Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-14 / nr. 3454
AIm X___No. 34546 6-8-10-12 PAGINI PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ® Comp. Strada Doamnei No 8. Etaj I.—Telefon */4 Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CD PREMII: Un an Lei 20.— 6 luni Lei 11 I 3 luni Lei fi. — Pentru irtintlere prețul este Îndoit * TELEFON 4 LINII No. I 14 IO; 34 73; 14 99; 12 40 Barbarii în zilele noastre — In spasmul morții — Un european s’a scandalizat odată rău de tot cînd a văzut torturile la cari sînt supuși condamnații in China. Cu toate acestea, un acelaș european nu s ar indigna cît de puțin, cind ar avea in față un spectacol ca cel de mai sus, dacă el ar fi prevăzut în legislația țării sale. Cu toate acestea socotesc barbară legislația, care numără strangularea printre felurile de pedepse cu moartea. Cînd ii tai gitul unui om, sau îl dobori cu un foc de pluton, moartea urmează aproape imediat după lovitură Cînd îl strangulezi îi dai groaza morții în mod cu totul inutil pentru condamnatea și pentru spectator. Nenorocitul horcăe, limba îi atîrnă afară umflată oribil la vedere, capul i se congestionează, ochii se holbează aproape scoși din orbite, membrele au spasmuri îngrozitoare și intensitatea reprezentativă a spectacolului sporește pe măsură ce călăul strînge groaznicul cerc. In special această stimulare,prin sringerea cercului le fier în jurul gîtului, e mai grozavă decît spinzurătoarea întrucît pe spînzurat nu-i chinuește rumeni și coloana vertebrală pline destul de repede pentru desăvîrșirea dreptății care preconizează asasinatul legal. Nu tot astfel e cu strangularea prin cercul de fier. Aci călăul are posibilitatea de a face o execuție cu artă., adică cu arta de a chinui El învîrtește șurupul, stă și iar îl învîrte aidoma cum pe vremea inchiziției spaniole de neagră memorie, se lungeau trupurile victimelor întinse pe patul de tortură pentru a mărturisi ceea ce judecătorii credeau că pot afla dela cel chinuit. Pe cine știm însă, acest procedeu de asasinare cu, mijloace rafinate nu se mai întrebuințează în Europa. Ar trebui înlăturat insă de pretutindeni. Și ar mai trebui ca execuțiunile să nu fie ' publice,' intrucît publicitatea lor nu contribue cît de puțin la determinarea unui gând superior. Un om care e chinuit în așa har nu poate inspira privitorului , decît scrisă pentru cel care montează spectacolul. Nu vreau să zic că pedeapsa cu moarte ar trebui exclusă din unele legislații Nu e locul să discutăm aci asupra acestei chestiuni care comportă o discuțiune vastă și documentată. Cred însă, ca simplă părere, că în anumite împrejurări suprimarea unui individ poate aduce um real folos societății. Execuția însă trebue să fie cît mai ascunsă și cît mai lipsită de solemnitatea macabră cu care se desfășură în orice stat. Este destul de dureros pentru vremurile ’ noastre de civilizație că 'nu s’a putut'și nu se poate desființa pedeapsa cu moarte., Spectacolul care se face insă cu executiurile este o barbarie care ne aruncă în vremurile întunecate, ale trecutului singeros. Este o dovadă că, cu toată lumina care pătrunde în conștiințe, a mai rămas destulă bestialitate care se manifestează ori de cite ori revin momentele de sălbăticie ale trecutului îndepărtat. Civilizația ar trebui să înlăture tot ce ar putea împodobi asasinatul legal cu mantia solemnității Cînd individul scoate limba, bulîngănindu-și picioarele, nu poate avea nimic solemn în înfățișare după cum n’avea nimic solemn mutilarea cadavrelor în războiul balcanic și cum n’are în nici un războiu. Să lăsăm priveliștile acestea degradante în , paginile istoriei omenirei din timpurile semi-sălbatice intrucît nu văd ce plăcere ar putea oferi unui spectator un cadavru cu capul tăiat din arterele căruia gîlgîe sîngele său un strangulat crispat în ștreang,sau chinuit în cercul de fier. Dinu Dumbravă Luni 14 Octombie 1913 ; <;g _TRIBUNA MILITARĂ Lipsa de ofițeri acîlui ----------------------------------------------- In articolul din această rubrică, publicat în No. 3448 din 8 Oct. 1913,a ziarului „Dimineața“ și semnat: Un vechiu general de rezervă, autorul se ridică cu multă pornire contra dispozițiunilor ministerului de războiu, prin care tinerii cu termenul redus cari au făcut campania în Bulgaria și nu au fost la timp înaintați la gradul de sublocot. de rezervă din diferite cauze, adesea străine de voința lor, vor fi înaintați fără examen la acest grad. Domnul general de rezervă recomandă ca mai bune elemente pe plutonierii activi reangajați spre a fi preferați celor cu termen redus; scapă însă din vedere că nu toți tinerii cu termen redus vor fi inaintați, ci numai acei cari vor îndeplini două principale condițiuni : 1. Acei tineri cu termen redus cari pe lângă îndeplinirea condițiuniilor art. 23 din vechea lege de recrutare (termen redus, absolvenți ale unor anumite școale), vor mai îndeplini și condițiunile art. 29 din aceeași lege care prevede că spre a obține gradul de sublocot, în rezervă trebue să poseadă diploma de bacalaureat ori diploma unor școale echivalente ori speciale ca: comercială superioară, architectură, silvicultura, agricultură superioară, conservatorul, bele-arte etc., cari toate au la bază cursul secundar și nicidecum potcovari, lăcătuși, etc., cum scrie autorul, absolvenți ale unor școli elementare de meserii, cari se bucură numai de reducerea termenului în vederea încurajării învățământului profesional. 2. Vor fi înaintați numai acei tineri cu termen redus proveniți din școlile enunțate cari vor fi propuși de către șefii de corpuri după apreciere personală ori recomandările copiilor ierarhici și cari pe lângă purtare și aptitudine vor fi comandat în campanie unități ca plutoane, secții, ori au îndeplinit servicii delicate și cari vor fi dat probe suficiente de calități ostășești, lucru ce se va dovedi din certificatul de note și aprecieri ce corpurile vor înainta odată cu celelalte acte Cît privește chestiunea de comparații între aceste două categorii de elemente: tinerii cu termenul redus , plutonierii reangajați, departe de a ponegri cu ceva calitățile acestora foarte buni ca subofițeri, apoi nimeni cred afară de d. general in rezervă nu se va găsi care să prefere pe cei din urmă. Sînt printre dînșii elemente cu 3—4 clase secundare cari cu experiența zilnică pot deveni buni ofițeri activi sau în rezervă, însă de aci pînă a clasa pe toți ca mai de preferat celor cu termen reduse departe. In primul rînd, cultura, educația socială, familiară, sufletească, națională și cetățenească le fac de necontestat superioritatea. Cele afirmate sunt rezultatele experienței în ultima campanie. Pe când plutonierii de front se mărgineau a executa ordinele primite fără vreun discernămînt, cei cu termenul redus, consultau hărțile, interpretau și executau în justul lor conținut ordinnele superioare, îmbărtătau cu vorba și fapta trupa, dau exemple de abnegație și jertfe, calități cari lipsesc cu totul celor mai mulți din ceilalți, cari în afară de mici excepții știu doar a înjura și bate. Cei cu termenul redus erau cei dinții cari înțelegeau intențiunile șefilor și nu era nevoe de perdere de vreme spre a aduce repede și cu precizie la îndeplinire ordinele pe cari muilti din ceilalți abia se trudeau a le pricepe. In plus in toate împrejurările tinerii cu termenul redus dădeau pilde și probe de micit patriotism și înălțare sufletească cu toate jertfele ce au necesitat pentru tot părăsirea familiilor ș i, situațiilor bune pentru viitorul patriei. Din , contra credem că bine a procedat d. ministru de războiu dindun i-se acest drept, ceea ce a făcut și cu cei reangajați cari împlinesc ,anumite,,condițiuni,, și, ar face,, și mai bine să recruteze ofițeri activi necesari din cei de rezervă cari au fost mai bine notați de capii de corpuri cu ocazia campaniei, singura școală militară care învață toate cele trebuincioase unei bune operări. Instituția nu va perde, iar țara nu va avea de regretat. Și apoi în campania avută numai tinerii cu termen redus, plutonieri și sergenți au secondat pe ofițeri la comenzi de unități, pe cînd reangajații au fost întrebuințați la servicii administrative ca plutonier-majore, furieri, aprovizionărî, etc., unde desigur au avut rolul și importanța lor, dar evident au trăit mai bine, ba mulți au făcut și parale. Cît ne privește abia așteptăm înaintarea la gradul de ofițer în rezervă spre a cere sub orice condiții ni s’ar pune să fim chemați în activitate, ca apoi făcînd proba destoiniciei noastre să fim trecuți definitiv printre educatorii fiilor patriei și apărătorii ei, precum azi o servim în diferite servicii publice și l erî am făcut zid cu piepturile noastre la Balcani. tJ. P. GÎNDURI SIMPLE Mici corespondențe Cînd îî poartă cuiva Aghiuță de grijă, nu numai că începe să-și primească regulat corespodența, dar îl sosesc și tot felul de năsbilil, cum pălește subsemnatul care a citit cu surprindere aceste slove: — „D-le Bolovan ? De ce de citeva zile taci ca o piatră ? Regret, căci d-ta dintr'un simplu bolovan ce erai, ați ajuns să străluciți ca o piatră prețioasă. Mi-ași fi putut închipui că apa trece și pietrele rămân, ori că a aruncat un nebun o piatră in baltă și o mie de oameni cuminți nu pot să vă scoată. O cititoare a „Dimineței’* ...și mai primește și pe a altora. Așa de pildă o scrisorică primită azi din Focșani sună astfel: — „Gizele! îmi pare foarte rău că te apuci să mă critici. Bă nu pricep nimic din cele ce ai zis I Sylvia’1 — Nici eu, gentilă dudue și d'aia voia trece la altă chestiune mai pe intelesul tuturora: scumpirea traiului !! Veți zice că sintez sătul de această chestie pentru care nu vedeți nici un mijloc de îndreptare. lor eu in stilul micilor mele corespondente vă propun: — „Nu mai cumpărați decît lucruri efline. Așa de ex. vă place carnea de pasăre, dar e scumpă ? Nu cumpărați păsări. Sint scumpe ouăle ? Nu cumperați. Peștele, fructele ? Nu cumpărații Dacă timp de o lună ne-am pune în grevă și n’am cumpăra obiectele ce s'au scumpit prea tare, veți vedea că negustorii vor scădea prețurile. Dacă plătiți prețuri exorbitante, e că dv. consumatorii sînteți prea lacomi și oricît vi se cere, datu îmi pare rău, dar trebue să vă spun pe șleaă!.... Alivoar. Stan Bolovan Linia ferată franceză din Sahara Linia care se construește actualmente în Algeria, începînd din Biskra și avînd direcția spre sud spre Tugurt, e terminată pînă în punctul Giama în total 167 km Lucrările eî progresează foarte încet din cauza lipsei de lucrători, astfel că pentru a se asigura terminarea, a fost necesitate să se recurgă la soldații și la prizonieri marocani, pe lingă acestea în cele patru luni de călduri excesive, lucrul trebuia întrerupt cu desăvirșire spre a nu expune pe lucrători la cazuri mortale de izolație; se speră totuși, că pînă in luna Ianuarie a anului 1914, linia să fie terminată pînă în Tugart, adică în total 217 km. Costul liniei, socotindu-se tn această sumă și valoarea materialului rulant necesar, a fost calculat că ridicîndu-se aproximativ la suma de 45.000 franci chilormetrul, ceea ce înseamnă că întreaga linie va costa zece milioane franci. P.