Dimineaţa, septembrie 1912 (Anul 9, nr. 3051-3080)

1912-09-26 / nr. 3076

Amtf TS.—No. 3076 si IV». *•• PUBLICITATEA CORSOEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei, 8 Et. I.—Telefon */* Miercuri 26 Septembrie 1933 DIRECTOR CONSTUNILE Abonamente cu premii: Un 8.cî £ r.----i>'.m Si.,*— 8 Inni . . . *.<!Î 6 — Pentru străinătate prețul este îndoit THC.IL B £ FO ’ Capitala..................8.p. 14.16 n. .•*•••• i> Provincia......................... 4p/SȘ Străinătatea . . . 40 ............................................ÂL.:M..........................................................................................; ’ ..........................,».vv......,.,»»vvvvvvyvwvwv vvYvy .«yymwvyv mwww'AVrt'WV/WAW/li'/V' A'\n/vvvv\AaA/\^/VVWVVVW\,v\n.^/WvXA^O/VWVOA/V\A^.A/Wl/VIAMA)VU ~ | B —0 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUME* Birourile ziarului: ===== = Str. Sărindar No. 11 București Deranjindu-se unul din motoarele noastre electrice, sintem ia neputința de a pune in funcțiune citeva zile noua noastră mașină in culori. Sintem siliți prin urmare a apare în vechiul format. Strigătul äs alarmă al unu român macedonean ------------------"HS----------------- de o lună de zile și mai bine au zistâm la un fapt nemaîpomenit și Bemal auzit de straniu. De o lună de zile se pune la cale și se prepară unirea celor mai vrăjmașe națiuni, din cîte au existat vreodată, a națiunilor creștine din peninsula balcanică. Ce rezultat va avea această minune ? Este ea durabilă și izvorîtă dintro matură chibzuință ? Ori va fi un fel de sperietoare trecătoare, ce odată lucrurile liniștite, autonomia Macedoniei obținută, vrăjmașii să se ia de păr cu și mai mare furie spre a-și disputa Intîietatea ! Aceasta nu mă importă. Dar ca român macedonean văd lucrurile cu totul din alt punct de vedere. In toate aceste frămîntări, mi-am pus patru întrebări: a. Ce facem, noi romînii macedoneni ? b. Cu cine ne avem, și contra cui vom lupta ? c. Ce vom cere ? d. Cine ne protejează? Iată patru întrebări ce cu durere se pun, căci, de mult trebuia să fie puse de cei ce ne conduc, și să le găsească soluția. Dar e cu atât mai dureros că nici acum, la pragul prăpastie! In care ne găsim, nu cred să li se dea un răspuns de către acei cari ne au azmuțit să ne omorim frate cu frate spre a ține sus și tare stindardul și numele de roman. ¥ Grație urei conduceri nefaste de 40 de ani, ne găsim dezorientați, descurajați, unii deziluzionați, fără nici o conducere ca lumea, și deci nu putem decide nimic In aceste momente teribile, nici măcar să alegem ce iei fi în ce mod să murim. Masacrați de greci și bulgari pentru singura vină că nu avem aspirații teritoriale, și, defil n’avem de ce ne uni cu ei, ori să murim alături de turci, ca fii ai aceleiași patrii, deși nici turcii n'au făcut nimic pentru noi, căci n’am avut protectori ca lumea cari să profite de împrejurări întru întărirea noastră ca neam în imperiul vecin. De o lună de zile toate națiunile conlocuitoare cu noi își iau măsuri Întru apărarea avutului, vieței și prestigiului național, numai noi stăm cu mîinile încrucișate. Dacă am fi fost protejații Madascarului, Tibetului ori Abisiniei, în aceste momente de grea cumpănă, tot era să dea un comunicat prin presa lor, ce gindește guvernul, ce vrea de Sind să facă, ce măsuri a finit intru apărarea vieței atîtor sute de mii de suflete în ale căror vine curge un singe romînesc și ce intervenție va face întru apărarea prestigiului național scump la toată suflarea rominească ? Ei bine.... presa romînă, oficială oficioasă, naționalistă n’a spus nici un cuvânt, ca și cum n'ar exista sute de mii de suflete ce bat și simt românesca Ia acea îndoliată Macedonie, care în curând, va fi teatrul unui măcel nemaipomenit. Antarții greci năvălind în Epir,centru armenesc la granița grecoturcă, nu vor lăsa nici urmă din gospodăria aromânilor, vor trece prin foc și prin sabie copii, femei și bătrâni, neputincioși de a se apăra. Bulgarii de altă parte în părțile Meglenien, ținut llocuit de aromîni, precum și cel de la granița bulgaroturcă, ne vor masacra, căci prea ne știfi atașați politicei turco-file și adepți ai statului-quo. Turcii să se apere pe ei Înșiși ori să ne apere pe noi ? Iată deci oglinda fidelă spusă fără frică și fără înconjur. Am așteptat ca să ia condeiul să spue cele de mai sus alții cu mai mare competință, căci slavă Domnului, avem printre romînii macedoneni oameni cari ocupă înalte situații sociale. Fiindcă însă toată lumea tace, sunt silit să vorbesc el. Mă ridic deci înpotriva nepăsării generale. Regele care în mesagiul tronului din 1906 a amintit celor cari ne masacrau în Macedonia că aromânii sînt protejații săi, a spus’a el acuma contelui Berchtold că și românii din Macedonia au dreptul să trăiască, ca națiune? Chemat’a el pe reprezentanții statelor balcanice, cerându-le ca, guvernele respective să oprească pe antarțiî și voluntarii lor de a masacra pe aromînî ? Dar d. Dissescu, dar IP. S. S. mitropolitul Ghenadie, dar d. dr. IstariL, dar d. Manu, fiul marelui general, de ce nu intervin în favoarea noastră ? Și unde stoicțî voi cei 35 de consilieri al societății de cultură macedo-romînă, în cap cu d- dr. Leonte? Unde sîntețî voi, tineret macedo-romîn, să luați o atitudine bărbătească față de situația nenorociri în care se găsesc părinții, frații și rudele voastre ? Ridicați glasul sus și taxe ! Astăzi, cînd e vorba să se evite vecinica pomenire a tot ce e romînesc în Macedonia, datori sînteți cu toți cari ați intervenit în chestia găsim la marginea prăpastie! nu din altă vină, decit că prea am ascultat toți și In toate și prea ne-am suci veo isprttțod íláagjü snd ' ffl.raținoH pj'sS. ©uiq pur A venit momentul suprem ca voi toți cari ați intervenit în chestiei macedoneană să declarați în mod oficial: Sunteă apărătorii și ocrotitorii aromânilor ? Dacă da, luați măsurile dictate de împrejurări întru apărarea noastră. Iar de nu, declarați că vă destot;>resați de soarta noastră, ca să știm ce ne rămîne de făcut. Tașcu I. Facerea Revolta Deținuților Din arestat galați GALAȚI, 21 Septembrie.— Ani dimineață a izbucnit la penitenciarul local o revoltă a deținuților, in următoarele împrejurări: Vlad Topolensky, condamnat pentru crimă la 5 ani și avînd să mai apară înaintea Justiției untr’un proces pentru omor, s’a fost la ceartă cu un alt deținut, Maria Iancovici, condamnat de asemenea la 7 ani închisoare pentru omor, căruia i-a aplicat o lovitură de cuțit. Garda Inchisoarei Intervenind, Topolensky s’a refugiat In secția deținuților pe care a încercat să-i soldarizeze cu dânsul, făcând astfel imposibilă apropierea spre dl. D. prim-procuror Eugen Donache. Înștiințat, a sosit imediat la Închisoare. D-sa a găsit pe Topolensky în capul scărei care duce la secția celulelor, înarmat cu un cuțit și un topor, secondat de un alt deținut pentru crimă, Harabulea, și avînd la spatele să fi vreo 20 de deținuți, toți agresivi. Toate intervențiile primului procuror făcute pa lingă Topolensky pentru a-1 liniști, au fost zadarnice. Deținutul a refuzat să te supună continuind să amenința cu un dulap pe d. palm-procurOr ccre tot preună cu doi Midnl mu JW*jOpuAb *p«Tra in capul căreia se aflaă revoltații. Neputîmdu-se ajunge pe aceasta cale la potolirea revoltei, clțiva adidajî. Împreună cu sergentul lor, afi fost trimiși pe gangul celulelor pentru ca ajungînd in spatele deținuților, să-î determine a-l izola pe Topolensky. Pușcăriașul simțind stratagema, a atacat pe sergentul care se afla în capul soldaților, incercind in acelaș timp să-i smulgă pușca din mină. Unul dintre soldați văzîndu-și superiorul amenințat, a tras un foc de pușcă care a nimerit pe deținutul Grănescu. In pîntece. In zăpăceala produsă, un alt soldat a mai tras un foc care a rănit pe Topolensky in brațul sting. Primul rănit, Grănescu, a căzut, scăldat la singe. In momentul cînd telefonez, el se află in agonie. Topolensky s’a ales cu o gravă fractură a brațului sting. Cazul a fost telegrafic raportat direcțiunei generale a închisorilor cum și ministerului de justiție.—Pedro. Vapor grecesc oprit in drum spre Constantinopol SULINA. 21 Septembrie. Vaporul „Halkydar", sub pavilion elin, plecat din Salina Încărcat cu cereale spre Constantinopol in dreptul portului Burgas (Bulgaria) a fost întimpinat de un remorcher care i-a oprit continuarea cursei. Vaporul s’a înapoiat la Sulina. Generalisimii armatei turcești Comandantul depiin acum al corpului de armatei din Smyrna, generalul Abdulah pașa a fost numit comandant suprem al armatei turcești. Generalul Abdulah pașa a fost multă vreme aghiotantul mareșalului von der Golts care a reorganizat armata turcească. Generalul Abdulah pașa trece drept unul din cei mai instruiți militari ca un foarte iscusit strategian. »»«iMin-w GENERALUL AUDULAM PAȘA REZlîifii lulflilülili Hifii Turcia dispusă la reforme Cortstantihi apol. 24 Septembrie.— „Agenția otomană“ publică un buletin asupra situației. In buletin se spune că se asigură din sursă oficiala că in vederea realizărei îmbunătățirilor necesare In administrarea venetelor din Turcia europeană, guvernul imperial otoman a hotărit să pună în aplicare reformele edictate in legea asupra vilietelor elaborată în 1880 de către delegații otomani și comisiunea internațională pentru Rumelia orientală. Reformele care vor fi aplicate vor pune pe picior de perfectă egalitate toate elementele imperiului otoman. „Agenția otomană“ mai adaugă că informațiunile și telegramele ce i-au sosit în ultimul moment au un caracter foarte liniștitor, întruct ele arată că în străinătate se dă ca sigur că pericolul războiului este înlăturat. Informat în sine însă pe cari le am personal dela persoane sus puse, nu concordă în totul cu optimismul exagerat al .Agenției otomane“. O licărire de speranță există însă, în orice caz, cuvîntul hotărîtor pentru menținerea păcei aparține de astădată mai mult Bulgariei decit Turciei. Trebuie să se știe dacă hotărirea pe care ar lua-o Turcia ar fi suficientă ca să asigure demobilizarea în statele balcanice. R. A. Guys. Constantinopol, 24 Septembrie.— Ministerul de externe, cu care am avut o convorbire, îmi confirmă știrea „Agenției otomane“ cum că guvernul a adoptat legea vilietelor din 1880, elaborată de o comisiune internațională conform tratatului din Berlin. Nu trebue însă să se creadă că guvernul a adoptat legea în scopul de a evita conflictul actual. Guvernul hotărîse aplicarea legei încă de acum trei săptămîni, prin urmare, cu mult înainte de izbucnirea conflictului balcanic. Guvernul a întrebuințat trei săptămîni ca să o revadă și să-i dea ultima formă, iar astăzi legea e gata. Totuși, guvernul consideră că ea va fi încă obiectul unor serioase discuțiuni, deoarece ea are o bază serioasă incontestabilă și, după cum se știe, statele balcanice nu urmăresc reforme și Îmbunătățiri, ci cuceriri teritoriale. Nu se poate spune, deci, că conflictul e înlăturat. Situația se va clarifica pînă Mercuri. — Guys, Constantinopol, 24 Septembrie.— Ministerul de externe a comunicat reprezentantului agenției „K. K. Telegraphen Correspondenz Bureau“, dîndu-i și autorizația de a telegrafia știrea, că Poarta a hotărît, în dorința de a îmbunătăți administrația provinciilor europene din Turcia, să aplice legea din 1880 care este o consecință a art. 23 al tratatului din Berlin. — Erî la orele 9 seara, s’a publicat un comunicat oficial spunînd că pentru aplicarea reformelor hotărîte erî, pentru vilaetele europene, s’a hotărît a se pune în aplicare legea provizorie, în limitele legei asupra vilaetelor elaborată în 1880 conform art. 23 al tratatului din Berlin. Din convorbirile cu funcționarii otomani, străinii deduc că se vor face reforme fundamentale pentru toate elementele populațiunei, pe un picior de perfectă egalitate. Se zice că senatorii, întruninduse, au fost pentru aplicarea legii din 1880. Constantinopol, 24 Septembrie.— Guvernul, mai ales după demersul făcut de marile Puteri, ajunsese la hotărîrea să aplice reformele hotărîte pentru Turcia europeană, luînd de bază legea din 23 August 1880 de comisia prezidată de ministrul de externe Assim Pașa, după consultarea comisiunei internationale europene instituită pentru Rumelia Orientală, lege ce decurgea din art. 23 elregatului de Berlin, sancționați prin a ccessi íreden dar neaplicată pina astăzi . Convocarea Senatului s’a făcut, zice-se, spre a-l consulta cu privire la oportunitatea acestei măsuri guvernul neîndrăznind să-și asume singur toată răspunderea. Senatul n'a putut ține ședință nici astăzi căci asistau numai 8 senatori. ............ .......— berlin. 24 Septembrie.— în cercuri diplomatice să anunță că Austro-Ungaria și Rusia vor intrina statelor balcanice, în timpul cel mai scurt, în 48 de ore, o notă colectivă prin care li se cere să demobilizeze de urgență. O altă notă colectivă a marilor Puteri va fi înmânată la Constantinopo. Aci se crede că ostilitățile, dacă războiul nu va fi înlăturat, nu se vor ncepe înainte de sfirșitul acestei săptămâni. Colonia. 24 Septembrie. — Corespondentul din Paris al ziarului „Köllnische Zeitung”" află din sursă sigură că Turcia nu numai că s’a declarat pentru intervenția marilor Puteri, ci ea a dat și asigurarea că va lua în seamă cererile marilor Puteri cu privire la ideea reformelor și la o egală reprezentare în Parlamentul turcesc, a elementelor creștine din imperiu. Ziarul citat mai anunță că propunerea franceză s-a făcut în acord cu diplomația germană. ¥ Constantinopol, 24 Septembrie.— Ambasadorii Franței și Rusiei au avut azi după amiazi o întrevedere cu ministrul de externe în urma căreia Poarta a publicat comunicatul privitor la reforme, i úiícerA .. ¹ ¥ Bărbatul Alfelei d fl# Răspuns la 55 Istoria Vietei MeleTMie lOiZa as TOSCIM*) Din cauza accidentului motorului electric al nouei noastre mașini rotative, imagrii numărului de eri al DOMTNEȚEI n’a putut fi complect satisfăcut. Cum foarte mulți dintri acei cari urmăresc MEMOMU E LOT SIGNOR TOSSELI nu ți-am putut procura acel număr, reproducem azi și partea apărută etc. CAP. JV LUIZA DE SAXA FACE CUNOȘTINȚA PĂRINȚILOR MEI Urmate „in 1796 în timpul trecerei armatei din Italia comandată d generalul Bonaparte, citeva batalioane ajungind la Nizza nu mai voiră să plece sub pretext că nu aveau încălțăminte, nici bani și se risipiră prin oraș. Auzind aceste, scrie fratele bunicului meu, în cartea sa, Bonaparte plecă imediat pentru a potoli pe răsculați. El trecu piața Saint-Dominie intră în strada Marché, găsind acolo o ceată de răsculați pe cari în zadar încercă a-i face să se supună. — Dă-ne pîine și cizme, generale, strigau el, apoi vom pleca și se îmbărbătau reciproc strigînd din ce în ce mai tare, iar situația se agrava. Iată că iubitul nostru bunic negustorul Petre Toselli, stînd pe pragul magazinului său, era martor la încurcătura tînărului general și, temîndu-se să nu i se întîmple o nenorocire, avu inspirația de a ordona amploiaților săi, de a aduce imediat pîine și vin pentru a împărți soldaților Acest act generos făcut fără multă gîndire liniști spiritele și Bonaparte putu filăpini pe răsculați.” . > ----Ascultînd cu mult interes amintirile noastre, Luiza de Saxa cîștigă cu multă ușurință inima părinților mei. — Oricit de mult îmi place societatea artiștilor, zise ea. Au idei nobile și generoase, nu sînt sclavii prejudecăților meschine. Cu dînșie, orice lucru are interes, totul pare neprevăzut Dacă ai ști cum erau tratați artiștii la Curtea din Dresda ! Totul se rezumă în a li se plăti onorarul. Sunt ținuți deoparte ca niște simpli salariați, îmi aduc aminte că într’o seară se organizase la palatul regal o serată intimă, ca să auzim pe Paderewsky. Marele pianist Interprets minunat pe Chopin, mă paraliza și sugruma în mine orice libertate.s Am o fire vioaie și idei moderne. Cum puteam sau sufăr viața de la Curte? Am putut s’o tolerez un timp oarecare, dar să mă supun, sa ma obicinuesc, niciodată ! Noi o ascultam cu mult interes. Nu se mai oprea, se înfierbînta din ce în ce. Continuă, așa cînd : — Trebue să fi trăit cineva cum am trăit eu la Curtea din Dresda, pentru ca să cunoască intrigile, josniciile, comediile, farsele, și — vai! — dramele ce se întîmplă acolo. Dar dramele au loc în umbra culiselor tronului, căci Curtea e un teatru, — un teatru trist și o școală tot tristă. Scenele variază după caracterele și interesele ce sunt față în față. Ce groază, să nu simți în jurul tau decît calcule, combinații,imploturi și altele mai rele încă. Uneori spectacolul e amuzant. Dacă aș putea întotdeauna râmi, ne simplu spectator, ar fi nosi tim, dar trebue să fii actor ta însuți, și în acțiunea în care joci, rolul unui personagiu, îți pufi ideile, speranțele, onoarea, libertatea și viața întreagă. 4) După ce vorbi astfel, prințesa, schimbînd tonul, începu să rîdă de lucrurile ridicole delai Curte, și mi-am dat bine seama] de plăcerea ce trebuie s’o fi simțit ducînd existența aceeas artificială pe care o condamna și de care ridea după ce o pară»sise. M’ims întrebat dacă nu era maostră in arta de a trage sforile acestor păpuși cari se numesc oamenii privii cu atenție... Luase de pe o mobilă o mică lampă antică, de lut, foarte originală, și pe care mi-o dăduse un prieten cînd se întorsese de la Roma, unde asistase la niște săpături.. Tata, ori de cîte ori examina această lampă, cita cu regulari» tate aceste două versuri dLCf Lucreția lui Pousard; i Scoală,aodice, scoate "din urnă î Uleiul ce va arde in lampa ~ nocturnă . Nu uiți «I faci citația sa făi» vorită și prințesa admiră lampa* care a luminat poate acum peste 2000 de ani viața virtuoasă al vreunei Lucreții, mre torcea ’V Anglia de partea Turciei BULGARIA NU POATE BILIZA . DEMO-Berlin, 24 Septembrie. — Ziarul „Lokal-Anzeiger“ anunță că situația s-a înrăutățit întrucît tratativele intre marile Puteri au dovedit că Anglia este contra oricărei acțiuni îndreptate contra Turciei. Situația din Balcani prezintă cel mai mare pericol pentru situația generală. Demobilizarea în Bulgaria ar constitui pentru regele Ferdinand o luptă pierdută. Guvernul turc ar trebui să ofere deci regelui Ferdinand un prilej care să-î îndreptățească față de supușii săi la o atitudine pacinică. zintă că un Dumnezeu... Sub mîinile sale pianul părea aci o harpă dumnezeiască, aci^ o orchestră în care cîntau înseși glasurile naturii.... După ce sfîrși, nimeni din familia mea nu se mișcă, nimeni nu-i făcu vreun compliment Eü singură, într’un avînt de entuziasm, m ’am repezit spre dînsul și l’am felicitat călduros. Actul meu de politețe, atît de firesc, nu fu deloc pe placul socrului meu. Mă fulgeră cu privirea și mi-a spus în urmă că purtarea și ținuta mea nu erau acelea ale unei prințese regale. Eticheta, — acest soiü de armură de prejudecăți și prostii, aproape întotdeauna comice, *— șî ea sînam Căminul conjugal. Am cerut Luizei de Saxa să îmi facă cinstea de a o primi în amintirea vizitei sale. Ea-mi mulțumi și puse lampa cea mică în manșon, cu o bucurie copilărească. Apoi plecă repede, spunînd mamei că-o va scrie în curînd, invitînd-o la vila Montauto. Am întovărășit-o pînă la trăsură, i-am sărutat mîna, iau ea murmură privindu-mă drept în ochi: — In veci și pentru veci, a ta!... Sttițl ccntisiL’srsa in pa§. il s- 1) Traducere autorizată pentru Re»mlnia de către societatea în nume colectiv „Le Journal“ din Paris. Orice reproducere interzisă. Plimbare idilică.