Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)

1913-10-14 / nr. 3454

■SShShSII^BBB^SííhíiI^^^^^hí'.ií'. Pálira i-ttli Aariciiltori E«cîsr«țtls 9/20 ©eiotsbHa ISIS D-Iui lagiser S. SSOSS BUCCÎIEȘTI ßtr. Negüstcri 16 Vă confirm prin­ aceasta că Firîgu VAlîto-Komisîck care l’am cumpărat dela d­o lutrtaM pe proprietățile alei Oltenița și Orinetii din județul Ilfov spre cea mai de­plină a mea nesț­umire. L’am întrebuințat cu succes la arături de ogoare cât și ca tractor la pluguri rotative la arături de semănat putând in modul acesta obține cu aceste rotative dela 4 © la 50 pogoane zilnica, iar la arătura cu cele 6 braz­dare ale lui 18—24 pogoane. Ca construcție după aprecierile mele se prezintă destul de solid, având ș­antajul că acest plug dă și mape, când este never capetele liniilor să fie și ele arate și eventual valul se înfundă când locurile nu sunt prea curate. De asemenea pantele­le ridică cu multă ușurință având in Mleft puterea lui de ca 8 £ la 105 tai i­ greutatea intregei mașini de 5800 kgf. Primiți su­ma considerațiunii mele mm?TM­I fcaME>inti •:... S3 .tóiSilKifd­*a&iáS|i;­í«^£» .vvSau«­­ssî O LAZARStCÜ. Banca fetim SOCIETATE ANONIMA ? Capital lei 1 .Ol­a 0.000 I București, Stra da Lipscani, IÚ I plăiosîg fam üli j la cerere S­ fiS pidtîb* e eu eu preateis de 0 Iu» S U 3­ ­asw&i ,f. ranariMHMbMMiti ■ICSSi ’JIMUHBWff‘-•' ■•?•:»".* • 'fc^W^38OTSSSK0c«J De închiriat a «la Sf. Du­mitru, id­­ uintft. str. CAm­­pi «»anii (MahicipSle) Nb. 9. , after* CoffipiWa al ii 3 H­u! d­Vi Sít [ia­u­r­t S'rtt)« d» teracotă, antreu, huo, vestibul do­­șet, bucată rie­, adao pentru servitori, mnu­srasie pentru lemne, pod, pivniță. Curte, lu­milr, dlech­i'eâ, bă t­' plică­­tul fie, canal d­e scufeere. A se adresa I­ lu­i Lázáro Marcus. Palatul Uohe­­ra’ei Cili­­a Trniă Vi Dr. M. Cârâul Boale Îaîene ssi Gepsi Trt. 636 al cifliilor sillisi e Mîari • Consuil­ta.fi­nul 2-3* , Tele­fon 48/*2 Str. Anton Pan 33 bl» DE ffl CifliU&T Dela 26 Octombrie crt. 3 încă­peri frumoase pentru birou Str. Doamnei 8. Etagiul 1. A se adresa la Agenția de Pub­licitate Carol Schulder & Comp. Str. Doamnei 8. DOCTOR IN MEDICINA Artur Kaim Dentist Strada Sărîndur, Aro 14 Eosse asistent­a cinica de orferțiune den­tar» din Berlin. Lucrări de arta u aur și porțelan Tratamentul Ce mai ra­p. deși conștiincios ' Gea ii mare M­ mi ce se poate face părului sau este o spălare regulată cu Piravon, can nu numai că curăță părul și capul ci care face efectul direct excitași pa rădăcina părului, prin conținuții sau de Gudron *) (făcut fără miros și fără culoare printrun procedeu chimic de ameliorațiune). Ingrijirea părului cu Pixavdn­ este de fapt cea mai bun­ă metodă pentru întărirea pielei capului și a părului. Deja du­pă puține spălători cu Pixavon se obser­vă efectu­l binefăcător. Prețul unei sticle de Pixavon, ajungînu blhi întregi fr. 3.50. In­ toate maga­zin­ede potrivite, Pisavon se prepară deschis (fără culoare) și închis In Ultimul titru­ se preferă Pixavon deschis (fără co­loane), căruia se ia printr'un proce­deu anumit și substanță neagră a Gudronului. Efectul specific al Gu­dronului este să arh în­două prepara­tele, in­chis sau deschis, acelaș. Gudronul este privit — Hrm é în deohșire etindscu­t — ca un mijloc suveran pebtru îngrijirea părului și pielei Capul­ui. CPT tr­ăi renumiți dermatologi țin îngrijirea părului cu săpun de Gudron ca cea mai efi­cace. Chiar întrebuințarea săpunu­lui de Gudron are un rol esențial Dr. Uscatir Spentallaat la BerUn și Paria Bon­­n­e Fieb, Siniiitica și Gemnb­­arin­ars Analiza olnqalul ponton sifilis. — tnjdoții cu ŐJJ. ^ Buscomilu­s In Nn 8 Conanicațiuni dela 3 6 Telefon lO­fl DIMINEAȚA MMfa» M ' ,V‘­' Aranjamentul dintre Romînia și Austria -­ „Monitorul Oficial“ promulgă as­tăzi regulat delitil­ funcționarii tele­fonului din­tr­e Ruthitila și Austria, și anume: 1 per­tru determinarea taxelor ter­minale, teritoriul fiecăruia din­ cele două țări, este impărțit în zone. IN AUSTRIA. Zona I. — Bucovina și partile din Galiția cari nu s­unt depărtate de Nowosielitza mai mult de 100 kilo­metri, această distantă fiind măsu­rată după metoda în uz în traficul telefonic austriac. rom II. — Celelalte părtîi din Ga­li­tia, situate la est de fluviul Wislo­­ka. Zona III. — Părțile din Galiția si­tuate la vest de fluviul Wisloka. Zona IV. — Teritoriul r­ecuprins­e cele trei prime zone, in nomună­. Zona /. — Districtele Botoșani, Crostol, Suceava, Neamțu, Iași și Roman. Zona II. — Districtele Bacău, Făl­­ci, Tutova, Tecuci, Putna, R.­Săl­ui, Covurlui.și Brăila. Zona III.—Districtele Buzău, Pra­­ova, Dîmbovița, Ilfov, Ialomița, lașca, Tulcea. Constanța, Muscel, A­rgeș. Olt și Teleorman pină la­cul Olt. Zona IV. — Restul țării­. Taxele terminale sunt fixate pe inversațiunea neurgentă de trei minute. La 1 leu n­entru­ zona I; la 2 lei pentru zona II; la 3 lei pentru zona III; la 4 lei pentru zona IV. M­ RCHIM­A. La 1 leu pentru zona I; la 2 lei pentru zona II; la 2 lei, 50 bani pen­­tru zona III; La 3 lei pentru zona IV Comunica­­țiunile avînd de origină sau destina­ție centralele telefonice sau­ postur­­e publice situate în una din din a­­­ceste zone. Cu toate acestea pentru rețelele române, cari s’ar găsi în primele două zone, taxele terminale vor fi acelea din zona a treia, dacă din lpsă de legături directe cu­ un cir­cuit telefonic special, aceste rețele ■>entru a fi puse în com­ulnicatie vor trebui să ceară interven­ția centralei i­n București. Taxa terminală aferenta parcur­­sului pe teritorii­ săi, rămine în ia­­osul fiecărei administratiuni. Pentru comunicatibinte schimbate ntre localitățile vecine frontierei, sunt fixate taxe reduse indivizibile. Aceste taxe se ridică La Uni­ted centru bate com­un­icațiile ilitre o centrală thiefdttică sau um post pu­blic austriac și o centrală telefonică sau um­ post publi­c f­ bi­ish. t­hde di S­­anta în linie dreaptă nu­ depășește 10 kilometri, cu­ condițuinea ca să se dispună de linie dreaptă fără în­conjur con­siderabil. Taxele percepute în virtutea ace­stui articol, rămîd­ integral în folo­sul fiecărei administratoirti și n­u fac obiectul vreunui decont. Taxele mcentionate Sîn­t reduse la jumătăte pentru coitti­hlCft­il(fiile de noapte, schimbate la orele fixate sub egimul abonamentelor. Pentru abonamentele supu­se ta­rifelor calculate, su­mele relative vor fi divizate în părți egale între cele doua administratiuni. Sunt admise Communicațiuni private urgente contra plătii unei taxe în­treită a celei fixată prin art. V și VI pentru convorbiri de uirgente. In urma unei înțelegeri, se pot deschide legături si cu tarile veci­ne, în tranzit prin rețelele telefonice ale administratiunilor contractante. Dispozitiunile prezentului aranja­ment­ vor fi complectate printr’un regulament de serviciu, ce se va în­cheia și va putea fi modificat de co­mun acord între administratiunile interesate. Prezentul aranjament, va fi pus în execuțiune la data ce se va fixa de către administratiunile contrac­tante. El va rămîne în vigoare pe timp­­de un an tiblă denunțarea ce se va fi făcut de către una sau cealaltă din administrațiile interesate. Abonamente pentru noapte la ore fixe Sunt admise în traficul telefonic austro-rom­ân, abonamente pentru comunicațiunile de noapte la ore fixe, în condițiunile precizate prin regulamentul telefonic internațional. Se consideră ca ore de noapte a­­cele de la 9 h­ (10 h) seara pînă la 6 h (7 h) dimineața. Durata maximă a Un­ei ședințe de abonament este de 4 unități (12 mi­nute). Abonamentele se vor cere uneia din centralele telefonice în chesti­une. Aceasta se va înțelege cu centrala corespondentă din celalaltă țară și cu solicitatorul asupra orei comuni­cației de noapte. Se va rezerva din oficiu­ între două comunicațiuni de abonament, de fiecare dată în minute pentru al­te conversațiuni. IN AUSTRIA. Un parastas pentru eroii căzuți în Bul­garia Din inițiativa d dei și d-­nii C. Dissescu ministrul cu­ltelor și ins­trucțiunei publice, eri derm­inează. la biserica Sf. Nicolae-Serău­ s’a ofi­ciat un parastas pentru odihna eroi­lor căzuți in campania din Bulgaria. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Evghenie Piteștea­­nu, înconjurat de mai mulți preoți. Răstimturile au­ fost date de că­­tre coru­l soc. ..Hora“ de sub con­ducerea maestrului Juarez Movilă. Au asistat la acest servicii­ reli­gios: Mitropolitul primat Rohan Al. Donici, d-nlí G. Dissescu, ministrul cu­ltelor și in­strucțiunii publice, Emil Nicolau, șeful de cabinet al minis­terului de culte, C. Dobrescu, sub­­administratorul casei Bisericii, Cat­­zianu, Nicols­ti, etc., etc. După terminarea slujbei religioa­se, corul soc. Hora­ a executat litur­ghia lui G. Muzicescu și „La rîu­l Vavntomiluî“ de Bortneamsky. Arhiereul Evghenie Piteșteanu, a ținut o cuvîntare prin care aduce mulțumire d-neî și­ d-lui Dissescu, pentru inițiativa pe care au luat’o Îăcit­d parastasul pentru eroii că­zuți din cîmpiile Hustariei. Serviciul religios s-a terminat la orele 11 și jum. Pentru funcționarii publici Este o chestiune de prevedere ca toți Vechii funcționari și în special acel cart th­tiP Cursil!­thtíiphliil au servit în diferite funcțiUtit Și toc,«li­ tflț», sa și constate din vrem­e ani­ serviți pregatindu’și actele necesare pentru pensie. Adeseori formarea acestor acte pre­zintă multe greutăți, mai ales pentru văduvele funcționarilor care nu știa toate funcțiunile și timpul când a fi servit soții­lor, fiind silite astfel să umble din autoritate in autoritate și pe la colegii soțului, spre a lua rela­­țiunile de care aö nevoe. „Informatorul" birou de informa­­țiUni ai ziarelor „Adevărul” și „Di­mineața" avînd și o secțiune specială pentru formarea actelor de pensie, poate fi de mult folos celor interesați. A Se adresa verbal sau prin scris d-i Ut f Vasile Lipeanu, licențiat în drept, directorul biroului, strada Să­rindar No. 9.— Telefon 40 pe 3. tani, 14 Octombrie ÖtüLfeá VlCf UttlEs ? 7 M­cghfn­erttA iM­stor) MODEL, Bifffee, Ua es rte ohamhTf*, mantale Witda e o? JgiMain hala priiuela eaki ® Starea civila 12 OCTOMBRIE 2013 DeclarațiS de căsătorie Grigore Săvulescu cu d-ra Maria Petre Mărini; Mihai Vasiliu cu d-ra Elena Vasiliu; Vasile T. Boesci cu d-ra Alexandrina I. F.ne Ionescu; Șara C­hetlfer cu d-ra fleistb Segal; Arthur Pauman cu­ d-ra Maria Fran­cisca Kichler; Gheorghe N. Ionescu cu d-ra Elena A. Constantinescu; Gustav Weis cu­ d-ra Elena Weizner; Solomon Grin li cu d-ra Ștefania Uaufrencht; Ștefan Stanescu cu d-ra Maria Bridu­leescu­; Ion I. Crețu cu d-ra Arielița Voiculescu; Timotei Missbach cu d-ra Felicia Teodor; Merchiel Gerson cu d-ra Lisa Posenz­­weig; Ioan Radu Dumitru cu d-ra Nicolina Tăm­ase Marin; Celestin Cicu Miciora cu d-ra Lucia Clemen­tina Mirhohard; Ion Hogescu cu d-ra Vasilica Albu; Stanciu N. Iordache cu d-ra F­caterina G. Nicolae; Victor Popovici î -a cu d-ra Maria Ale­­xandresi I >pscu Zibaliz cu d-ra Estera Ii­ din; Constantin Predoi cu d-ra Llezia M. Irina; Ștefan A. Constantin cu d-ra Ioana Ioniescu; Incus Adolf Le­uh cu d-ra CaÜbjJi E. Dumitrescu; Mathin­ E. Trandafirescu cu d-ra Angela Andronescu; Dum­­i­­tru Diaconescu cu­ d-ra Ioana Băr­buță; Josef Rinch­es cu d-ra luca Rosenberg; Virgiliu­ Păllin­escu cu l­ ra Maria Delesru­; Niculae Dum­­i­­trescu zil d-ra Măria Baraidgib; Du­mitru Bfldiurescu cu­ d-ra Maria Pis­­la­șu; Alexandru Magh­eru cu d-ra Ioana Manu­le; Chet­rghe S. Gheor­­ghe cu d-ra Alexandrina Cirtesu; Petru Ionescu cu d-ra Maria Nicu- Ipsen; Constantin E. Tănase ct­ d-ra Arghelina D. Iancu; Neculae Tudo­­rac­he CU d-ra Pora N. Petre: loan Neaghea cu­ d-ra Bafira Popenciu; Manolache Popescu Cu d-ra Erd^ina Coristonhtine Sbli; Grigore N. Bacescu ct­ d-ra Elen­a Aeodorescu; Ottó Max Prager Ci]­ci-Ca Sava Ch. Sima; Va­­sile B. Neacșu cu d-ra Floarea P. Gheri­ifhp; Sigfm­und Trener­elf d-ra Satty Kali; Isac Gaki Heliéca Schartz; Vasile H. Ilár­ing cu d ra Elena T. CbH Stantin; Marin P. tfu­­­rr­i treis Hi Hi­d-ra Elena D. Dumitre­­s Ca; hbéóCgbé Socani cu d-ra Ma­ria Basib; Ion Fohstantinescu cu d-ra Petca Dumitrescu; Mihail Con­stantin Cu­ tjTa Maria Varză; Ste­fan N. Radu cu d-ra Maria T. Bucur; Ion I­. Manale cu­ d-ra Radu S. Burulan; Nicolae Fronaru cu d-na Elena I. Nicolae; Constantin Dumitru cu d-ra Kufrosina­­u­stdu­­catle; Stan P. Marin cu d-ra Aricu­­­a Puttlhc, M­Cöshp E. Bárányén cu d-ra Maria P. C.ticio; Matar#'Musufet cu d-ra Efro­na lor léftrü Anton Die cu d-ra Raiia Niculae; Stan Bu­rca cu d-ra Mária Predás Nde fítate Georgesi ti ru d-ra Sévásta Ahghelé­­szti;­­Wilhelm C. Pirckei Hi d;Ca Regina Eleonore SchilCaef îrth A. lo­­hîtă cu d-ra­ Eieha D. Sihti, M­iiclae M. Constantin Hi­d-ra iȘerlitina G Chirițaj Șleftin Vlahan Hi ti­ta Voi­ce V. G. Davidescui Dumitru Pttc­­hun si cu d-ra Biottrea S. Dichitic U; Martin Gonita CU ti-Cu DeilttCa D. hdthop; Mihaia Che Tibncek CU d-ra Maria H. Die. Constantin B­irbutescu cu d-ra E­­lena Vasilescu­; Sttan Mageran CU d-ra Tinea I. Rusui; Soare Bpicescu cu d-r­. Ana G. Pandele; Vasile Stoe­­nescu­ cu d ca Elisabeth P. Țane. Născuți 28. Morți: Elena Ton N. Marinescu 4 ani( Gheorghe Alecu Brodan 30 ani; Stanică Marica Atidcea 9 ani; Tudo­­ra Dumitra Ghristea 6 Iutii: Gotia Lazarovici 71 fthli Dumitru Dumitru Dumitrescu 41 ani; Ioana Gh. Dumui­­trana 0 Sfipistihli; Dumitru Ion Mi­­rică 22 ani; Ghrifi lonescu 66 ani; Ofia An­drin­escu­ S­anî; Gheorghe E­­ermia 90 fttiî: Vasile Ștefan Alexan, din 4 ani; Marin Popescu 70 ani; Ana V. Stănesti 32 ani; Marin I. Nicolae 1 an; Marioara Georgescu 19 ani. Mărirea lofurilor funcționarilor telegrafo­poștali D. N. Cosăcescu, directorul gene­ral al poștelor, telegrafelor și tele­­fo­riilor, a obținut m­ici jEcururi, ca pe ziu­îi de 1 Ianuarie 1914 să se partă, în aplicare partea inigeiara a legei telegrafo-poștala, care prevede mări­­rea salariilor și hridetohizații de chirii. Pină la a­ceastă dată, pentru a se veni imediat, cu aju­torul slu­jbașilor teiegi flfo-poștați, d. N. Cosăcescu a luat lăudabila măsură ca pe lunile Octombrie, Noembrie și Decembrie să nu se bară nici o reținere din sa_ tăriile funcționarilor, care astfel vor primi lefurile in întregime. Totdeodată fil­rb­­iti&rii din Capi­tală­ vor fi a i­ciVizionați cu com­bustibil de la depoul înființat de Casa de credit și care va începe să func­­ționeze peste citeva zile. Elevii admiși în anul I-iI la școala mae­ștrilor militari de scrimă Următorii elevi au­ fost admiși in anul I-I0 al școalei maeștrilor mi­litari de scrimă: Leonte G, soldat bat. 4 vîn.; Cojocaru ,, sergent bat. 7 vînători; Costică Papadat, soldat bat. 7 vînători; Sm­eri Cicu Gh., ser­gent reg. 1 infanterie; Geala Marin, sergent, reg. A infan­terie; Florescu Aurel, soldat, reg. 0 infanterie; Hot­­nog Ștefan, sergent, reg. 12 infante­rie; Căprarui C. l. caporal, reg. 12 infanterie; Gheorghiu Grigore, sol­dat, reg. 13 in­fanterie; Lazăr N„ ca­poral, reg. 16 infanterie; Zaharescu Fug., serg.-major, reg 16 infanterie; Vasile â­ Elehiî Ghirilă, serg-instr., reg 16 infanterie; Cotarea I., serg.­­instr., reg. 17 infanterie; Bucă Ion, serg-instr., reg. 26 infanterie; Roșu I., soldat, reg. 20 infanterie; Dum­i­­trache R., capncal, reg 23 infanterie; Tu­fescu Gheorghe. Sergent, reg. 24 infanterie; Davidescu î. Marin, plu­tonier, reg. 28­­ infanterie; Ion Stan, caporal, reg. 28 infan­terie; Aretcu Mihail, caporal, reg. 31 infanterie; Alexandrestih I­ie, caporal cerc, re­crutare Rovine; MIHArt Fnarche bri­gadier, reg. 1 roșiori; Sfecliși 11ie, soldat, reg. 1 roșiori; Oancea Const., sergent, reg. 2 roșiori; Marin G. Ra­du, sergent, reg. 4 roșiori; Dumitru Const., soldat, reg. 10 roșiori; Zam­­firescu­ D-trii, caporal,, reg. 5 călă­rași; Dobre Gheorghe, caporal, reg. B călărași; Bîlea I , soldat, reg. 10 călS CașÎ; Carnea Gr., caporal, reg . árilétie; Sain­ Alexe, sergent, reg. 5 art.; Raducanu Petre, brigadier; Ceg 6 artilerie, Plop­eSru Stel­ian, bri­­gadier, reg. 6 artilerie­; Plăiașu Scar­­lat, sergent, reg 7 artilerie; Negre- SHj Nipon, brigadier, reg. 7 artilerie; Șarje Gh , brigadier­, reg. 18 artile­­bat. 1 art. cetate; Dodin Toader, ser­gent, bat. 1 artilerie; Lercet Petre, rie; Bătăb­aneanu Drag , brijț flîîier, ifinih­ai, bat. 4 jfinhier, Gfiiinie­­ ț'Se­ ■ Iristian, soldat, depoz. ecfu­jl. mari­nei. Corpurile de trupă vor trimite a­ceste grade infi*i­toare, desfăcute de toate dreptu­­rile hififi în ziua de 15 Octombrie, și et lapate cu efectele prevăzute ia alt 2h din regulamen­tul șciilor maeștrilor militari de scrimă așa ca z­ Hua de 14 o­ctom­brie, aCele 8 scala­re t­oial tîrziu să fie la școală Instalați in localul școalei militare tle Infanteriei str. isvorj. CAZUL de la peniteniciarul Mislea — încferioarea mișcări a devenit barată de izolare . Cititorii noștri își aduc aminte de cei 25 soldați lăsați nemincați la penitenciarul Mislea din neglijența ofițerilor lor și cari luându-și luriea în cap au­ fost dați ca nesupuși și trimeși la închisoarea militari Fiîntem informați că autoritățile militare lansează afirmația că atei 25 soldați nu au fost închiși ci IZO­LAȚI ca măsură sanitară Intruclt la Mislea ar fi epidemie. FOIȚA ZIARULUI .DIMINEAȚA" (Spionii Kessias Ludovic al XV) — (Alare roman istoric, zic senzație) — CAP. 3 SUPLUL CU SURPRIZE —­ Ah, acum cind știți totul, cred că e de prisos a vă ruga să uitî dis­cret. zise diplomatul din Parma — O, negreșit, negreșit, nu voiü Spune nimănui nici un cuvînt. zise cancelarul zîmbind Acum cînd ne-am înțeles cred marchize că nu te vei supăra pen­tru că am venit să-mi exprim și eu admirația față de frumoasa artistă — frul permiteți monseniore să rămîn aci ? întreba marchizul — Eu trebue să-mî cer scuze pen­tru că v'am deranjat, răspunse can­celarul cu modestie — Să vi se aducă supeu' ? între­bă baletista Cred că acum nu mai aveți pentru ce vă ascunde Eu am •"•Oc,rib»it 'a această surpriză. Marchizul de Malotti se îngălbeni cu ceara aruncînd o privire plină de ură: artistei care zim­bea nepăsă­­toare Prințul Kaunitz observă acea pri­vire El era foarte turburat, căci dintr’o dată aflase ca marchizul de Malot­­ti înlocuise pe Enrico Vallace la intîlnirile de dragoste cu nepoata lui Dangler Se stăpîni totuși ca să nu-șî compromită rolul ce juca Și marchizul părea liniștit, deși tremura de minte și de indignare pentru festa ce-i jucase baletista Se așezară la masă, dar oaspeții baletistei abia de gustară din bu­catele aduse de inginerul din restau­rant și servite de camerista Ju­lie­­ta, căci nu trebuia să se afle cine era și oaspeții baletistei Prințul Kaunitz vorbea in limba franceză spunînd­ tot felul de anec­dote dar se uita pe furiș la mar­chiz, observîndu-l pătrunzător. După miezul noptei, cancelarul se ridică de la masă cerînd voe ar­tistei să se retragă Marchizul se crezu și el obligat a pleca, iar artista îl conduse pe a­­mîndoi rîzînd și vorbind, fericită că se terminase cu bine acea întîl­­nire penibilă. Cancelarul îi sărută mîna, șoptin­­du-l la revedere. Marchizul de Malotti, ca să nu plece cu el de­odată, mai rămase­ citeva minute în anticameră cu Al­­morida. — Ob signorina, ce ai făcut ? șopti el. — Ce? esclamă frumoasa bate­­listă prefăcîndu-se uimită — L-ai făcut pe cancelarul Kau­nitz să ne afle secretul — Ah, cancelarul va fi destul de generos ca să nu spue la toată lu­mea cu cîtă stăruință se trudește zadarnic marchizul de Malotti ca să mă convingă că mă iubește. — Mă trudesc zadarnic ? zise în­cet italianul. — Nu ți-am spus-o adeseori sig­nore? Tot nu te-ai convins? escla­­mă rîzind baletista — Atunci ți-ai bătut joc de mine dîndu-mă pradă curiozitate­ cance­larului, zise Malotti cu mînie. — Ah, marchize prea mare e su­părarea d-tale pentru un lucru de nimic. Prințul nu se va amesteca în afa­cerile d-tale intime și apoi logod­nica d-tale e la Paris — cum să te trădeze ? Marchizul Malotti plecă furios. Cînd fu în stradă își duse o m­înă la fruntea fierbinte murmurînd­— Sntfinirea de astă seară poate fi nenorocirea vieței mele ! De­sigur că pentru a mă face să pierd în ochii Aidei orice atracție, îl va șopti unde și cu cine m’a găsit. Și eu am nevoe­ de simpatia con­tesei de Rionne ca să pot ajunge ambasador al Parm­ei, la Curtea din Versailles. Deci trebue să fiu­ cît se poate de prudent și să nimicesc toate intri­gile cancelarului bătrin și răutăcios. CAP. 4 IN CASA D-NEI CATALANI Prințul Kaunitz se întoarse la pa­latul său pe la ora unu după mie­zul noptei Dangler îl aștepta. Șeful spionilor purta livreaua la­cheilor de la Hofburg, astfel că oa­menii prințului crezură că depeși importante au­ fost aduse cancelaru­lui, la acea oră tirzie. — Ai descoperit ceva nou­ ? în­trebă prințul cînd fură singuri. — Excelentă, ca să pot afla ceva mai mult, am logodit pe nepoata mea în astă seară, cu Enrico Valla­co, negustorul italian. — Și ce rezultat ai obținut ? — Am aflat că Vallaco e înțeles cu acel cavaler misterios și că ține să credem că el a venit la întîlniri­­le ce a avut cu nepoata mea. Nu înțeleg ce scop vor fi avînd acești doi oameni. — Pot să-ți dau și eu o informa­ție destul de bună: zise prințul. Ca­valerul cel misterios care venea la întîlnire cu nepoata d-tale a fost descoperit la artista Almodda, pri­ma balerină. — Alteța voastră l-ați descope­rit ? — Da, și nu e altul de­cît diplo­matul ducelui de Parma, — marchi­zul de Malotti. — Un domn atît de nobil să fie prietenul negustorului italian? es­clamă Dangler. Atunci nu mai încape nici o în­doială că Enrico Vallace nu este ceea ce pretinde a fi. — Ai dreptate Dangler, zise can­celarul. Va trebui de acum înainte să-î urmărești pe amîndoi, la tot pasul Și chiar dacă Wallace nu e ștafeta marchizei de Pompadour, tot trebue să aibă ei un secret pe care ar tre­bui să-l aflăm. — Excelentă, puteți fi sigur. — Nu e nevoe de nici un fel de asigurare de devotament, zise prin­țul. Italienii sunt foarte dibaci în in­trigi și nu m’ași mira dacă priete­nia marchizului cu negustorul ita­lian n’ar avea scopuri politice me­nite­ să tulbure planurile mele și dacă ar fi în legătură cu ștafeta secretă trimeasa din Versailles, ar fi și mai rău. * — Credeți că s’ar putea, alteță ?! — Da, așa cred, zise cancelarul. Vom­ pune pe agenții mei diploma­tici pe urmele lor, iar d-ta și cu oa­meni d-tale veți avea grijă să su­­praveghiațî pe orice străin va sosi în Viena, ca să știu cînd va­­ fi ad ștafeta marchizei de Pompadour. Astfel supraveghiatî, nu se poa­te să ne scape din vedere, zise prințul și cu un gest al minei în concediu. (Va urma)

Next