Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-14 / nr. 3454
■SShShSII^BBB^SííhíiI^^^^^hí'.ií'. Pálira i-ttli Aariciiltori E«cîsr«țtls 9/20 ©eiotsbHa ISIS D-Iui lagiser S. SSOSS BUCCÎIEȘTI ßtr. Negüstcri 16 Vă confirm prin aceasta că Firîgu VAlîto-Komisîck care l’am cumpărat dela do lutrtaM pe proprietățile alei Oltenița și Orinetii din județul Ilfov spre cea mai deplină a mea nesțumire. L’am întrebuințat cu succes la arături de ogoare cât și ca tractor la pluguri rotative la arături de semănat putând in modul acesta obține cu aceste rotative dela 4 © la 50 pogoane zilnica, iar la arătura cu cele 6 brazdare ale lui 18—24 pogoane. Ca construcție după aprecierile mele se prezintă destul de solid, având șantajul că acest plug dă și mape, când este never capetele liniilor să fie și ele arate și eventual valul se înfundă când locurile nu sunt prea curate. De asemenea pantelele ridică cu multă ușurință având in Mleft puterea lui de ca 8 £ la 105 tai i greutatea intregei mașini de 5800 kgf. Primiți suma considerațiunii mele mm?TMI fcaME>inti •:... S3 .tóiSilKifd*a&iáS|i;í«^£» .vvSau«ssî O LAZARStCÜ. Banca fetim SOCIETATE ANONIMA ? Capital lei 1 .Ola 0.000 I București, Stra da Lipscani, IÚ I plăiosîg fam üli j la cerere S fiS pidtîb* e eu eu preateis de 0 Iu» S U 3 asw&i ,f. ranariMHMbMMiti ■ICSSi ’JIMUHBWff‘-•' ■•?•:»".* • 'fc^W^38OTSSSK0c«J De închiriat a «la Sf. Dumitru, id uintft. str. CAmpi «»anii (MahicipSle) Nb. 9. , after* CoffipiWa al ii 3 Hu! dVi Sít [iaurt S'rtt)« d» teracotă, antreu, huo, vestibul doșet, bucată rie, adao pentru servitori, mnusrasie pentru lemne, pod, pivniță. Curte, lumilr, dlechi'eâ, bă t' plicătul fie, canal de scufeere. A se adresa I lui Lázáro Marcus. Palatul Uohera’ei Cilia Trniă Vi Dr. M. Cârâul Boale Îaîene ssi Gepsi Trt. 636 al cifliilor sillisi e Mîari • Consuilta.finul 2-3* , Telefon 48/*2 Str. Anton Pan 33 bl» DE ffl CifliU&T Dela 26 Octombrie crt. 3 încăperi frumoase pentru birou Str. Doamnei 8. Etagiul 1. A se adresa la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. Str. Doamnei 8. DOCTOR IN MEDICINA Artur Kaim Dentist Strada Sărîndur, Aro 14 Eosse asistenta cinica de orferțiune dentar» din Berlin. Lucrări de arta u aur și porțelan Tratamentul Ce mai rap. deși conștiincios ' Gea ii mare M mi ce se poate face părului sau este o spălare regulată cu Piravon, can nu numai că curăță părul și capul ci care face efectul direct excitași pa rădăcina părului, prin conținuții sau de Gudron *) (făcut fără miros și fără culoare printrun procedeu chimic de ameliorațiune). Ingrijirea părului cu Pixavdn este de fapt cea mai bună metodă pentru întărirea pielei capului și a părului. Deja după puține spălători cu Pixavon se observă efectul binefăcător. Prețul unei sticle de Pixavon, ajungînu blhi întregi fr. 3.50. In toate magazinede potrivite, Pisavon se prepară deschis (fără culoare) și închis In Ultimul titru se preferă Pixavon deschis (fără coloane), căruia se ia printr'un procedeu anumit și substanță neagră a Gudronului. Efectul specific al Gudronului este să arh îndouă preparatele, inchis sau deschis, acelaș. Gudronul este privit — Hrm é în deohșire etindscut — ca un mijloc suveran pebtru îngrijirea părului și pielei Capului. CPT trăi renumiți dermatologi țin îngrijirea părului cu săpun de Gudron ca cea mai eficace. Chiar întrebuințarea săpunului de Gudron are un rol esențial Dr. Uscatir Spentallaat la BerUn și Paria Bonne Fieb, Siniiitica și Gemnbarinars Analiza olnqalul ponton sifilis. — tnjdoții cu ŐJJ. ^ Buscomilus In Nn 8 Conanicațiuni dela 3 6 Telefon lOfl DIMINEAȚA MMfa» M ' ,V‘' Aranjamentul dintre Romînia și Austria - „Monitorul Oficial“ promulgă astăzi regulat delitil funcționarii telefonului dintre Ruthitila și Austria, și anume: 1 pertru determinarea taxelor terminale, teritoriul fiecăruia din cele două țări, este impărțit în zone. IN AUSTRIA. Zona I. — Bucovina și partile din Galiția cari nu sunt depărtate de Nowosielitza mai mult de 100 kilometri, această distantă fiind măsurată după metoda în uz în traficul telefonic austriac. rom II. — Celelalte părtîi din Galitia, situate la est de fluviul Wisloka. Zona III. — Părțile din Galiția situate la vest de fluviul Wisloka. Zona IV. — Teritoriul recuprinse cele trei prime zone, in nomună. Zona /. — Districtele Botoșani, Crostol, Suceava, Neamțu, Iași și Roman. Zona II. — Districtele Bacău, Fălci, Tutova, Tecuci, Putna, R.Sălui, Covurlui.și Brăila. Zona III.—Districtele Buzău, Praova, Dîmbovița, Ilfov, Ialomița, lașca, Tulcea. Constanța, Muscel, Argeș. Olt și Teleorman pină lacul Olt. Zona IV. — Restul țării. Taxele terminale sunt fixate pe inversațiunea neurgentă de trei minute. La 1 leu nentru zona I; la 2 lei pentru zona II; la 3 lei pentru zona III; la 4 lei pentru zona IV. M RCHIMA. La 1 leu pentru zona I; la 2 lei pentru zona II; la 2 lei, 50 bani pentru zona III; La 3 lei pentru zona IV Comunicațiunile avînd de origină sau destinație centralele telefonice sau posture publice situate în una din din aceste zone. Cu toate acestea pentru rețelele române, cari s’ar găsi în primele două zone, taxele terminale vor fi acelea din zona a treia, dacă din lpsă de legături directe cu un circuit telefonic special, aceste rețele ■>entru a fi puse în comulnicatie vor trebui să ceară intervenția centralei in București. Taxa terminală aferenta parcursului pe teritorii săi, rămine în iaosul fiecărei administratiuni. Pentru comunicatibinte schimbate ntre localitățile vecine frontierei, sunt fixate taxe reduse indivizibile. Aceste taxe se ridică La United centru bate comunicațiile ilitre o centrală thiefdttică sau um post public austriac și o centrală telefonică sau um post public f biish. thde di Santa în linie dreaptă nu depășește 10 kilometri, cu condițuinea ca să se dispună de linie dreaptă fără înconjur considerabil. Taxele percepute în virtutea acestui articol, rămîd integral în folosul fiecărei administratoirti și nu fac obiectul vreunui decont. Taxele mcentionate Sînt reduse la jumătăte pentru coittihlCftil(fiile de noapte, schimbate la orele fixate sub egimul abonamentelor. Pentru abonamentele supuse tarifelor calculate, sumele relative vor fi divizate în părți egale între cele doua administratiuni. Sunt admise Communicațiuni private urgente contra plătii unei taxe întreită a celei fixată prin art. V și VI pentru convorbiri de uirgente. In urma unei înțelegeri, se pot deschide legături si cu tarile vecine, în tranzit prin rețelele telefonice ale administratiunilor contractante. Dispozitiunile prezentului aranjament vor fi complectate printr’un regulament de serviciu, ce se va încheia și va putea fi modificat de comun acord între administratiunile interesate. Prezentul aranjament, va fi pus în execuțiune la data ce se va fixa de către administratiunile contractante. El va rămîne în vigoare pe timpde un an tiblă denunțarea ce se va fi făcut de către una sau cealaltă din administrațiile interesate. Abonamente pentru noapte la ore fixe Sunt admise în traficul telefonic austro-român, abonamente pentru comunicațiunile de noapte la ore fixe, în condițiunile precizate prin regulamentul telefonic internațional. Se consideră ca ore de noapte acele de la 9 h (10 h) seara pînă la 6 h (7 h) dimineața. Durata maximă a Unei ședințe de abonament este de 4 unități (12 minute). Abonamentele se vor cere uneia din centralele telefonice în chestiune. Aceasta se va înțelege cu centrala corespondentă din celalaltă țară și cu solicitatorul asupra orei comunicației de noapte. Se va rezerva din oficiu între două comunicațiuni de abonament, de fiecare dată în minute pentru alte conversațiuni. IN AUSTRIA. Un parastas pentru eroii căzuți în Bulgaria Din inițiativa d dei și d-nii C. Dissescu ministrul cultelor și instrucțiunei publice, eri derminează. la biserica Sf. Nicolae-Serău s’a oficiat un parastas pentru odihna eroilor căzuți in campania din Bulgaria. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Evghenie Piteșteanu, înconjurat de mai mulți preoți. Răstimturile au fost date de către corul soc. ..Hora“ de sub conducerea maestrului Juarez Movilă. Au asistat la acest servicii religios: Mitropolitul primat Rohan Al. Donici, d-nlí G. Dissescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, Emil Nicolau, șeful de cabinet al ministerului de culte, C. Dobrescu, subadministratorul casei Bisericii, Catzianu, Nicolsti, etc., etc. După terminarea slujbei religioase, corul soc. Hora a executat liturghia lui G. Muzicescu și „La rîul Vavntomiluî“ de Bortneamsky. Arhiereul Evghenie Piteșteanu, a ținut o cuvîntare prin care aduce mulțumire d-neî și d-lui Dissescu, pentru inițiativa pe care au luat’o Îăcitd parastasul pentru eroii căzuți din cîmpiile Hustariei. Serviciul religios s-a terminat la orele 11 și jum. Pentru funcționarii publici Este o chestiune de prevedere ca toți Vechii funcționari și în special acel cart thtiP Cursil!thtíiphliil au servit în diferite funcțiUtit Și toc,«li tflț», sa și constate din vreme ani serviți pregatindu’și actele necesare pentru pensie. Adeseori formarea acestor acte prezintă multe greutăți, mai ales pentru văduvele funcționarilor care nu știa toate funcțiunile și timpul când a fi servit soțiilor, fiind silite astfel să umble din autoritate in autoritate și pe la colegii soțului, spre a lua relațiunile de care aö nevoe. „Informatorul" birou de informațiUni ai ziarelor „Adevărul” și „Dimineața" avînd și o secțiune specială pentru formarea actelor de pensie, poate fi de mult folos celor interesați. A Se adresa verbal sau prin scris d-i Ut f Vasile Lipeanu, licențiat în drept, directorul biroului, strada Sărindar No. 9.— Telefon 40 pe 3. tani, 14 Octombrie ÖtüLfeá VlCf UttlEs ? 7 McghfnerttA iMstor) MODEL, Bifffee, Ua es rte ohamhTf*, mantale Witda e o? JgiMain hala priiuela eaki ® Starea civila 12 OCTOMBRIE 2013 DeclarațiS de căsătorie Grigore Săvulescu cu d-ra Maria Petre Mărini; Mihai Vasiliu cu d-ra Elena Vasiliu; Vasile T. Boesci cu d-ra Alexandrina I. F.ne Ionescu; Șara Chetlfer cu d-ra fleistb Segal; Arthur Pauman cu d-ra Maria Francisca Kichler; Gheorghe N. Ionescu cu d-ra Elena A. Constantinescu; Gustav Weis cu d-ra Elena Weizner; Solomon Grin li cu d-ra Ștefania Uaufrencht; Ștefan Stanescu cu d-ra Maria Briduleescu; Ion I. Crețu cu d-ra Arielița Voiculescu; Timotei Missbach cu d-ra Felicia Teodor; Merchiel Gerson cu d-ra Lisa Posenzweig; Ioan Radu Dumitru cu d-ra Nicolina Tămase Marin; Celestin Cicu Miciora cu d-ra Lucia Clementina Mirhohard; Ion Hogescu cu d-ra Vasilica Albu; Stanciu N. Iordache cu d-ra Fcaterina G. Nicolae; Victor Popovici î -a cu d-ra Maria Alexandresi I >pscu Zibaliz cu d-ra Estera Ii din; Constantin Predoi cu d-ra Llezia M. Irina; Ștefan A. Constantin cu d-ra Ioana Ioniescu; Incus Adolf Leuh cu d-ra CaÜbjJi E. Dumitrescu; Mathin E. Trandafirescu cu d-ra Angela Andronescu; Dumitru Diaconescu cu d-ra Ioana Bărbuță; Josef Rinches cu d-ra luca Rosenberg; Virgiliu Păllinescu cu l ra Maria Delesru; Niculae Dumitrescu zil d-ra Măria Baraidgib; Dumitru Bfldiurescu cu d-ra Maria Pislașu; Alexandru Magheru cu d-ra Ioana Manule; Chetrghe S. Gheorghe cu d-ra Alexandrina Cirtesu; Petru Ionescu cu d-ra Maria Nicu- Ipsen; Constantin E. Tănase ct d-ra Arghelina D. Iancu; Neculae Tudorache CU d-ra Pora N. Petre: loan Neaghea cu d-ra Bafira Popenciu; Manolache Popescu Cu d-ra Erd^ina Coristonhtine Sbli; Grigore N. Bacescu ct d-ra Elena Aeodorescu; Ottó Max Prager Ci]ci-Ca Sava Ch. Sima; Vasile B. Neacșu cu d-ra Floarea P. Gheriifhp; Sigfmund Trenerelf d-ra Satty Kali; Isac Gaki Heliéca Schartz; Vasile H. Iláring cu d ra Elena T. CbH Stantin; Marin P. tfurri treis Hi Hid-ra Elena D. Dumitres Ca; hbéóCgbé Socani cu d-ra Maria Basib; Ion Fohstantinescu cu d-ra Petca Dumitrescu; Mihail Constantin Cu tjTa Maria Varză; Stefan N. Radu cu d-ra Maria T. Bucur; Ion I. Manale cu d-ra Radu S. Burulan; Nicolae Fronaru cu d-na Elena I. Nicolae; Constantin Dumitru cu d-ra Kufrosinaustducatle; Stan P. Marin cu d-ra Aricua Puttlhc, MCöshp E. Bárányén cu d-ra Maria P. C.ticio; Matar#'Musufet cu d-ra Efrona lor léftrü Anton Die cu d-ra Raiia Niculae; Stan Burca cu d-ra Mária Predás Nde fítate Georgesi ti ru d-ra Sévásta Ahghelészti;Wilhelm C. Pirckei Hi d;Ca Regina Eleonore SchilCaef îrth A. lohîtă cu d-ra Eieha D. Sihti, Miiclae M. Constantin Hid-ra iȘerlitina G Chirițaj Șleftin Vlahan Hi tita Voice V. G. Davidescui Dumitru Pttchun si cu d-ra Biottrea S. Dichitic U; Martin Gonita CU ti-Cu DeilttCa D. hdthop; Mihaia Che Tibncek CU d-ra Maria H. Die. Constantin Birbutescu cu d-ra Elena Vasilescu; Sttan Mageran CU d-ra Tinea I. Rusui; Soare Bpicescu cu d-r. Ana G. Pandele; Vasile Stoenescu cu d ca Elisabeth P. Țane. Născuți 28. Morți: Elena Ton N. Marinescu 4 ani( Gheorghe Alecu Brodan 30 ani; Stanică Marica Atidcea 9 ani; Tudora Dumitra Ghristea 6 Iutii: Gotia Lazarovici 71 fthli Dumitru Dumitru Dumitrescu 41 ani; Ioana Gh. Dumuitrana 0 Sfipistihli; Dumitru Ion Mirică 22 ani; Ghrifi lonescu 66 ani; Ofia Andrinescu Sanî; Gheorghe Eermia 90 fttiî: Vasile Ștefan Alexan, din 4 ani; Marin Popescu 70 ani; Ana V. Stănesti 32 ani; Marin I. Nicolae 1 an; Marioara Georgescu 19 ani. Mărirea lofurilor funcționarilor telegrafopoștali D. N. Cosăcescu, directorul general al poștelor, telegrafelor și teleforiilor, a obținut mici jEcururi, ca pe ziuîi de 1 Ianuarie 1914 să se partă, în aplicare partea inigeiara a legei telegrafo-poștala, care prevede mărirea salariilor și hridetohizații de chirii. Pină la această dată, pentru a se veni imediat, cu ajutorul slujbașilor teiegi flfo-poștați, d. N. Cosăcescu a luat lăudabila măsură ca pe lunile Octombrie, Noembrie și Decembrie să nu se bară nici o reținere din sa_ tăriile funcționarilor, care astfel vor primi lefurile in întregime. Totdeodată filrbiti&rii din Capitală vor fi a iciVizionați cu combustibil de la depoul înființat de Casa de credit și care va începe să funcționeze peste citeva zile. Elevii admiși în anul I-iI la școala maeștrilor militari de scrimă Următorii elevi au fost admiși in anul I-I0 al școalei maeștrilor militari de scrimă: Leonte G, soldat bat. 4 vîn.; Cojocaru ,, sergent bat. 7 vînători; Costică Papadat, soldat bat. 7 vînători; Smeri Cicu Gh., sergent reg. 1 infanterie; Geala Marin, sergent, reg. A infanterie; Florescu Aurel, soldat, reg. 0 infanterie; Hotnog Ștefan, sergent, reg. 12 infanterie; Căprarui C. l. caporal, reg. 12 infanterie; Gheorghiu Grigore, soldat, reg. 13 infanterie; Lazăr N„ caporal, reg. 16 infanterie; Zaharescu Fug., serg.-major, reg 16 infanterie; Vasile â Elehiî Ghirilă, serg-instr., reg 16 infanterie; Cotarea I., serg.instr., reg. 17 infanterie; Bucă Ion, serg-instr., reg. 26 infanterie; Roșu I., soldat, reg. 20 infanterie; Dumitrache R., capncal, reg 23 infanterie; Tufescu Gheorghe. Sergent, reg. 24 infanterie; Davidescu î. Marin, plutonier, reg. 28 infanterie; Ion Stan, caporal, reg. 28 infanterie; Aretcu Mihail, caporal, reg. 31 infanterie; Alexandrestih Iie, caporal cerc, recrutare Rovine; MIHArt Fnarche brigadier, reg. 1 roșiori; Sfecliși 11ie, soldat, reg. 1 roșiori; Oancea Const., sergent, reg. 2 roșiori; Marin G. Radu, sergent, reg. 4 roșiori; Dumitru Const., soldat, reg. 10 roșiori; Zamfirescu D-trii, caporal,, reg. 5 călărași; Dobre Gheorghe, caporal, reg. B călărași; Bîlea I , soldat, reg. 10 călS CașÎ; Carnea Gr., caporal, reg . árilétie; Sain Alexe, sergent, reg. 5 art.; Raducanu Petre, brigadier; Ceg 6 artilerie, PlopeSru Stelian, brigadier, reg. 6 artilerie; Plăiașu Scarlat, sergent, reg 7 artilerie; Negre- SHj Nipon, brigadier, reg. 7 artilerie; Șarje Gh , brigadier, reg. 18 artilebat. 1 art. cetate; Dodin Toader, sergent, bat. 1 artilerie; Lercet Petre, rie; Bătăbaneanu Drag , brijț flîîier, ifinihai, bat. 4 jfinhier, Gfiiinie ț'Se ■ Iristian, soldat, depoz. ecfujl. marinei. Corpurile de trupă vor trimite aceste grade infi*itoare, desfăcute de toate drepturile hififi în ziua de 15 Octombrie, și et lapate cu efectele prevăzute ia alt 2h din regulamentul șciilor maeștrilor militari de scrimă așa ca z Hua de 14 octombrie, aCele 8 scalare toial tîrziu să fie la școală Instalați in localul școalei militare tle Infanteriei str. isvorj. CAZUL de la peniteniciarul Mislea — încferioarea mișcări a devenit barată de izolare . Cititorii noștri își aduc aminte de cei 25 soldați lăsați nemincați la penitenciarul Mislea din neglijența ofițerilor lor și cari luându-și luriea în cap au fost dați ca nesupuși și trimeși la închisoarea militari Fiîntem informați că autoritățile militare lansează afirmația că atei 25 soldați nu au fost închiși ci IZOLAȚI ca măsură sanitară Intruclt la Mislea ar fi epidemie. FOIȚA ZIARULUI .DIMINEAȚA" (Spionii Kessias Ludovic al XV) — (Alare roman istoric, zic senzație) — CAP. 3 SUPLUL CU SURPRIZE — Ah, acum cind știți totul, cred că e de prisos a vă ruga să uitî discret. zise diplomatul din Parma — O, negreșit, negreșit, nu voiü Spune nimănui nici un cuvînt. zise cancelarul zîmbind Acum cînd ne-am înțeles cred marchize că nu te vei supăra pentru că am venit să-mi exprim și eu admirația față de frumoasa artistă — frul permiteți monseniore să rămîn aci ? întreba marchizul — Eu trebue să-mî cer scuze pentru că v'am deranjat, răspunse cancelarul cu modestie — Să vi se aducă supeu' ? întrebă baletista Cred că acum nu mai aveți pentru ce vă ascunde Eu am •"•Oc,rib»it 'a această surpriză. Marchizul de Malotti se îngălbeni cu ceara aruncînd o privire plină de ură: artistei care zimbea nepăsătoare Prințul Kaunitz observă acea privire El era foarte turburat, căci dintr’o dată aflase ca marchizul de Malotti înlocuise pe Enrico Vallace la intîlnirile de dragoste cu nepoata lui Dangler Se stăpîni totuși ca să nu-șî compromită rolul ce juca Și marchizul părea liniștit, deși tremura de minte și de indignare pentru festa ce-i jucase baletista Se așezară la masă, dar oaspeții baletistei abia de gustară din bucatele aduse de inginerul din restaurant și servite de camerista Julieta, căci nu trebuia să se afle cine era și oaspeții baletistei Prințul Kaunitz vorbea in limba franceză spunînd tot felul de anecdote dar se uita pe furiș la marchiz, observîndu-l pătrunzător. După miezul noptei, cancelarul se ridică de la masă cerînd voe artistei să se retragă Marchizul se crezu și el obligat a pleca, iar artista îl conduse pe amîndoi rîzînd și vorbind, fericită că se terminase cu bine acea întîlnire penibilă. Cancelarul îi sărută mîna, șoptindu-l la revedere. Marchizul de Malotti, ca să nu plece cu el deodată, mai rămase citeva minute în anticameră cu Almorida. — Ob signorina, ce ai făcut ? șopti el. — Ce? esclamă frumoasa batelistă prefăcîndu-se uimită — L-ai făcut pe cancelarul Kaunitz să ne afle secretul — Ah, cancelarul va fi destul de generos ca să nu spue la toată lumea cu cîtă stăruință se trudește zadarnic marchizul de Malotti ca să mă convingă că mă iubește. — Mă trudesc zadarnic ? zise încet italianul. — Nu ți-am spus-o adeseori signore? Tot nu te-ai convins? esclamă rîzind baletista — Atunci ți-ai bătut joc de mine dîndu-mă pradă curiozitate cancelarului, zise Malotti cu mînie. — Ah, marchize prea mare e supărarea d-tale pentru un lucru de nimic. Prințul nu se va amesteca în afacerile d-tale intime și apoi logodnica d-tale e la Paris — cum să te trădeze ? Marchizul Malotti plecă furios. Cînd fu în stradă își duse o mînă la fruntea fierbinte murmurînd— Sntfinirea de astă seară poate fi nenorocirea vieței mele ! Desigur că pentru a mă face să pierd în ochii Aidei orice atracție, îl va șopti unde și cu cine m’a găsit. Și eu am nevoe de simpatia contesei de Rionne ca să pot ajunge ambasador al Parmei, la Curtea din Versailles. Deci trebue să fiu cît se poate de prudent și să nimicesc toate intrigile cancelarului bătrin și răutăcios. CAP. 4 IN CASA D-NEI CATALANI Prințul Kaunitz se întoarse la palatul său pe la ora unu după miezul noptei Dangler îl aștepta. Șeful spionilor purta livreaua lacheilor de la Hofburg, astfel că oamenii prințului crezură că depeși importante au fost aduse cancelarului, la acea oră tirzie. — Ai descoperit ceva nou ? întrebă prințul cînd fură singuri. — Excelentă, ca să pot afla ceva mai mult, am logodit pe nepoata mea în astă seară, cu Enrico Vallaco, negustorul italian. — Și ce rezultat ai obținut ? — Am aflat că Vallaco e înțeles cu acel cavaler misterios și că ține să credem că el a venit la întîlnirile ce a avut cu nepoata mea. Nu înțeleg ce scop vor fi avînd acești doi oameni. — Pot să-ți dau și eu o informație destul de bună: zise prințul. Cavalerul cel misterios care venea la întîlnire cu nepoata d-tale a fost descoperit la artista Almodda, prima balerină. — Alteța voastră l-ați descoperit ? — Da, și nu e altul decît diplomatul ducelui de Parma, — marchizul de Malotti. — Un domn atît de nobil să fie prietenul negustorului italian? esclamă Dangler. Atunci nu mai încape nici o îndoială că Enrico Vallace nu este ceea ce pretinde a fi. — Ai dreptate Dangler, zise cancelarul. Va trebui de acum înainte să-î urmărești pe amîndoi, la tot pasul Și chiar dacă Wallace nu e ștafeta marchizei de Pompadour, tot trebue să aibă ei un secret pe care ar trebui să-l aflăm. — Excelentă, puteți fi sigur. — Nu e nevoe de nici un fel de asigurare de devotament, zise prințul. Italienii sunt foarte dibaci în intrigi și nu m’ași mira dacă prietenia marchizului cu negustorul italian n’ar avea scopuri politice menite să tulbure planurile mele și dacă ar fi în legătură cu ștafeta secretă trimeasa din Versailles, ar fi și mai rău. * — Credeți că s’ar putea, alteță ?! — Da, așa cred, zise cancelarul. Vom pune pe agenții mei diplomatici pe urmele lor, iar d-ta și cu oameni d-tale veți avea grijă să supraveghiațî pe orice străin va sosi în Viena, ca să știu cînd va fi ad ștafeta marchizei de Pompadour. Astfel supraveghiatî, nu se poate să ne scape din vedere, zise prințul și cu un gest al minei în concediu. (Va urma)