Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-15 / nr. 2823
Anul II.No. 282 λ PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1î București Duminica 15 Ianuarie 1812 DIRECTOR CONST.MILLE Abonamente cu premii: Chan tel 20.-----6 luni Lel NI.— 8 luut . . . Lel 6. — Pentru străinătate prețul este îndoit TLIFOK .Capitala..... No. 14/10 ț ....... 34/73 Provincia . Străinătatea 14 99 12 40 .WAMAMW.'AWV.Mn■ ■ ..MU. - -~fYr~nnVYViV ~ ' T ~ VH T |-|-**—.ȚPffiV AAAAA.W.AA^ .V,.,.,». A MW-y.Y/*(W = E! APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA 1.= 1. Alegerile din Germania Semnificația marelui triumf al socialiștilor « ----------**--------- Alegerile din Germania s’au terminat. • După cum s’a putut vedea din telegrame, ele îmiseamnă un succes strălucit pentru social democrați,cari, nu numai* că iau. • recoltat. Aproape [ patru milioane și jumătate de voturi — mai “mult ca o treime] din numărul total al alegătorilor — dar au cucerit și 110 mandate, cu 15 mai mult decât prevederile lor cele mai optimiste. In adevăr, Bebel nu nu- <dăjduia peniru, partidul său de 11 cu cel i mult 90 pină la 95 de ] mandate.. (‘ j Fizionariismí Noului Reichstag.;« va fi deci următoarea: 110 ds-‘] putați social-democrati, 45 na; 5țional-liberali, 43 progresiști, 4p din liga țărănească, 1 reprezentat al Lorencei. Toți aceștia] vor reprezenta. stingă, cu un Í ] total de 33.mandate; cu 4 mai,» mult decit .majoritatea. j» In fața lor vor fi: 93 de deeputați ai centrului catolic, 42]» conservatori, 15 din partidul I imperiului, 14 antisemiți, în total, prin urmare, 164 deputați cari vor alcătui blocul dreptei. Pe lingă aceștia mai sunt alți 30 de deputați, reprezentînd diferite grupări, dintre cari cea mai mare parte vor merge cu dreapta, cuiva însă se vor alipi sân ger .■ Majoritatea sângie va fi deci mai mare cu patru deputați. • 1I Faptul că social-democrații au izbutit să intre în Reichstag în număr așa de mare, are o deosebită semnificație politică... • • . Berliner Tageblatt, comentind rezultatul alegerilor inainte de desputerea ultimului scrutin de balotaj, spunea că după rezultateler obținute ar trebui, ca bătrînul Bebel, punîndu-și , clacul cel mai nou, să se ducă la Palat și să comunice,talpăratului, în calitate, de președinte al Reichstagului, că Reichstagul sa constituit." Firește, , făptui, acesta nu se va întîmpla. Semnificația este alta,anume aceea care reiese din următoarele constatări: , Dela 1881, cînd partidele liberale — fără liberalii-naționali — au avut 115 mandate, nici un partid n’a atins cifra de 110 deputați pe care o atinge acum partidul social-democrat. Altă constatare. Dela 1884 partidul centrului a fost necontenit cel mai bine reprezentat numericește în Reichstag și doar la 1887 a putut fi ajuns, pentru un moment numai, de partidul național-liberal, care imediat după aceea, la alegerile din 1890, a căzut, dela 99 de mandate, la 42. A treia constatare. De la 1877, adică de 35 de ani, partidul centrului s-a menținut mereu la cifra de 100 de mandate, cu 3—4 mandate în plus saîi în minus. Nici odată însă, în acest lung interval de timp, acest partid n’a căzut la 93 de mandate cire are acum. Cît despre conservatori, cari acum deabia au obținut 42 de scaune, ei sunt în continuă descreștere de la 1887 cînd au avut 80 de mandate. Dintr’odată deci, partidul social-democrat cîștigă locul tatii in Reichstag, smulgînd centrului catolic întîietatea pe care o deținea de 28 de ani. * Credem că nu va fi lipsit de interes să rezumăm, din punct de vedere istoric, felul cum s’a desfășurat ultima campanie electorală, care va rămîne memorabilă în analele luptelor politice din Germania. încă de la început cancelarul Bethmann Hollweg, urmînd pilda înaintașilor săi, a dat cuvântul de ordine: lupta împotriva steagului ruș. El a căutat prin toate mijloacele să realizeze alianța tuturor partidelor burgheze în contra social-democraților. îndemnul sau însă nu a fost ascultat de toată lumea; împotriva cuvântului de ordine al cancelarului, liberalii înaintați, în deosebi progresiștii, au dat alt cuvînt de ordine, anume: front împotriva dreptei. „De la Bassermann pînă la Bebel!” , era lozinca radicalilor progresiști și a unei bune părți din liberali. (Bauermann este șeful partidului national-liberal). > ■ > Puțin timp înainte de alegeri insa, liberalii s’au arătat nehotărîți în privința tacticei ce aveau de urmat, ceea ce a făcut ca blocul stîngei să nu se poată constitui deja primul scrutin. Toate partidele au mers in prima zi de alegere, independente una de alta. Rezultatul se știe. Socialiștii au obținut un succes neobișnuit, iar liberalii naționali și progresiști, cari în trecutul Reichstag aveau peste 100 de mandate, nu au cucerit decit 4. La balotagii lupta a fost prin cele mai vehemente. Cancelarul și-a reînviat apelul ca toate partidele burgheze să facă front împotriva steagului roșu. O parte din liberalii au ascultat; cea mai mare parte însă au cimentat blocul stîngei și au făcut front împotriva dreptei. Rezultatul a fost că socialiștii au obținut un număr atît de mare de mandate, ajutînd pe liberali și pe progresiști să-și salveze la balotagii 84 de mandate, cari cu cele 4 obținute la primul scrutin, cu cele 4 ale Ligei țărănești și cu unul al lorentănului Windeck fac în total 93 de locuri. Succesul stîngei a fost strălucit, căci a pus în minoritate dreapta. Netăgăduit însă că el ar fi fost și mai strălucit dacă liberalii ar fi avut o atitudine clară de la început și dacă lozincalor front în contra dreptei ar fi fost urmată fidel de toți partizanii. * Explicația acestui rezultat, este politica reacționară urmată de cancelarul Bethmann Hollweg și de partidele dreptei. „Berliner Tageblatt” spunea într’un articol: Caprici a dăruit Germaniei Helgolanda; Hohenloe i-a dat Kiao-Ciao; Billon Garoinele, iar Bethmann —pe cel de , al șutelea social-democrat. De fapt, politica strimtă a lui Bethmann Hollweg și reacționarizmul profund al claselor stăpînitoare au exasperat populația și au aruncat-o cu îndîrjire în lupta electorală. Se citează faptul că peste 90 la suta din alegători au luat parte la vot. Oricare va fi urmarea acestor alegeri, un lucru este cert: din ele reiese un puternic suflu democratic, o hotărită afirmare a națiunei germane contra politicei reacționare și pentru îndrumarea spre reformele largi și democratice. Aceasta e marea semnificație a alegerilor. Și acum o încheere pentru noi, „Voința Națională” comentînd rezultatul relativ slab obținut de liberalii germani, da vina pe burghezia mare și mijlocie care „s’a aruncat în brațele lui Bismrck și ale reacționarilor lăsîndu-i putința de a face cu ajutorul burgheziei legi de excepție, în contra social-democraților și legile de reforme sociale împotriva ei”. Noi mai cunoaștem însă o țară în care burghezia liberală a lăsat să se facă, ba chiar a făcut legi de excepție împotriva social-democraților și a mai lăsat ca legile de reforme sociale să le facă conservatorii împotriva ei. Știe „Voința Națională” despre ce tată e vorba? , IOSIF NĂDEJDE * ■------ ----—**—— AGITAȚIA sătenilor din Dobrogea CONSTANTA, 13 Ian.--Duminecă -15 c. va avea loc în sala Elpis, o mare întrunire a țăranilor din Dobrogea pentru a protesta contra deposedărilor făcute. Vor lua cuvîntul d-nii. maior Vlădescu, mare proprietar și avocat Berceanu. Sylvian --------------------------------------- Marele vizir pe moarte Gonstantinopol, 13 ianuarie. In anturajul marelui vizir, Said Pașa, se declară că starea sănătății acestuia s-a Înrăutățit așa de mult nicit o catastrofă este inevitabilă. După cum se afirmă, nu va mai fi numit un mare vizir, ci omul de încredere al junilor turci, Assîm Bey, va fi numit prim-ministru. Junii-turci negociază cu Seșid Pașa pentru preluarea portofoliului externelor. ---------------——=p SAID PAȘA Consiliul Se linistr Reînființarea Contenciosului administrativ Ieri la orele 5 jam. d. a. a avut loc un consiliu de minișsub preșidenția d-lui prim-ministru P. P. Carp.’ Au luat parte top miniștri*. * Consiliul s’a ocupat tot timpul ședinței de CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV. Baza va fi mult mai largă decât a celui desființat , în sensul că toate actele, adică regula,mentele, ordonanțele, indicerile, jurnalele, etc. vor putea da naștere la un proces in caz că lezează drepturile cuiva. Se exceptează actele militare de comandament și cele de guvernământ. Asupra actelor de comandament s’a admis că prin contenciosul ce se va înființa, ele nu vor fi revocate și nu dau naștere decît la despăgubiri civile. DE ACTELE DE GUVERNAMINT NU SE ATINGE CONTENCIOSUL. D. ministru Marghiloman a atras atențiunea consiliului că expresiunea „ACTE DE GUVERNAMINT" e foarte elastică și poate da naștere la arbitrar. " D. P. P. Carp a spus că prin ACTE DE GUVERNAMINT trebue să se înțeleagă numai acelea care au la spate o lege. Discuțiunea asupra acestui punct a ținut mai bine de o oră și jumătate, fără a se putea da o definiție precisă actului de guvernământ, o definire așa fel încât posibilitatea arbitrajului să fie înlăturată. Consiliul s’a terminat la orele 7 jum. seara. Se Va ține un nou consiliu Luni, 16 cor, la orele 5 jum. d. a., la ministerul de interne, spre a se continua discuția asupra Contenciosului. Guvornul are intențiunea să aducă noua reformă în această seziune, in discuția Corpurilor legiuitoare. G. M.Dori ;-----------------■&*---------------- Consiliul comunal din Galați GALAȚI, 13 Ianuarie. Astăzi, consiliul comunal a ținut o ședință la ordinea zilei fiind un împrumut, de 1.500.000 lei pe care comuna îl contractează pe timp de 40 ani, suma aceasta fiind necesară pentru executarea mai multor lucrări importante de edilitate. De asemeni a fost la ordinea zilei sporirea funcarului comunal de la una la două la sută. In urma mai multor discuțiuni, împrumutul de un milion și jumătate a fost votat de către toți consilierii afară de d. consilier Grigore Crețescu care s’a abținut dela vot. A fost votată apoi și sporirea funciarului comunal. D. consilier Costică Dimitriu s-a declarat împotriva sporirei funciarului și a votat contra. Emar. -------------------------------------- Procesul interesant al unui furt de vite la Constanța 111 / CONSTANȚA, 13 Ianuarie. — Am vorbit despre senzaționala arestare, făcută la Tecuci în persoana individului Josef Ronciu, care era urmărit de siguranță în virtutea unui mandat de arestare, condamnat fiiind la 1 an închisoare de către judecătoria ocolului Medjidia pentru un furt de vite. Elî s’a înfățișat înaintea trbunalului din localitate apelul făcut contra hotărîrea acestei judecătorii, care îi respinsese lui Bonciu contestația făcută contra mandatului sau de arestare pe motivul că procedura era fin complectă. Tribunalul a admis apelul făcut, infirmînd mandatul de arestare și dispunînd punerea în libertate’ a lui Josef Ronciu. D. procuror Diaconescu l’a menținut, totuși arestat și a cerut tribunalului ca să revoace liberarea pe cauțiune, motivînd cererea prin faptul că Ronciu dispăruse fără urmă și că contractase o căsătorie la Tecuci, sub nume, fals, pentru a deruta urmăririle. Azi tribunalul a respins cererea procurorului, în urma pledoariei d-lor avocați Simionescu și Bellu, dispunînd punerea în libertate a lui R«síiciu. D. procuror Diaconescu, in baza unui ordin al parchetului general din Galați, îl menține însă in stare de arest. — Sylvian. ---------**-------- O AMINTIRE (Cu prilejul morței lui I. M. de Radovitz) -Bătălia romîno-prusiană din sala Slătineanu — _________ ----------- Noi cu Prusia n'am avut nici odată razboiu și cred ca mi vom avea vreodată, din diferite motive. La 1871 însă, s-a înfimplat în București o mică luptă între romini, prusieni și alți germani, în ifosta sală Sf ătinie anul undeeste azi hotel Capșa. Și ce a provocat, mă rog'această 'bătălie crâncenă ? Un bandlet dat în numita sală de către consulul prusian de Radowitz, ca o manifestare a bucuriei pentru capitularea Sedanului și luarea lui Napoleon al III-lea ca prizon up. , Cei cari nu au trăit pe vremea aceea nu 'și pot da seama de ce, populația Capitalei s’a indignat la auzul știrei că nemții bendhestuesc pentru că Finanța e învinsă, iar împăratul care contribuise cu influența lui la Avearea Nunulund de azi, e prins și dus in Germania ca un soldat de rând. In 1864 conduse afacerile consulți,tului general din Shanghai și la 1865 fu transferat la ambasada din Paris. Ca ofițer de ordonanță al principelui Frederic Garl de Prusia, luă parte la războiul din 1806. La 1867 trecu la ambasada din München, iar la 18870 fu numit consul general al federațiunei gemmane, de nord la București și membru in comisiunea europeană danubiană. In 1872 fu trimis ca reprezentant de afaceri la Constantinopol ; fu chemat apoi la ministerul de externe din Berlin ca decement pentru chestiunile orientale și uu numit consilier intim de legație. . Radovitz, deși numit la 1874 ambasador la Atena, rămase, ocupat la ministerul de externe iar i vara anului 1880 o petrecu la Paris ca ambasador extraordinar. La 1882, în Octombrie fu numit ambasador al imperiului german la Constantinopol, iar in 1192 la Madrid. De aci fu trimes la Algestras, unde se stie ce rol important a avut. Sinuciderea unui soldat GALAȚI, 13 Ianuarie.-- Soldatul Corban din regimentul 24 Tecuci, venind în localitate în concediu și întîrziind trei zile peste limita concediului, de frica pedepsei a băut spirt denaturat. In stare gravă sinucigașul fost dus la spitalul militar. Emar ------------------------------------------ In jurul agitației comercianților pescari din Galați GALAȚI, 13 Ianuarie.— In urma intervenției d-lul. Dall'Grio, deputat și vice-preșidinte al Camerei de comerț, ministerul de domenii și cel de comerț au admis cererea pescarilor relativă la, desființarea taxei de 2 lei la metrul cub de ghiață.—Emar. Simpatia care domnea pe atunci în Romînia pentru Franța, nu se poate spune în cuvinte. Era o iubire sinceră, dezinteresată și dusă pînă la podurii.. Toți oftați din suflet pentru durerile Franței care ne scăpase de ocupațiunea rusească,, de protectoratul Țarului, de umilire, de dezbinare, și ne dăduse arme, gloanțe, tunuri, ghiulele, corturi, îndrăzneală și încredere in viitor și în forțele noastre. Aveam pe atunci ofițeri francezi cari ne instruiau tânăra noastră armată, aveam programele șco, larecJ in Franța, erains’ar putea zice, pe jumaatate,francitățî, dacâí nu pe deplin, prin studii și civilizație absorbită cu deliciu, din Paris. . Banchetul de la Slătineanu era prezidat de domnul de Radowitz, consulul Prusiei,—acesta era titlul său oficial, căci pe atunci imperiul german de azi nu era încă înființat,—și la banchet au luat parte notabilitățile coloniei germane din București. Atentatul împotriva nemților eraorganizat cu, învoirea poliției’ Capitalei, polițai fiind vestitul Simion Mihăilescu, așa că tulburătorii n’aveau să se teamă de nimic. Studenții și elevii din MV cee formau grosul armatei de năvălire care a avut răbdarea să aștepte pînă s-a ridicat consulul Radowitz cu paharul, în mină spre a bea în sănătatea oștirei germane. Atunci o ploaie de pietre și de alte obiecte a început să curgă în meseni. Cineva a lovit în cap pe consul cu o zaharica destul de mare..Se zice" c’au ripostat și oaspeții, dar eu știu că nu. S’au mulțumit> «Ș fugă, fiecar* pa unde a putut și cum a putut. Consulul, bine înțeles s’a dus direct la Domnitorul țărei și s’a plîns împotriva poliției și a năvălitorilor, arătîndui i și contuziunea ce avea în frunte. Consulul cerea satisfacție pentru această insultă gravă adusă Prusiei, tocmai in momentul cînd țara sa era victorioasă față de Franța. Domnitorul Carol era foarte mihnit. A trimis după polițaie și nu ia găsit pe nicieri; a trimis doițiâ Ibh Ghica președintele consiliului de miniștri și n’a putut să’i dea de urmă. .Atunci, văzînd că n’ara poliție, nici guvern, s’a hotarit să abdice. A telegrafiat la Sigmaringen ca să’î pregătească apartamente ,și a poruncit să i se strîngă bagajele, . . . Pe cînd regele de azi al Rominiei, număra cu fetele, s’a pewajirnit cu Lascar Catargiu și cu Dinu Sturdza care plîngea. ...Cătargiu l’a rugat călduros pe suveran căsă nu plece din țară, căci ar urma o anarhie ne mai pomenită, și a garantat formarea unui minister tare, care să menție Ordișnea. Turburătorii au fost risipiți, de pompieri. . . * . ®. D. Teleor •• Iată citeva note biografice asupra lui Radovitz: ■ ' Joseph - Maria ■ de Radovitz,’diplomat german, s’a născut la 19 Mai 1839 la Frankfurt' pe'Ai. A studiat la Belin și Berlin. La 1860 intră în serviciul statului', atașat la 1861 legațiunea germane din Constantinopul.- peste un an fu trimis ca secretar de legaț ți# ia China și Japonia IOSEPH DE RADOVITZ —----------------------------------Știri politice In necția VII cu a Camere, s’a propus evr ea în proeptul bunurilor de mină moartă să se introducă, spre a fi expropriate și moșiile Societăților de asigurare. GALAȚI, 13. Ianuarie.— Eri a avut loc o întrevedere între d. avocat Vasiliu și d. Emil Vulpe, reativă la trecerea acestui din urmă și a partizanilor săi la takiștî. Pentru mîine d. Vulpe a convocat acasă la d-sa pe toți partizanii săi la o consfătuire la care urmează, să se strîngă adesiunile lor și să se iscălească și ■ verbal prin care se consacră trecerea la lakiștî. In urma acestui fapt, comitetul partidului takist local va da un banchet de 200 lacîmuri, cu care prilej se va face și o manifestație de simpatie, pentru d. Emil Vulpe. * ** incendiarea unei mori VASLUI, 12 Ianuarie. — In ziua de 11 Ianuarie s’a zvonit prin brască cunoscuta moară de abjaid a d-lui Zalman Solomon din târgul Pungești, ar fi în flăcări. Controlând știrea mi-a fost confirmată, întreaga, instalațiuni iu materiale și cereale au fost consumate de flacără, cu toate silințele ce s’au pus de a se împiedica, dezastrul. Din primele cercetări s’a stabilit că focul a fost pus de răOificători rămași ,pînă acum necunoscuți. Pagubele se urcă la 100.000 Joi. — Neptun. ..------------------------------------- îndrăznețul fort din Brăila Brăila, 13 Ian. — Aseară pe la orele 6 și jum. s’a săvârșit un fort îndrăzneț la magazinul de manufactură L. I. Katz din piața Regală. In fața magazinului, ne tronul, se afla o ladă cu dantele vii valoare de peste 2.500 lei care a fost furată de o bandă de trei ratifacatori, fără ca personalul magazinului să observe. Poliția sesizată imediat și iăefind cercetări, a reușit să descopere pe hoți și marfa furată. .1 Hoții sunt: Spiru Milea Dobre, Vasile Petrache zis Vase și Lache Dumitru Sandu zis Puștiu, din Izlaș. Vatra vechie. Marfa a fost găsită la Spiru Milea Dobre— Veriio. De la organizațiile muncitorești Balul sindicatului tapițerilor. Astă seară, Sîmbătă, va avea loc în sala Liedertafel frumosul bal organizat, de sindicatul lucrătorilor tapițeri din Capitală. Va fi muzica reg. I Geniu §1 o bogată tombolă cu obiecte decorative și de tapițerie, executate de membrii acestei organizații. Adunarea sindicatului croitorilor. — Duminică 22 Ianuarie c. va avea loc în sala sindicatelor adunarea generală a sindicatului lucrătorilor și lucrătoarelor de croitorie,, iar Luni 16 Ianuarie, ședința comisiei de control a acestui sindicat. " . . . _ ‘ Din Iași. — In fiecare Mercur! la orele 8 seara, se țin ședințele sindicatului mixt al muncitorilor din Iași. Corul muncitoresc. — înscrierile în corul organizațiilor muncitorești din Capitală se fac la d. I. Mirea. Corul face repetiții în fiecare Mercur! și Vineri seara și Duminică Ta orele, 10 chspingața. . -------- Ieftinirea hîrtiel orl a avut loc la ministerul de finanțe, în fața d-lui prim ministru Carp, ultima întrevedere intre reprezentanții trustului de lătite și reprezentanții presei. Fabricile de hîrtie au consimțit să reducă prețul hîrtiei de tipar în suluri la AH. bani, iar fi. hîrtiei planeta î i baril, pentru furnituri de minimum 2000 de k.gr. In schimb, statul reduce, ori suprimă o serie de taxe vamale, precum și reducerea transportului pe C. F. N. Ca sancțiune, se va trece în legea vamală reducerea taxei de la 30 kgnî la 5 bani--taxă care se mi percepe în ziua cînd fabricile, ar urca hîrtia peste preturile arătate mai sus. In acest sens fabricile au semnat o declarațiune. *• Guvernul va depune Luni procesul de lege pentru modificarea mai multor articole din tariful vamal, printre cari se află și articolele privitoare la taxele pe hîrtie.. . . întrunirile muncitorești de Duminecă IN CAPITALA In urma unei hotăriri luată în consfătuirea de Joi seara a comitetului executiv al partidului social-democrat, ca întrunirea ce se va ține Duminică în Capitală să aibă loc dimineața, a fost lansat era următorul manifest către muncitorii, și cetățenii Capitalei. Veniți la Dacia Duminică, la orele 9 dim., pentru a demasca liberalismul brătlenist, pentru a repune in drepturi pe d-rul Racovski și pe cei 20.000 dobrogeni, pentru votul universal. După întrunire manifestație de stradă. Comitetul executiv al partidului social-democrat ÎNTRUNIREA DE SIMBATA SEARA „Romînia Muncitoare“ de astăzi, Sâmbătă, publică în corpul ziarului următorul apel adresat muncitorilor și cetățenilor din Capitală, în vederea întrunirei de Sîmbătă 14 cor. seara:. . „Astă seară la «sub mare înintrimire publică în chestiunile la ordinea zilei. Muncitori! Cu toții la postul nostru, în fața evenimentelor grave“. întrunirea aceasta se va ține în strada Piața Amzei 26. ÎNTRUNIRILE DIN PROVINCIE Dăm aci lista vorbitorilor delegați de comitetul executiv al partidului , social-democrat la întrunirile ce se vor ține Duminică 15 cor. în provincie. La Ploești, d-nii N. C. Georgescu și Al. Costin. întrunirea va avea loc Duminică, orele 2 p. m. în sala Liceului vechi. La Galați, d. Pop. întrunirea la orele 9, în sala Opleț. La Brăila, d. Die Moscoviei. întrunirea la orele 2 p. m. în sala Peleș. La T.Severin, d. C. Vaslescu. La Giurgiu, d. Al. Nicolau. întrunirea va în sala Ion Guță Dala. La Călărași, d. C. C. Petrescu. întrunirea va fi în sala berăriei Cadratiftarinescu. La Buzău, d. Ion Oprescu. întrunirea in sala clubului socialdemocrat. La Cîmpina, d-nii I. Spătaru și Costică Ionescu (Ploești). întrunirea în sala clubului social-democrat, str. Lascar Catarg! 22. La Pitești, d. Gh. Oprescu. întrunirea în sala sindicatelor, Strada Rinri No. 35. La Focșani, d. T. Amindeanu. întrunirea în sala clubului social-democrat. In fiecare localitate au fost lansate manifeste speciale către cetățenii și muncitorii din orașele respective prin cari sunt chemați la aceste mari întruniri. . . • + . * 1 , • - Al Inspecție militară — Inspecția d-lui general Georgescu la Pulberăria armatei.— Azi la oreleTil' a. m. d. general Georgescu, inspectorul stabilimentelor militare,.însoțit de d. colonel Glumea a inspectat Pulberăria armatei. A fost primit de d. colonel Albu, împreuna cu toți ofițerii. D. general Georgescu a inspectat companiile, marile șantiere în construcție, alcoolizarea, rectificatorul, atelerere de fabricație a pulberei, cromograful și uzina de eter. "" La orele 12 a luat moata la popotă, împreună cu toți ofițerii. După masă a inspectat :laboratorul, uzina de gaz aerian și sala de mașini, după, care s’a retras la direcție,primind, audiențele.: La, orele , 4 ,.p. ro. d. general Georgescu terminind inspecția a părăsit Pulberăria. m Bucureștenii pe teritoriul comunei...... Militari --------—■ " Cum se întind Bucureștii. — Orășeni într o comună rurala.—Proprietari... fără proprietăți O speculă neomenoasă.—Cum s’ar putea îndrepta râul..— Orizonturi nou. Ne obișnuisem cu credința că gara de Nord este așezată într’unul din colțurile îndepărtate, foarte îndepărtate, ale Bucureștilor, unde nu te-am putea duce decît cu trăsura, cu tramvaiul sau, pe vremuri, cu tramcarul. El era, ca să zic mai bine, un colț al Capitalei în afară de Capitala propriu zisă,, format din cîteva clădiri mărunțele, în fața cărora se opreau două-trei grinduri de șine de drum de fer murdărite cu unsoare neagră, împrejur, maidanuri, goale, sau mai exact pline cu gunoi. Pînă acolo uiiți intortochiate puțuri acoperite cu noroi sau pulbere. Dincolo de gară trei patru căsuțe ruinate și un han la marginea șoselei „Tîrgoviștea veche”, care duce la Pitești. Șoseaua era ca orișice șosea în țara romînească, numai să nu fi întîrziat noaptea. Astăzi totul s’a schimbat. Gara de Nord este o adevărată prizonieră a Bucureștilor, cari s’au tot întins de toate părțile, formînd în jurul ei străzi, cartiere și chiar adevărate orășele noi. Să mă ocup astăzi de Bucureștii așezați pe teritoriul comunei... Militari (!) Din dreptul gării de Nord calea Griviței se prelungește spre șoseaua Piteștilor pe o distanță mai mare decît partea care merge spre calea Victoriei. Bariera de astăzi este a patra, și desigur cu vremea ea se va muta mai departe, cucerind terenuri nouă, sau mai bine zis consfințind o cucerire veche. Căci, dincolo de barieră sălășluește o populațiun de cîteva mii de locuitori care nu se deosibește prin nimic de populațiunea de dincoace de barieră. Aceleași case, aceleași ulițe, aceiași oameni cu aceleași obiceiuri și îndeletniciri, în partea nordică a șoselei, în tot imensul triunghiu pe care ea îl formează cu șos. Filantropiei. In partea de miază-zi, pînă spre rîul Dîmbovița, se întind, pe o suprafață ,de a rfibva sute de mii de j,leu ' .. ' le ’. • , călor ferate, unde lucrează din zori pînă în amurgit, și adesea pînă noaptea trein7 TMl.Ste trei mii de lucrători. Dincoace de ele spre stația B. M. și dincolo, spre faimoșii Bucureștii-Notiî, • se ridică frumușețe și în genere foarte cochete căsuțe locuite de funcționari ceferiști, negustori, lucrători de la atelierele căilor ferate, etc. De la prima aruncătură de ochi înțelegi că te afli în față unui oraș care naște. Intre începutul unui oraș din vechime și începutul unuia modern este o mare deosebire. Cele dinții se închegau încet încet, și eșeau din evoluția vechilor aglomerațiuni primitive, a satelor. Acestea se așezau la adăposturi, în apropierea apelor și isvoarelor și în preajma terenurilor prielnice pășunatului, plugăriei ,etc. Forma lor topografică era a unei circonferințe foarte neregulată, al cărui centru îl forma casa celui mai înstărit. Uulițe propriu zise nu existau, și fiecare își croia drumul pe unde nimerea și îi era mai aproape. Astăzi orașele nu mai nasc spontanei. Nevoile industriale grămădesc în jurul unei întreprinderi mari, brațele de curi au nevoe. Adesea această grămădire este prevăzută, și în jurul întreprinderei se hotărăște un teren pentru ridicarea locuințelor. Se parcelează, se fac străzi drepte cari să tae viitorul orășel de la un cap la altul, și Încep să se clădească locuințe. Una mare, alta mică, una în centru, alta mai la margine, fără planta,țiunî, adesea fără garduri etc.’’Hi face impresia unei vieți artificiale care se plămădește. Orășelul pe care Tav a vizitat însă deunăzi, pe lângă înfățișarea artificială, are și una naturală, în deosebi în partea dinspre miază-noapte. Aci casele de locuit se amestecă cu circiumele, birturile, berăriile, măcelăriile, magazinele de manufactură, ceasornicăriile, brutăriile, bărbieriile, etc. Dar Întreagă această viața, care pare viața Bucureștilor de la margine, lucru bizar, se străduește pe un pămînt cu totul strein. Ea este orășenească dar in altă privință este rurală. Administrațiunea, poliția, regimul proprietăței imobiliare, exercitarea drepturilor politice, toate aceste mnifestăr sînt deosebite de ale orășenilor. Aceșta! 'orășeni aparenți sunt 'adevărați țărani în alte privințe; așa îi socotește legea, căci' orașul lor este așezat pe teritoriul unei 'comune rurale, pe teritoriul comunei Militari'. Foarte mulți dintre acești cetățeni au cumpărat locuri și au clădit, case.Totuși ei nu sunt proprietari,și situațiunea lor este dintre cele mai precare și triste. Terenurile acestei comune sunt dobindite, de către, foștii săteni după legea de ,împroprietărire de la 1864 și cele ulterioare, spre a fi cultivate. Cu vremea însă aci s’a grămădit o populațiune de funcționari și lucrători cari nu mai încăpeau în veciiul București. Terenurile în loc să fie cultivate, au servit spre a se...construi pe ele locuințe, căci chipul acesta, de exploatare era mai rentabil. Dar chiriașul dorea să devie pWprietar. Și cu toate, că legea oprea înstrăinarea terenului către persoanei cari .har erau țărani, totuși ei cumpăiară terenurile de cari aveau ,negces, cu, rizicul de a nu se ține, în seamă de către stat aceste, contacte. Așa că acei cari fuseseră împroprietăriți cu cile 8--11 pogoane și plătise, cîte 200—310- le! pogonul, vîndută mai tîrziiî acest teren pe preț de,6—Ș_- le!-metrul pătrat și chiar mai scump. Valoarea acestui pămînt a crescut enorm. Dar statul nu s’a lăsat mai pe jos și a impus noilor proprietari o fonciera colosală, așa că astăzi el încasează cite 7-800 lei fonciera vamala dela fiecare pogon. ! ’ . Și nenorociți! cât plătesc această enormă contribuțiune n’au nici cel puțin siguranța că sunt proprietar!’.“ legea de mai sus nu a prevăzut nevoile cari vor transforma ,in această, regiune viața rurală în viață urbană viața agricolă în viață industrială și comercială.. Ancheta pe care lam făcut-o în sărbătorile Crîiciuiului în această localitate mi-a lăsat o impresie curioasă; căci situația acestor cetățeni, a căror viați), economico-socială este orășenească în realitate, sînt cîrmuiți de legi cari se aplică numai comunelor rurale. . Din această cauză,o nesfîrșită serie de nemulțumiri și conflicte. Cea de căpetenie provine din nesiguranța proprietarilor. Ei se așteaptă din moment în moment să li se ia proprietățile de către stat. Unii negustori mi-au arătat contract cele descumpărătoare. Dar ele sunt defectuos făcute, căci nu s-a ținut seamă că terenul intră în regimul legal de împroprietărire. Unii dintre aceștia sunt foarte alarmați și se așteaptă ca zilele acestea să fie deposedați, lucrni care nu credem să se întîmple, căci statul trage mari ■ beneficii, din' această sîtv’.lui ne sțpiră. Impunerile sunt colosale,dar i toMul nudrăznește să pretexteze știind citește de precară,' situațiunea’ Singura lor speranță este că situația va mai dura cel, mult cițîva ani, pînă ce terefturile vor intra în dreptul chipuri, adică pînă ce prelungirea de 32 de ani a inalienabilităților se va îndeplini. Ar fi de dorit ca, dacă statul nu face o lege prin care să clarifice situațiunea, acestor cetățeni, în număr de peste patru mii, declarînd teritoriul ce-i ocupă comuna urbană, cel puțin agenția lui să nu abuzeze de situațiunea nesigură a acestor cetățeni, impunîndu-le proprietățile imobiliare la contribuțiuni colosale, căci în 1914 situația se va limpezi de la sine, terenurile vor intra în dreptul comun. Atunci desigur proprietatea acestei regiuni va lua un mare avînt; căci activitatea ce se deslănțuește aci, și care este ignorată astăzi ele multă lume, nu va mai fi zădărnicită de jignitoarele dispozițiuni legale. Este vădit lucru, ne îndreptăm spre bine, dar suferințele noilor adaptări, mai bune, la nouî condițiuni de viață, prea sînt mari la noi, și adesea răul prezent covîrșește binele viitor. Tib. Constant -----------------------------------~ Alegerea comitetului soc. voiajorilor comerciali După că nu se știe: Duminica trecută a "avut loc alegerea comitetului societăței voiajorilor comerciali doi ’.Romînia. Președinte al acestei societăți a fost ales d. Alexandru Mariin, inspector revizor al societate de asigurări generale „Generala”. Au fost aleși, vice-președinți d-nil Spiru . Gheorghiu și Ad. Gaster; casier ,d., J. Weinberg; secretar general is. Jacobsohn; secretar-arhhivar, M7. Kat.;; controlor general ,A.. ;î. Cosmo; cenzorii" Mihail " Marinescu și Ștefan Vartaman și, consilier! d-nix A. Mărculescu .și a lui Schimel. Cu prilejul acestei adunări s’a hotărit convocarea tuturor voiajorilor' copie,rugli..’din Romînia, într’un .congr'cg; D. Alex. Maliin, noul președinte al societăți!