Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)

1911-11-26 / nr. 2778

Anul VIII. No. 3778 PUBLIC­IT­ATEA: CO fii CEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doam­nei, 8 Et. I.— Telefon 3/4 Birourile ziarului; Str. Sărindar No. 11 București . APARE IN FIE­CARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA, LUMEAo Jubileul unui preot român ------­ r Un preot model care și-a pe­trecut viața pentru binele și cul­tivarea cercului său este preo­tul din Berkisertie, cunoscut în toată Bucovina, Mihail Iremie­­vici-Berarin care a fost decorat cu „Crucea de Aur“ cu prilejul jubileului de 60 de ani de preo­ție, pe care l’a serbat în Cercul intim al rudelor și numeroșilor preoți. Preotul Iremievici­ Berariu s’a născut la 3 Noembrie 1826 la Suceava, a făcut seminarul la Cernăuți și a fost hirotonisit preot la 1850. ; la Berkisertie funcționează ca preot din 1860. Aci a reușit cu mare greutate să înființeze o­­ școală al cărui inspector este și azi, a înființat apoi o bancă populară și o sală de lectură. Pentru meritele ce și le-a cîș­­tigat a fost numit cetățean de onoare al i­omunei. Preotul Irimievici este fonda­tor și membru de onoare al mai multor societăți și posesor al medaliei de 40 de ani de servi­cii­ credincios. Consistoriul greco-ortodox i-a acordat pentru meritele sale cordonul roșu și titlul de exarh. Preotul Mihail Iremievici-Berariu Corpurile SENATUL ȘEDINȚA DE LA 24 NOEMBRIE Ședința se deschide da orele 2 și 45 p. m. Prezidează d. Petre Missir. Pe banca ministerială d-ni. Ion Lahovary, N. Filipescu, C. C. Arion. Se intră în ordinea zilei. Se pune la vot și se respinge indigenatul d-lui Avram Cohen. D. N. FILIPESCU, ministru de războiu­, cere să se pună în discuție, proectul de lege asupra­­ înaintărilor în armată promi­­țînd că va lăsa cu­ de largă discuțiunea. D. M. FERECHIDE : Deși ni­meni nu voim să facem politică din legile privitoare la armată, cred, însă, că o lege organică ca aceasta trebue să se discute de față cu toți reprezentanții o­­poziției în Senat. D. N. FILIPESCU declară că, față cu obiecțiunile făcute, ce­dează și speră că fostul preșe­dinte al Camerei se va inspira pe viitor de aceleași sentimente. « Senatul reintră în ordinea zi­lei. Se pune la vot indigenatul d-lui Ilie Goldenberg și se res­pinge. Rămîne nul votul pentru indigenatul d-lui Iosef Cohen. Se votează indigenatele d-lor dr. George Konya, George Me­­taxa-Doru, Petre Terenzi și I. Vasopol, Andrei Zisu.­­ Se mai votează recunoaște­rea d-lor Nicolae Brașoveanu, Radu Ursu Șeitan. Se votează indigenatul d-lor G. A. Apostolopol, Frederic R. Tuffli și dr. Alexandru Grossi. Ședința se ridică la orele 4. Legiuitoare noștri să figureze ln sala de­ ședință a adunării deputaților. Semnași: V. N­. Butculescu; George Scorțescu; Pascal Ton­­cescu; C. Fortunescu; I. St. A­­condăcescu; P. Angh­elescu; M. Crupenschi; Nestor Cincu­; Ar­thur Rosetti; Ton P. Comănea­nu; Const. Plesnilă; Virgil A­­r­ion; Dr.­­Angh­elescu; D. R. Greceanu; N. Miclescu­, I. G. Giurgea; Henry Soutzo; C. Bră­­escu; N­.­M. Roseti; Dr. Herescu; Seb. Moruzi; Ion Th. Ghica; C. I. Cardaș; I. V. Praja; E. I. Melici. Bustul lui George Panu S’a mai distribuit la Cameră următoarea propunere: Propunerea ca bustul lui Gh. Panu să fie așezat In sala adu­­nărel deputaților. Semnați: C. C. Bacalbașa; Dr. Herescu; Em. Antonescu; M. Vlădescu; G. Scorțescu; C. Po­­povici, C. Miclescu și E. Melic. * Pînă acuma, s'au­ înscris la discuția proectului de răspuns la mesagiu, următorii membri ai majorităței: ■ d-nn: Eugen Me­lic, Pascal Toncescu, Vladescu- Olt, Gr. Cantacuzino, Al. Ciu­lea, N. Lahovary, C. C. Bacal­bașa, Mironescu, Magnus Brăi­­leanu­, C. C. Brăescu, Em. An­­tonescu, Em. Panarati, A. Me­hedinți și Fortunescu. Dintre membri opoziției s'au înscris d-niî • Ștefan Ion, Vic­tor Filoti, N. N. Săveanu, Gr. Vasiliu și Ion Th. Ghica. ----------#----------­ CAMERA ȘEDINȚA DE LA 24 NOEMBRIE Ședința se deschide la ora 2 jumătate. Prezidează d. C. Olănescu. Pe­ banca ministerială, d. D. Neni­­țescu. Se fac formalitățile obișnuite; după aceea Camera trece în sec­țiuni spre a studia proectul de lege privitor la organizarea me­seriilor și al asigurărilor mun­citorești. Ședința publică se ridică. Bust­ul general. Maini în incinta Camerei 'Azi s’a distribuit la Cameră următoarea propunere: Su­bsemna­,H propunem ca bu­stul general al­ui Ch. Manu fost președinte al consiliului de mini întrunirea liberalilor din Craiova CRAiOVA, 24 Noembrie. — Partidul liberal local va ține Duminică 27 Noembrie o mare întrunire cu delegațiuni din o­­rașele Olteniei și la care vor participa și d-nii Ionel Brătia­nu, Toma Stelian, Emil Costi­nescu și alți fruntași din Capi­tală. Aceștia vor sosi în localitate cu trenul de orele li și jumă­tate a. m. Seara se va da un band­îci ou ."00 tacîmurî în­ onoarea d­-lui Ionel Brătianu. — Xam. | . vp ra— Deputații și senatorii opozițiunei liberale, și con­servator democrată s'au ntrunit erî la ora 1 a­­cisă la d. Emil Costi­nes­cu. E prima întrunire co­mună între liberali și con­ser­vatori-democrați, în­trunire care e conside­rată ca o consacrare ofi­cială a un­ei înțelegeri în­tre part­idul liberal și par­tdul conservator demo­crat pentru o acțiune pa­ralelă de opoziție. Asupra hotărîrilor lu­ate in această consfătuire se păstrează cea mai ma­re discreție. Atît s’a putut afla­ că chiar zilele acestea par­tidele de opoziție vor por­ni acțiunea lor pentru răsturnarea cabinetului Carp. * Regele a lucrat cri înainte de amiaza cu d. Al. Marghiloman, ministru de interne.­­* Al doilea proect de lege pe ca­re d. N. Filipescu o va prezintă parlamentu­lu­i este proectul pen­tru modificarea codului de justi­ție militară. * Astăzi începe la Senat discu­ția­ răspunsului la. Mesaj. Până acum s'au­­ înscris d-ni­ Emil Lăzărescu și C. Iliescu. I . Corespondentul nostru din Iași deține din cer­curile clericale zvonul că mitropolitul Moldovei, în urma unor noi stăruințe, a acceptat să primească, scaunul de primat al ță­rii, iar ca mitropolit al Moldovei ar veni episco­pul Ghenadie die Mîmpic. ■----------­ Afacerea Brauer-Kirschen BRAILA, 24 Noembrie. — Azi Urm­a să se judece la tribu­nal procesul, falimentului expor­tatorului Jean Kirschen. Credi­torul M. Embiricos a fost re­prezentat de d. avocat Mon­fe­­rato. Loc. de asigurare „Agri­cola" de d. avocat Negreanu. Băncile au­ fost representate de d-nii Paraschivescu, Alexiu, Cer­nea, etc., iar d. Jean Kirschen a­­ fost representat de. d. St. Sáf­­toiu. Dezbaterile continuă în mo­mentul cind­ vă telegrafiez .Mer­­curî sau Joi se va depune ra­portul, de către comisiunea de experți numită de judele de ins­trucție, pentru ca să verifice scriptele și registrele casei Brau­­ar-Kirschen. — Verno. ---------------------­ -------nș--*----—. . . j Cetiți în­ pag. IV»a urmarea noului roman fata Pandurului Catastrofa din Berheci TECUCI, ai Noembrie, trenul personal , din astă-seară, au fost­­ aduse rămășițe de ose­minte ale victimilor de la gara Berheci; astfel: două picioare încălțate în­ cizme de pîsla, mîinî, cîteva­­ coaste și resturi Pentru dezgroparea vagoane­lor stricate în gara Berheciu, astăzi, au lucrat peste ISO lucră­tori. Tot în astă-seară, familia vic­timei frinarului .Vasile Dibu, La transpei­is,­ cadavrul la spital spre a i Se face antbpsia. Mîine se Va face cu o pompă, deosebi­tă, de­­ către direcția C. I­. N­., înmormin­tarea cadavrelor. Coresp. Ca de corntiru La locul dezastrului : Vagoanele sfarîma L Sîmbătă 2 © Noimbrie 1911 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Cn au I.ai 20.------6 luni I.el 11___ 1* luni ... Lei G.— Pentru străinătate prețul este îndoit Ț’. TELEFON : Capitala..................file. 14/10 u”‘ . . . ■ ■ 11 34/73 Provincia . „ 14 99 Străinătatea­­ . . „ 12 40 WAMWAWMVAVvVAWW WvAAl^^ev^^Al^A^V^A✓VVVvVV^^^AAVuVV^A^^^AAA^A^l,V»VVV^'^VV^'' un9 PO'ifÍEBIPantelimon la P. Neamț D principesa reheia Noui amănunte Isprăvile lui Pantelimon. — Cînd a plecat din județul Neamț. — Cine este Dorin ?— Chestia premiului- - Un jandarm dezolat.—Atitudi­nea bandiților. — Paza lor PIATRA-N., 23 Noembrie. — Instrucția în afacerea lui Pante­limon a ținut ora pînă la ora 8 seara. . Toate cercetările parchetului sînt acum îndreptate pentru descoperirea complicilor și gaz­delor banditului. Se păstrează multă discrețiu­ne asupra primelor cercetări. Furturile comise de Pantelimon In jud. Neamț. In sarcina vestitului tilhar sînt următoarele fapte săvîrșite în județul acesta și asupra că­rora urmează, ca Părntelimon să dea toate lămuririle pentru a se face lumină asupra lor. Evident vor mai fi și altele cari desigur vor eși la iveală în timpul in­strucției. Cele de mai jos sînt însă cunoscute și rămase în sar­cina lui Pantelimon. In ziua de 5 Martie a. c. ban­ditul a săvârșit un furt cu spar­gere la cîrciumarul loan Grecu­ din Răucești furtnd 300 lei și mai multe pachete­­ de tutun și țigarete. La 28 Martie a jefuit două maice la mănastirea Agapia lu­­îndu-le bani și diferite obiecte. La 12 Aprilie 1911 seara a pră­dat pe învățătorul Constantin Andreescu din comuna Vînăto­rii Neamțului, luîndu-i sub di­ferite amenințări suma de 150 lei, fiind întovărășit de trei in­divizi. La 19 Aprilie 1911 a spart casa locuitorului Ioan Șerban din comuna Vînătorii Neamțului fu­rînd suma de 300 lei și diferite lucruri. La 6 Mai 1911 noaptea ,la ora 12 deghizat în haine de jan­darm s’a prezintat la evreul Moise David din satul Preuțești comuna Timiș­ești luîndu-i suma de 25 lei, mai multă marfă-ca : peliele de miel, zahăr, cafea, etc. La 11 Mai împreună cu alți patru tovarăși au­ prădat la dru­mul mare pe trei comercianți evrei din Tg.­Neamț pe șoseaua Pipirig-Petru Vodă. La 19 Mai tot cu patru indi­vizi pătrunseră în casa cîrciu­­marului Th. Chitic din comuna Petricani jef­uindu-i de suma de 300 lei. La 22 Mai fiind însoțit de 6 indivizi necunoscuți, banditul -a maltratat și jefuit pe comer­ciantul Zei­ lh­ Marcovici din Tg.­­Neamț. La 27 Iulie­­ a maltratat și je­fuit la drumul mare pe voiajo­rul Herman Maer din Roman, luîndu-i trăsura cu un cal, su­ma de 425 M în argint și mai multe acte de valoare. La 7 August a atacat pe șo­seaua Pipirig-Petru­ Vodă pe negustorii Solomon Lu­pu Tăbă­­caru și Mihail Da­vid­o­viei luîn­­du-le suma de 40 lei, o pereche de ghete și o umbrelă. La 6 Septembrie a­ jefuit­ în pădurea­­ Chirițești , lingă satul Moțca pe un comerciant din Ga­lați luîndu-i 18 lei. Tot în aceiași zi a jefuit,­­pe doi evrei la drumul mare luîn­­du-le suma de 50 lei. Acestea, sînt isprăvile, bandi­tului în județul Neamț. Or, el a mai comis o serie de prădăciuni în județele Suceava, Botoșani, etc.­­ . Cînd a plecat Fante­­­limon din Neamț Se știe că centrul de opera­țiune al banditului era­u­­ satele din jurul Neamțului în­ apro­piere de Răucești, comuna sa­ natală. Lumea se interesează a­cum asupra motivului care l-a determinat să părăsească acest județ. Sunt multe. In primul rînd­ frigul nu i-a mai îngăduit să se adăpostească în pădure. Era deci silit să apeleze mereu la gazdele sale din diferite comuni. Oamenii au început să prindă frică de cînd cu arestarea unor locuitori de pe -acolo cari l’au găzduit­ așa că au refuzat să-l primească. Acei însă cari totuși îi dădeau ospitalitate din cînd în­­ cînd, îl povățuiau cu multă inzistențe ,să se predea. Văzînd că­ gazele nu mai are și fiind ast­fel expus să cadă în inimile jan­darmilor cari erau în număr mare s',a hotărît să plece. In ziua de 11—12 Noembrie a stat la un locuitor din satul Ocea, comuna Grumăzești și de acolo a luat drumul spre satul de lin­gă Podul Turcului unde a și fost prins. Cine este Dorin - Mulți se întreabă ce căuta Pantelimon la Dorin și­­ cine este acest individ. In primul rînd banditul a plecat în acea loca­litate cu ghidul să se întîlneas­­că cu Iov și s’a abătut pe la casa lui Dorin. Acesta din urmă tră­­ește cu o femee din Răucești satul natal al lui Pantelimon, pe care banditul cică o cunoaște de aproape și că după spusa u­­nora ar fi avînd relațiuni de dragoste cu­­ dînsa. Chestia premiului Intre jandarmi se discută, ac­­tualmente chestia premiului sau, între cine se va împărți res­­pdr.iap^'t n­­­ ftă ‘oferită­­ de pre­fectură și minister pentru­­ ca­pul lui Pantelimon. Ca să fim drepți, trebue să arătăm că și jandarmii de aci inclusiv cei detașați din alte județe pentru prinderea lui Pantelimon au și ei meritul lor. Urmărirea a fost în cele­­ din urmă atît­ de puter­nică și vigilentă în cit banditul trebuia să plece mai departe. Jandarmii îi cunoșteau urma astfel că cei din județele­­ Put­ina, Tutova și Tecuci, erau­ ves­­tiți dinainte de prezența lui Pantelimon, astfel că se organi­zase poteri prin diferite comuni. Trădărea lui Iov nu a făcut decît să grăbească prinderea haidu­cului. Rămîne acum să vedem cum se va împărți faimosul premiu, căci candidați pentru el sînt: slava domnului, destui chemați și nechemați. Un jandarm dezolat Faimosul șef de secție Iosi­­povici este actualmente cel mai plouat și dezolat jandarm din toată țara. Să vi-l mai prezint ? De pri­sos. E suficient numai să arăt că­­ are la activul său cîteva pro­cese pentru acte de cruzime și chiar cu ocaziunea cercetărilor pentru prinderea lui Panteli­mon, și-a pus la încercare vite­jia sa. El a fost detașat la Gru­­măze­ști și toate speranțele nu erau decît în el. Acum toată faima sa, a dat ch­ix și faliment. Visul lui era să pue mina pe Pantelimon și de­sigu­r teafăr nu mai scăpa din mîinile lui. Acest faimos șef de secție a fost ridicat de către d. căpitan Chiriac de a cărui pro­tecție se bucură, din soldat la rangul de șef de secție, deși re­putația nu­-l indica de loc la a­­ceastă demnitate. Atitudinea lui Pante­­limon Banditul Pantelimon a fost adus și astăzi dimineață la ca­binetul judelui instructor. Pe cît am aflat el se încearcă să tăgăduiască unele fapte. Are o atitudine foarte liniștită și față de reprezentanții autorităților se arată respectuos. E mereu în vervă și din­ cînd în cînd pla­sează cite o glumă uneori chiar reușită. — Mam­a ta­măi Toadere plînge mereu din cauza ta, îi spunea d. aghiotant de jan­darmi Crivăț. —­ Pare că femeile au altă gri­jă decît să plîngă... răspunse Pantelimon zîmbind și dînd din umeri. După cum am mai arătat ban­ditul este foarte bine tratat, Eli îi s’a dat de m­încare mezeluri, brînză, etc. și a mîncat cu mul­tă poftă. Un domn magistrat i-a oferit țigări intim-club. Le-a primit cu­ mulțumire și a aprins imediat o ți­gare.­ ­ Atitudinea lui Iov Ceiai­ individ atît în înfăți­șare cît și în întreaga sa atitu­dine se poate lesne cunoaște pe adevăratul tip de bandit. Este o­­braznic, cinic și necuviincios. In răspunsurile sale este­ foar­te îndrăzneț­­ și uneori trivial. Dacă n'ar fi legat și în compa­nia unor santinele cu armele la mină, ar fi poate și violent. Din aceasta­ cauză nu i s'a servit de cu­ pîine și apă drept dejun. . Faza bandiților Reprezentanții parchetului au luat energice măsuri pentru pa­za celor, doi bandiții In­ cabine­tul judelui instructor ei sînt pă­ziți de cîteva santinele cu ar­mele în mină. In culuoarul tri­bunalului în curte și în afară au fost postați de asemenea mulți soldați. Aseară bandiții au­ fost transportați la arestul preventiv într'o sanie escortați de trei soldați. In urmă venea sania cu d-niî procuror și jude instructor și pe jos în pas aler­gător o gardă de soldați. Astfel este adus­ și dus Pantelimon și tovarășul său Iov la arestul pre­ventiv. .Cei doi magistrați au și de altfel dreptate căci încredin­­țîndu-li-se persoana lui Panteli­mon nu­ firește o mare răspun­dere în ce privește paza sa mai ales după ce a fost prins cu pre­țul au­­tor sacrificii morale și materiale. Ioan Gh. Prundiș jff----------­ DEMISIA Comitetului Ligei sec­ția Giurgiu GIURGIU, U Noembrie.­ In urma diferendului ivit între co­mitetul central al Ligei din Bu­curești și comitetul secției Giur­giu, membrii din Giurgiu s'au solidarizat cu atitudinea comi­tetului secției, și au dezaprobat ast­fel atitudinea comitetului Central di­n București. Tot odată membrii comitetu­lui secției Giurgiu, au demisio­nat din Ligă, demisiune anun­țată la timp și al cărei cuprins îl dăm azi publicităței. Iată textul acelei demisiuni: „Subsemnații membrii ai co­mitetului secției Giurgiu întru­­’nițî în ședință azi 13 Noembrie 1911, față de adresa, comitetului central cu No. 171 din 31 Octom­brie trecut pe care o considerăm ca ofensă și cu totul , contrarie stipulațiunilor din statute, ho­tărî­m în unanimitate de voturi să demisionăm ca protestare contra acestui mod de a vedea al comitetului central pe care îl socotim ca arbitrar. In consecință demisiunea noa­stră din comitet se va aduce de urgență, la cunoștința comitetu­lui central, lăsînd în sarcina a­­cestuia convocarea adunărei ge­nerale a secțiunei Giurgiu, in scop de a se aduce la cunoștința membrilor ci demisiunea comi­tetului secțiuneî". Președinte: P. G. Parisio.nu, menii vii: G. L. Angele­scu, G. I. Pipereanu, E. Eftim­escu, d-rul Caragea, diaconul Ch­.. Stancu Oliță Petrescu ,Al. Duca și Au­rel Scurtu. In urma acestea demisiuni se­va­­ convoca adunarea generală spre a alege un nou­ comitet. Această­ convocare se va­ face de către comitetul central din Bi­uc­u­reș 11.—Id cm. Micii slujbași de la C. F. R Primim,­o scrisoare dela un grup de mici slujbași ai C. F. N­., prin care ne­ roagă a atrage aU­icțiunea celor in drept asupra relelor stări. Prin cuvinte mișcătoare­ și simple, bieții mici slujbași ni se pling cu lefurile prea mici și prea neîndestulătoare față de greutatea vie­ței și de cerințele traiului, nu le ajung, și de sus nu se ia ,nici o măsură ca să li se facă înlesniri de împrumuturi, mici ajutoare, etc. Ba încă, pro­misiunile,­ făcute încă din primă­vară de a tu da lemne—plătite, bine­înțeles,— au­­ rămas numai promisiuni. Ar fi de dorit, ca i­­nimile celor in drept, să se simtă puțin mișcate pentru, trista și greaua soartă a slujbașilor mici de la C. F. R. 13 Infanta Eulalia nu recunoaște autoritatea re­gelui Spaniei.­Ceva despre Infanta și ideile ei Știrea pe care ne-a adus-o te­legraful despre o vrajbă iscată, între regele Alfons al XIII al Spaniei și mătușa sa infanta Eulalia, fiica reginei Isabela a II-a și sora defunctului rege Al­fons al XII-lea, e perfect adevă­rată. Incidentul e senzațional și a­­rată că ne îndrumăm pe nesim­țite spre vremuri no­i, că vîn­­tul democrației se strecoară pi­nă și în sufletele princiare, cari nu­ se mărginesc la educația su­perficială și protocolară a Curți­lor suverane. REGELE ORDONA; INFANTA PROTESTEAZĂ Infanta Eulalia a publicat de curînd în franțuzește o carte de filozofie, intitulată.:, Au fii de la vie, sub numele de contesa d’A­­vila. La,Curtea Spaniei nu se știa nimic despre această­ publicați­­une ,și s’a aflat, despre ea din ziare. Tradiția Curților cere, în­să, ca nici un membru al unei familii suverane să nu ia vre-o inițiativă fără de autorizația șe­fului familiei. Cum însă infanta Eulalia nu s’a gîndit de loc să solicite con­­simțămintul regelui Alfons al XIlI-lea pentru publicarea căr­­ței sale,­ acesta, foarte indign­at,­­i-a adresat o telegramă, ordo­­nându­-l să ficapai la apariția cărței pînă ce” difistul ii va cu­noaște cuprinsul și-i va da au­torizația,­­s’o publice. Dar infanta a răspuns tot te­legrafic ca un revoluționar de rasă, că, numai în Spania se poate vedea un asemenea pro­­cedeu demn de inchiziție și că înțelege să lucreze­ în viața ei particulară după plac. Urmarea acestei răzvrătiri, va fi ruptura între ea și Curtea Spaniei, dar infanta pare că nu prea dă multă atenție acestui lucru. CEREMONIILE SUNT PAPU­­ȘERII Cine e această femee și ce conține cartea ei ? Din acest moment ea locuește la Paris ,și un ziarist a putut-o vedea și vorbi su dins.­.. ... Am dat ordin ca să mi se vindă proprietățile din Spania și vreau să mă­ retrag cu totul în viața particulară... Și ce fe­ricită voi­ fi astfel, a spus dîn­sa, căci vom­­ putea să-m­i păs­trez personalitatea, Infanta Eulalia e în adevăr o personalitate.­­­ Nu-mi place mult „repre­­zentațiunea", s'a spovedit dînsa ziaristului. „Reprezentațiu­­nea“ în sine nu e îndestulătoare ; ea trebue să aibo și un înțeles, căci altminteri micșorează pe un om de voință. Să lag. pe idolul nu mă mulțumește. _ Astfel e această femee, care a făcut atita­t singu­raț regelui Spaniei. DESPRE CE VORBEȘTE CAR­TEA Au fii de la vie, e un tratat de morală independent..­. !" scris fără afectare, cu­ multă simplici­tate. Principalele capitole vorbesc despre cauzele generale ale feri­­cirei, despre educația voinței, despre independența întreaga a femeei, despre egalitatea, clase­lor prin educație, despre socia­li sm­l, religie, căsătorie­ prejude­cății și tradiții. Cartea pledează în favoarea divorțului, în numele­­ rațiunei și al faptelor, nu, cum se întîm­­plă adesea, o învoială­ tacita pentru a acoperi liberthiaahii. Prefața acestei cărți ■«. iscălită cu numele ei real de „Eulalia, infantă de Spania”. Cartea, s’a tipărit în 500 de exemplare și nu va­ fi pusă în vânzare­, ea va fi împărțită între­ prietenii prin­cipesei. . FEMEEA ȘI BARBATUL SÎNT EGALI O caracteristică a­ infantei es­te femenismul ei radical. Dînsa dezvoltă această idee în sericsa. și a­­ Vidară­­­ i zi­a­­­ristulu­i că „femeea este în prin­cipi­ul egală bărbatului". Fem­eea trebue să devie „o co­­laboratoare folositoare, fără să înceteze de a fi o tovarășe ge­neroasă, atît la bin­c , cit și ln­ râu“. Cu drept cuvânt, principesele se emanicipează. Cazul infantei Eulalia este, însă, cu deosebire interesant, pentru că­ el ne pre­zintă o principesă de caracter, care, greșită sau­ nu în‘ ideile și principiile sale, le susțină cu curaj, cu eleganță,­ cu prețul an­anagiilor ce i se serveau­ pînă acum de la Curtea Spaniei. INFANTA EULALIA k li San­g Mir ------------------------­ Chestiunea repauzului duminical — Ședința comisiunei comerțului interior — Erl după amiază s’a­ întrunit la Camera de comerț din Capi­tală, membrii comisiunei co­merțului interior. Prezidează d­ragi Theodo­­raky. . . La ședință au luat parte și delegații soc­ietăței funcționari­lor­­ comerciali, cum și­ delegații sindicatului funcționarilor co­merciali din București. La ordine, fiind chestiunea repausului duminical și modifi­cările ce urmează a se aduce legea, UN MEMORIU Răspunzînd invitațiunea La­­nțerei de comerț din Capitală, sindicatul funcționarilor comer­ciali a delegat pe d-nii Radu Stoian, Vasile Georgescu, Jaques Siegler și î. Mirea cari au­ pre­zentat era un memoriu detaliat in chestia repaosului duminical pe care-l rezumăm aci. Delegațiunea a fost primită în mod cu­ se poate de amabil și a­ susținut cele­­ cuprinse în memoriu în fața comisiunei Ca­merei de comerț, pentru studia­­rea­­ legei repaosului duminical. Comisiunea Camer’ei a­­ declarat că va ține seamă de doleanțele funcționarilor comerciali­­ cu­prinse în memoriu și complec­tate verbal de delegațiunea sin­dicatului. Iată în rezumat, cuprinsul memoriului ce a adresat era sin­dicatul funcționarilor comerciali di­n Capitală Camerei de co­merț. Memoriul arată că după ar­proape 25 ani de luptă pentru legea repaosului duminical com­plect și du­pă ce s’au pronunțat în ’favoarea'ei 'Camarile de co­merț­ din țară și Parlamentul, care odată, a­ respins'o,, apoi a fost votată de Corpurile legiui­toare, se discută și se încearcă o nouă legiferare în sensul re­­form­arei acestei legi. Conțin [UNK]> înd. sfc.arată munca obositoare ce o' depun funcționarii 'comer­ciali în cursul celor 6 zile dintr’o săptămînă și că nu ,e cu nimic justificată afirmația acelor care susțin ca în intervalul primului lui duminical, comerțul ar fi suferit. Memoriul se ridică de asemeni împotriva , circiumarilor , care n’arl nici un­ motiv serios să se agite, în contră renaosului du­ram­ical și cărora le neagă drep­tul de a se amesteca în această chestiune. Mai departe, că nu poate fi în nici un caz de folos ’repausul săptămânal prin rotație care s’a dovedit impracticabi­­ la cîr­­ciumi, brutării, restaurante, etc., unde n’a­ fost de loc respectat. Singuri brutarii­ din Iași ar­ reușit să obțină, prin lupta lor energică, repaosul de o zi pe săptămînă, însă aplicat Dumi­nica. Repaosul săptămânal prin ro­tație ar fi cu atît mai dăunător pentru celelalte ramuri din co­merț, cari ar fi lipsite de brațe în cursul celei mai aprinse acti­vități. Sindicatul funcționarilor co­merciali cere :­­ Nu revenirea la vechea lege și pentru comerțul de la orașe, ci desființarea excepțiu­nilor din actuala lege a reproșului dumi­nical. , Extinderea repaosului din tip ideal la sale. Repaosul duminical integral din,orice punct de vedere trebua să rămînă în picioare. Ceva mai mult: Pentru ca să-și îndeplinească adevărata sa menire, el trebue lărgit și extins și asupra sate­­lor. Memoriul termină cetind, pen­tru asigurarea aplicărei repao­­sului duminical, majorarea pe­depselor penale contra fraudato­rilor legei. înainte de a se începe discu­ția legei pe articole,­ d. Dumi­­trescu-Militari, a cerut a­mina­rea discuției pînă ce se va cu­noaște rezultatul anchetei­ în­treprinse de d-sar pe îi toțî ne­gustorii din țară, pentru a se vedea de ce părere sînt in ceea ce privește necesitatea­ repauzu­­lui duminical. & Chestia repauzului dumin’-

Next