cu turcii. Se știe că, încă de la înce­putul ostilităților, italienii a­­nunțau­ că populația arabă es­te încîntată de debarcarea tru­pelor italiene și că a primit cu mare simpatie proclamația ge­neralului Ganeva. Știrile din izvor italian prezentau pe a­­­rabi ca dușmani înverșunați ai turcilor și deci ca foarte fa­vorabili acțiunea italiene. Am primit știrea aceasta cu toată rezerva ce se impunea fa­ță de toate știrile din izvor i­­talian. Evenimentele au venit apoi să îndreptățească această atitudine. Arabii, departe de a fi încîntați de ocupațiunea italiană, din potrivă colaborea­ză în mod activ cu turcii. Și astfel, situația italienilor e din cele mai grele, fiind prinși între două focuri. Pe de o parte au de luptat contra trupelor turcești și a triburi­lor din ce în ce mai numeroa­se cari le vin în ajutor, pe de alta trebue să se ferească de explozia vulcanului pe care stau, căci revolta arabilor din oraș a dovedit că italienii stau pe un adevărat vulcan. Lucrurile acestea italieni au căutat să le ascundă pentru a nu indispune populația din ța­ră. In acelaș timp au ascuns cu gri­je numărul pierderilor suferite de trupele lor în hăr­­țuelile zilnice cu dușmanul. Dar azi s’a deschis o portiță asupra perspectivei exacte a si­tuației din Tripolis, și opinia publică italiană a putut măsu­ra­ cu ochii itensitatea abisului întreprind­erei tripolitane. „Partida de plăcere” cu care fusese ademenită la început, s’a transformat repede într’o partidă de sudoare și de sânge. In trei săptămîni de tempo­rizare, situația s’a schimbat în defavoarea italienilor, cari văd că vor trebui să facă sacrificii imense pentru a-și asigura stă­­pînirea­ Tripolisului și cari ar fi acum mulțumiți ca Puterile să intervină pentru pace. I. N. Pretențiile Italiei Roma, 12 Oct. — Ziarul Tri­buna a publicat o scrisoare tri­misă de un personagiu străin, al cărui nume nu s'a dat, și care sfătuiește guvernul italian să mențină, cel puțin în mod provizoriu­, suveranitatea no­minală­ a sultanului asupra Tripolitaniei, după cum a fă­cut și Anglia, în Egipt și Fran­ța în Tunisia. Făcînd comentarii asupra a­­cestei scrisori, Tribuna decla­ră că Italia nu poate să pri­­mească o asemenea situație, de­oarece opinia publică italiană s'a arătat destul de clar în con­tra acestei idei și guvernul de la Roma nu are nici un motiv să nu țină socoteală de această părere a poporului italian. Iar în ce privește exem­plul dat de Anglia în Egipt și de Franța în Tunisia, el nu se potrivește cu ce poate face Ita­lia în tripolitania, de­oarece e această diferență esențială că suveranii nominali ai Egiptu­lui și Tunisia șed în țările res­pective, unde sînt ca niște osta­tici în mîinile guvernelor Franței și Angliei, pe cînd suveranul nominal, pe care Italia ar trebui să-l cunoască, locuiește în afară, se bizuește pe o armată puternică, și mai are un guvern și o diplomație asupra căreia Italia nu ar pu­tea să exercite nici un control. Pe de altă parte, acest suve­ran e șeful islamului și această suveranitate spirituală autono­mă ar pricinui complicațiun. Ofițeri turci trec prin Tunis în Tri­polis IN VIRTUTEA CONVENȚIEI DE LA BERNA Roma, 12 Oct. — „Cortiere d’I­­talia“ află că un general tu­rc. Însoțit de alți doi ofițeri au tre­cut prin Tunis, „luînd drumul spre Tripolis. După convenția din Berna, Puterile neutrale nu sunt obli­gate să oprească la graniță sol­­dații nearmați ai vreunei Pu­teri beligerante. De același principiu a fost că­lăuzit guvernul tunisian, cînd a lăsat liberă trecerea lui Fethy Bey. SLUJBAȘII ITALIENI DE LA C. F. BAGDAT Constantinopol, 12 Octombrie. Direcția căilor ferate din Ana­tolia a rugat guvernul turc să nu concedieze pe funcționarii i­­talieni cari lucrează la constru­irea liniei Bagdatului, deoarece prin aceasta s’ar stingheri mult bunul mers al lucrărilor. FUGA ITALIENILOR DIN IA­­NINA Constantinopol, 12 Octombrie. Valiul din Ianina a telegrafiat că toți Italienii cari locuiau a­­tunc au plecat, afară de consu­lul Italian și de câteva alte per­soane cari au rămas. (A. R.) SERVTORUL CONSULATULUI GERMAN ÎMPUȘCAT Paris, 12 Octombrie. — Agen­ția Havas află din Tripolis că servitorul indigen al consulului Germaniei de acolo a fost îm­pușcat ori, de­oarece a omorât ca o lovitură de cuțit pe un sol­dat Italian. (A. R.) FLOTA ITALIANA LA PREVE­­ZA ȘI VALONA Constantinopol, 12 Octombrie. Ziarele anunță că Hora italiană a fost din nou văzută în fața portarilor Preveza și Valona. Nouă masacre în Tripolis? CĂLUGĂRI UCIȘI DE TURCI Roma, 12 Oct. — Eli a circu­lat zvonul că un număr de că­lugări cari intervenise pentru liberarea sclavilor din Derna și Benghazi au fost masacrați. Se speră, însă, că acest zvon nu se va confirma, mai ales că pomeniți călugării sunt, în par­te, supuși englezi. Iu va fi pace Berlin, 12 Oct.— Noule spe­ranțe de pace despre cari se vorbește la Paris și cari se ba­zează pe știrea că boicotul con­tra­­ mărfurilor italienești va înceta în curînd, nu se vor rea­liza. έn sursă turcă se dezminte știrea despre încetarea boico­tului. Lupta de la Benghazi VOCI DIN PRESA ITALIANA Pierderile grele suferite de i­­talieni la cucerirea orașului Benghazi au produs o impresie profundă în Italia, căci au ară­tat că marșul spre Tripolis nu e „preumblarea” pe care și-o închipuiau mulți italieni. Pe de altă parte, însă, au deș­teptat mîndria italienilor. „Corriere della Sera“ închină un panegiric celor căzuți și lau­dă valoarea u­nui astfel de „bo­tez de sînge” ; apoi continuă : „Noi trebue să arătăm­ acuma națiunilor străine că Italia, și în fața greutăților, rămîne tot tare, și că dreptatea cauzei noa­stre nu poate decît să se întă­rească prin jertfele ce le adu­cem. Primii noștri morți, îngropați în pămîntul din Cyrenaica, dau o dovadă sfîntă de noua noastră energie națională . Italia și-a recîștigat conștiința de sine, ca­re a dormitat atîta vreme în șo­văială și neîncredere ; ea crește prin întreprinderea tripolitană și face din ea Începutul unei noui și demne istorii”. Iată și cum jubilează „Tri­buna“ : • „Cu ziua de azi, am intrat și noi, alături cu celelalte națiuni, în istoria modernă. Am intrat, prin înțelepciunea guvernului nostru, în înțelegere cu toate clasele și partidele țării noastre cu puterea marinarilor noștri și cu curajul soldaților noștri. Am intrat, și rămânem în ea, nu ca popor nod, nu ca parveniți, ci cu vechiul popor, obișnuit cu istoria, care, fără zgomot, fără declamații bombastice, se asea­mănă acelor boeri, cari, după o lungă absență, reintră ln saloa­ne și se simt în ele ca și cînd n’ar fi lipsit o clipă din mijlo­cul lor. „Războiul e o veche cunoștin­ță a noastră; ne cunoaștem de mai bine de două mii de ani. Iar soldații noștri, curățind Africa centrală de barbaria turcească, Și nu sunt puțini aceia dintre italieni, cari se întreabă dacă nu cumva vor culege de pe ur­ma întreprinderea lui Giolitti, roadele pe cari italienii le-au cules de pe urma politicei colo­niale a lui Crispi. Că situația este cît se poate de gravă se poate vedea și din faptul că generalul Caneva, co­mandantul trupelor expediți­­onaire din Tripolis, a cerut gu­vernului întăriri, de­oarece cei S0 mii de soldați desemnați pentru ocuparea provinciei (60 mii debarcați și 20 mii pe drum) nu sunt suficienți. Guvernul otoman pe de altă parte își dă seama de situația adevărată a lucrurilor de ace­ea a întrerupt brusc stăruințe­le sale pe lingă Puteri în ve­derea unei mijlociri. Poarta așteaptă acum ca pro­punerile de pace să vie de la Italia și nădăjduește că opozi­ția înverșunată a turcilor și a­­rabilor din Tripolis va sili în curînd guvernul italian să facă acest pas. Pe de altă parte ne sosește o știre foarte puțin surîzătoare pentru italieni. Se spune, a­­­nume, că între Poartă și gu­vernul englez s’au început tra­tative pentru ca în schimbul unor importante avantagii eco­nomice, Anglia să permită tre­cerea prin Egipt a mai multor corpuri de armată din Asia Mică și din Arabia. Precum se vede, am avut dreptate atunci cînd în lipsa de atitudine a Turciei vedeam tocmai o atitudine precisă, a­­nume adoptarea tacticei tem­­porizării, nemărginite ta această fără dacă ar rămîne sub suzeranita­tea Turciei. Apoi Tripolitania ar trebui să trimeată deputați la Constantinopol, ceea ce ar fi încă o altă cauză de complica­­țiuni. Prin urmare, în loc de a ră­mîne în pericolul de a vedea redeschizîndu-se chestiunea a­­ceasta în întregime și poate în­­tr'un moment foarte favorabil Turciei, și cu amenințări noul pentru pacea europeană, este mult mai bine să se rezolve situația actuală într'un mod absolut definitiv. (A. R.) Roma, 12 Oct. — Zilele acestea s’a remarcat faptul că au avut loc numeroase conferințe intre ambasadorii din Roma și c-nii Glou­u­l și San GiuUano. Se crede că acțiunea in ma­rea Egee și pe coasta Asiei Mi­ci a și început și ocupația unora dintre Insule e iminentă. Totuși, acțiunea se va desfă­șura in secret și nu vom avea știri despre dlnsa, decit atunci cind se va fi Înfăptuit. Blocarea Dardanelor e, Insă exclusă. TABARA ARABILOR DIN TRI­POLIS Tripolis, 12 Octombrie.­ Ara­bii care își au taberele în Tripo­lis au schimbat semnale cu a­­jutorul reflectoarelor. Un aero­plan italian a stabilit că cuar­­tierul principal al arabilor din Tripolis se află la 60 kilometri de Assise și e format din câteva mii de oameni. CAMERA ITALIANA ȘI RĂZ­BOIUL Rom­a, 12 Oct. Guvernul va face un Parlament comunicări asupra întreprinderei sale la Tripolis, încă înainte de dis­cursul Tronului. Declarațiile guvernului vor face în Cameră obiectul unei discuțiuni și al unul vot de în­credere. E probabil că acest vot va întruni aproape unanimitatea Camerei. Primul ministru Giolitti va face apoi o expunere a budge­tului militar pe anul viitor, iau rang lîngă strămoșii lor, le­gionarii lui August. „Așa e­ pur și simplu, așa*"« * Presa germană, firește, nu prea împărtășește limbajul ace­sta festiv și spune că chiar așa de simple nu sunt lucrurile. Rămîne să vedem dacă italie­nii vor fi în stare să bizue difi­cultățile pe cari le întîlnesc în Tripolis. Facem abstracție de chestia: ce întorsătură vor lua lucrurile, atunci cînd Italia va extinde teatrul războiului. Tur­cia s’a ținut pînă acuma abso­lut pasivă și pînă in prezent nu arată că ar avea de gînd să iasă din această pasivitate. Dacă, însă, Italia va extinde teatrul războiului, atunci turcii vor fi smulși din toropeală și prin aceasta regatul italian își va mări propria primejdie și­­ responsabilitate.— Tedesco. Mutarea ostilităților în Europa Marschal de Biberstein ambasadorul Germaniei la Constantinopol Marchizul Pallavicini ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopol care luptă din răsputeri pentru a împiedeca alipirea Turciei de Tripla înțele­gere și în special de Anglia împăcarea turco-bulgara Viena, 12 Octombrie. Co­respondentul lui ,,Vossische Zeitung“ află că neînțelegerile dintre Turcia și Bulgaria sunt complect aplanate.-------— —Turcia, a făgăduit­ Bulgariei că îndată după rezolvarea ches­tiei Tripolitaniei îi va face di­ferite­­ concesiuni și că va da o soluție favorabilă pentru bul­gari chestiei liniei ferate. ■— Toată lumea --------- se îmbracă după «Revista Model“ ANCHETELE NOASTRE Cum stau viile din liră Mii El ini Silii!­finii Producția ș­i prețurile recoltei de azi---Consu­­mațiunea se va reduce ! Recolta viitoare.— Chestiunea Bursei vinurilor. Situația vinurilor indigene - Intervin cu d. N. Teodorescu-OttoOeșteanu — Printre marii speculanți și an­grosiști, ca și printre micii co­mercianți detailiști, — cîrciuma­­riî din întreaga țară, — este a­­cum acelaș strigăt uniform: vi­nurile s'au scumpit! Producțiunea vinului care a luat în țară de cîțîva ani o ex­tindere colosală, devine o che­stiune tot mai interesantă, și fa­zele prin cari trece acest produs al țarei noastre preocupă tot mai mulți De ce s’au scumpit vinurile ?— Iată întrebarea care se pune de toți acei cari se ocupă de acest produs. Ancheta făcută de ziarul no­stru, la una dintre cele mai bo­gate și mai importante regiuni viticole din țară, — în regiunea Odobeștilor, — este deci de un interes general. PRODUCȚIA ȘI PREȚURILE RECOLTEI D. N. Teodorescu-Odobeșteanu, deputat de Putna, unul dintre marii proprietari de vii, și un a­­dînc cunoscător al chestiunei, era îintre cei dinții indicați a-și spune cuvîntul. Vom reda întocmai părerile d-lui N. .Teodorescu, cu atît mai mult cu cît ele vizează această ramură de bogăție din întreaga țară. Privitor la recolta din acest an, deputatul de Putna, d. Teo­dorescu-Odobeșteanu, ne spune: — Cantitativ, recolta a fost foarte slabă, și aceasta datorită absolut precis, boalelor cripto­­gamice care au fost de o intensi­tate extra­ordinară în vara anu­lui curent. Cantitatea așa de minimală produsă de podgoriile țărei, a a­­vut de consecință urcarea pre­țurilor la 5, 6 și aproape 7 lei de calibrul. Cu toate acestea, atît producătorii cît și comercianții cari posedă încă stocuri de vi­nuri, nădăjduesc că aceste pre­țuri se vor urca mai mult. — Credeți că este posibil? — Ei greșesc în această apre­ciere, comerțul nu poate să su­porte prețuri mai urcate ca cele de azi, oricami ar fi calitățile vi­nurilor ce se expun pentru vîn­­zare. Consumatorul va putea să se dispenseze de luxul, — și cuvîn­tul să nu pară deloc exagerat,— unei băuturi al cărei preț ar fi destul de greu de plătit! COSUMAȚIUNEA SE VA RE­DUCE. — RECOLTA VII­TOARE ! — Consecința, — complectea­­ză d. Odobeșteanu, — sigură în orice caz a prețurilor mari a vi­nului, va fi reducerea consuma­­țiunei acestei băuturi, și îndrep­tarea consumatorului către bere. Este vrednic a se presupune totuși, că oftinirea vinurilor nu va putea avea loc decît într’o e­­pocă îndepărtată, fiindcă obiș­nuitele depozite de rezervă ale acestei băuturi sînt epuizate complectamente, iar recoltele vii­toare nu vor putea aduce o prea mare abundență, întru­cît boa­­lele cryptogamice și diferitele in­secte aeriane și suzerane, strică­toare viilor, s’au înmulțit așa de enorm în timpul din urmă încît acestea hotărăsc în mod con­stant, de lipsa de abundență a vinului. Din nenorocire, trebue să-ți spun, aceste boli ca și tra­tamentele contra lor, podgorenii le ignorează în masă, a­ prețurilor, și să nu se mai speculeze asupra ignoranței pod­gorenilor cari erau totdeauna în deplină necunoștință de ceea ce se făcea pe piață. D. Orlean­u, —­­ zice d. Teodo­rescu, — pe vremea cînd era mi­nistru, făgăduise, prin n­. in­spector Arabo, modificarea legei Bursei în sensul ca­ sa oblige pe cei ce încheie transacțiile, — vân­zători ca și cumpărători,—să-și denunțe condițiunile transacției încheiate biroului Bursei, acea­sta cu titlu absolut gratuit și cu amendă respectabilă pentru cei cari nu s’ar fi conformat. Cu plecarea d-lui Orleanu de la putere, chestia a căzut în desue­tudine. Ar fi acuma treaba d-luî Arabu, care se găsește încă la ministerul comerțului, să agite desăvîrșirea, chiar cu îngrijirea d-sale, a operei începută. SITUAȚIUNEA VIILOR INDI­GENE Fac o ultimă întrebare frun­tașului podgorean din 1‘um­a supra situațiunei viilor indige­ne, și răspunsul, d­-liiî Teodore­scu-Odobeșteanu în această che­stiune, este nu de puțin interes. — In ceea ce­ privește viile noastre indigene ele se reduc in­­tr’un mod considerabil de la an la an, întru­cît focarele filoxeri­­ce se înmulțesc și în consecință puterea contagiunei fiind tot mai mare, ele vor fi decimate cît mai curînd. Aceste vii cari se mai găsesc astăzi în măsură a produce, a­­ting cifra cam de 72 mii hectare și sunt adevărate cauze care îm­­pedică urcarea prețurilor la vi­nurile din viile am­ericano-euro­­pene. Podgorenii noștri­ din județul Putna, cu toate centrele lui viti­cole, se ocupă numai de viile a­­mericano-europene și plantațiile din acest județ țin recordul fa­ță de celelalte județe din țară. De la Odobești, — termină de­putatul de Putna, — se trimit în toate părțile țărei în medie anual peste 60 de mil vane, sau­ 6 milioane dectalitri în anul ace­sta, această cifră se va reduce la jumătate, atît de puternică a fost invazia boalelor criptoga­mice, și insectele suterane și ae­riene care bîntie viile america­­no-europene. In articolul viitor: Alte cauze de lipsa producției. — Avertis­ment producătorilor. — un­ de­fect al vinurilor albe. — Situa­ția țăranilor podgoreni. — Ce spune profesorul Dodun de Pet­­riere. D. N. Teodorescu.Odobeșteanu CHESTIUNEA BURSEI VINU­RILOR Mă refer o clipă la existența unei burse a vinurilor la Odo­­bești,­­ în acest centru viticol de o extremă importanță pentru întreaga țară, și unde anual, ci­fra transacțiilor în domeniul a­­cestui produs, atinge mai multe milioane. D. N. Teodorescu-Odobeș­tea­­nu ne spune relativ la această chestiune: — „Centrala“, societatea pod­gorenilor din întrega țară, cu sediul la Odobești, a înființat a­­ceastă bursă și noi am făcut, cu m­ai mult sau mai puțin succes, ca cei 36 misiți cari sînt aci, să se obișnuiască a nu încheia vreo afacere pînă n’o indică „Centra­lei” ca s’o înregistreze și s’o afișeze, pentru ca cei cari vînd vinurile să poată avea un indiciu A. Sanda ----------#4*--------­Groaznica nenorocire din județul Buzău — DOI COPII CARBONIZAȚI - BUZĂU, 12 Octombrie. — Lo­cuitorul Vasile Buzea din co­muna Cioranca avînd citeva po­goane cu porumb pe terenul co­munei Glodeanu, și­ a improviza o colibă din porumb pentru a-ș adăposti soția și cei 2 copii. Noaptea trecută femeia s’a călcat afară, spre a păzi porum­bal cules, iar pe copil La col­cat în colibă. Nu se știe can coliba a luat foc iar copii au fos carbonizați. Mama copiilor voinc să sară in ajutorul lor a căpă­tat și ea mai multe arsuri gra­ve, fiind transportată la spitale din Mihăești. Ministru și soldat FRANZ CZERNY Fostul ministru de război a’ atocului își face stagiul activ, io armata austro-ungară.

Next