Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)

1913-10-14 / nr. 3454

AIm­ X___No. 34546 6-8-10-12 PAGINI PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ® Comp. Strada Doamnei No 8. Etaj I.—Telefon */4 Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CD PREMII: Un an Lei 20.—­­ 6 luni Lei 11 I 3 luni Lei fi. — Pentru i­rtintlere prețul este Îndoit * TELEFON 4 LINII No. I 14 IO; 34 73; 14 99; 12 40 B­arbarii în zilele noastre — In spasmul morții — Un european s’a scandalizat o­­dată rău de tot cînd a văzut tortu­rile la cari sînt supuși condamnații in China. Cu toate acestea, un ace­­laș european nu s ar indigna cît de puțin, cind ar avea in față un spec­tacol ca cel de­ mai sus, dacă el ar fi prevăzut în legislația țării sale. Cu toate acestea socotesc bar­bară legislația, care numără stran­gularea printre felurile de pedepse cu moartea. Cînd ii tai gitul unui om, sau îl dobori cu un foc de plu­ton, moartea urmează aproape imediat după lovitură Cînd îl strangulezi îi dai groaza morții în mod cu totul inutil pentru condam­nat­ea și pentru spectator. Nenorocitul horcăe, limba îi atîr­­nă afară umflată oribil la vedere, capul i se congestionează, ochii se holbează aproape scoși din orbite, membrele au spasmuri îngrozitoa­re și intensitatea reprezentativă a spectacolului sporește pe măsură ce călăul strînge groaznicul cerc. I­­n special această sti­mulare,­­prin sringerea cercului le fier în­­ jurul gîtului, e mai grozavă decît­­ spinzurătoarea întru­cît pe spînzu­­rat nu-i chinuește rumeni și coloa­na vertebrală pline destul de repe­de pentru desăvîrșirea dreptății care preconizează asasinatul legal. Nu tot astfel e cu strangularea prin cercul de fier. Aci călăul are posibilitatea de a face o execuție cu artă., adică cu arta de a chinui El învîrtește șurupul, stă și iar îl învîrte­ aidoma cum pe vremea in­chiziției spaniole de neagră me­morie, se lungeau trupurile victi­melor întinse pe patul de tortură pentru a mărturisi ceea ce judecă­torii credeau că pot afla dela cel chinuit. Pe cine știm însă, acest procedeu de asasinare cu, mijloace rafinate nu se mai întrebuințează în Euro­pa. Ar trebui înlăturat insă de pre­tutindeni. Și ar mai trebui ca execuțiunile să nu fie ' publice,' intrucît publicitatea lor nu con­­tribue cît de puțin la determi­narea unui gând superior. U­n om care e chinuit în așa har nu poate inspira privitorului , decît scrisă pentru cel care montează specta­colul. Nu vreau să zic că pedeapsa cu moarte ar trebui exclusă din unele legislații Nu e locul să discutăm aci asupra acestei chestiuni care comportă o discuțiune­ vastă și do­cumentată. Cred însă, ca simplă părere, că în anumite împrejurări suprimarea unui individ poate a­­duce um real folos societății. Exe­cuția însă trebue să fie cît mai as­cunsă și cît mai lipsită de solemni­tatea macabră cu care se desfă­șură în orice stat. Este destul de dureros pentru vremurile ’ noastre de civilizație că 'nu­ s’a putut'și­ nu se poate desfiin­ța pedeapsa cu moarte., Spectaco­lul care se face insă cu executiu­­ril­e este o barbarie care­ ne aruncă în vremurile întunecate, ale trecu­tului singeros. Este o dovadă că, cu toată lumina care pătrunde în conștiințe, a mai rămas destulă bestialitate care se manifestează ori de cite ori revin momentele de săl­­băticie ale trecutului îndepărtat. Civilizația ar trebui­ să înlăture tot ce ar putea împodobi asasina­tul legal cu mantia solemnității Cînd individul scoate limba, bu­­lîngănindu-și picioarele, nu poate a­­vea nimic solemn în înfățișare du­pă cum n’avea nimic solemn mu­tilarea cadavrelor în războiul bal­canic și cum n’are în nici un răz­boiu­. Să lăsăm priveliștile acestea de­gradante în , paginile istoriei ome­­nirei din timpurile semi-sălbatice intrucît nu­ văd ce plăcere ar putea oferi unui spectator un cadavru cu capul tăiat din arterele căruia gîl­­gîe sîngele­ său un strangulat cris­pat în ștreang,sau chinuit în cercul de fier. Dinu Dumbravă Luni 14 Octomb­ie 1913 ; <;g _TRIBUNA MILITARĂ Lipsa de ofițeri acîlui -----------------------------------------------­ In articolul din această rubrică, publicat în No. 3448 din 8 Oct. 1913,­­a­ ziarului „Dimineața“ și semnat: Un vech­iu general de rezervă, autorul se ridică cu multă pornire contra dispozițiunilor ministerului de războiu, prin care tinerii cu ter­menul redus cari au făcut campa­nia în Bulgaria și nu au fost la timp înaintați la gradul de sublocot. de rezervă din diferite cauze, adesea străine de voința lor, vor fi înain­tați fără examen la acest grad. Domnul general de rezervă reco­mandă ca mai bune elemente pe plutonierii activi reangajați spre a fi preferați celor cu termen redus; scapă însă din vedere că nu toți tinerii cu termen redus vor fi inain­tați, ci numai acei cari vor înde­plini două principale condițiuni : 1. Acei tineri cu termen redus cari pe lângă îndeplinirea condițiu­­niilor art. 23 din vechea lege de re­crutare (termen redus, absolvenți a­­le unor anumite școale), vor mai în­deplini și condițiunile art. 29 din a­­ceeași lege care prevede că spre a obține gradul de sublocot, în rezer­vă trebue să poseadă diploma de bacalaureat ori diploma unor școale echivalente ori speciale ca: comer­­­cială superioară, architectură, sil­vicultura, agricultură superioară, conservatorul, bele-arte etc., cari toate au la bază cursul secundar și nicidecum potcovari, lăcătuși, etc., cum scrie autorul, absolvenți ale unor școli elementare de mese­rii, cari se bucură numai de redu­cerea termenului în vederea încu­­rajării învățământului profesional. 2. Vor fi înaintați numai acei ti­neri cu termen redus proveniți din școlile enunțate cari vor fi propuși de către șefii de corpuri după a­­preciere personală ori recomandări­le copiilor ierarh­ici și cari pe lângă purtare și aptitudine vor fi coman­dat în campanie unități ca­ pl­utoa­ne, secții, ori au îndeplinit servicii delicate și cari vor fi dat probe su­ficiente de calități ostășești, lucru ce se va dovedi din certificatul de note și aprecieri ce corpurile vor­­ înainta odată cu celelalte acte Cît­­ privește chestiunea de comparații între aceste două categ­orii de ele­mente: tinerii cu termenul redus , plutonierii reangajați, departe de a ponegri cu ceva calitățile acestora foarte buni ca subofițeri, apoi ni­meni cred afară de d. general in rezervă nu se va găsi care să pre­fere pe cei din urmă. Sînt printre dînșii elemente cu 3—4 clase secundare cari cu expe­riența zilnică pot deveni buni ofițeri activi sau în rezervă, însă de aci pînă a clasa pe toți ca mai de pre­ferat celor cu termen redus­e de­parte. In primul rînd, cultura, educația socială, familiară, sufletească, na­țională și cetățenească le fac de ne­contestat superioritatea. Cele afirmate sunt rezultatele ex­perienței în ultima campanie. Pe când plutonierii de front se mărgi­­­neau a executa ordinele primite fă­ră vreun discernămînt, cei cu ter­menul redus, consultau hărțile, in­terpretau și executau în justul lor conținut ordinnele superioare, îm­­bărtătau cu vorba și fapta trupa, dau exemple de abnegație și jertfe, calități cari lipsesc cu totul celor mai mulți din ceilalți, cari în afară de mici excepții știu doar a înjura și bate. Cei cu termenul redus erau cei dinții cari înțelegeau intențiunile șefilor și nu era nevoe de perdere de vreme spre a aduce repede și cu precizie la îndeplinire ordinele pe cari muilti din ceilalți abia se trudeau a le pricepe. In plus in toate împrejurările ti­nerii cu termenul redus dădeau pil­de și probe de micit patriotism și înălțare sufletească cu toate jertfele ce au necesitat pentru tot­ părăsi­rea familiilor ș i, situațiilor bune pen­tru viitorul­ patriei. Din , contra credem că bine a pro­cedat d. ministru de războiu dindu­­n i-se acest drept, ceea ce a făcut și cu cei reangajați cari împlinesc ,anumite,,condițiuni,, și, ar face,, și mai­ bine să recruteze ofițeri activi necesari din cei de rezervă cari au fost mai bine notați de capii de cor­puri cu ocazia campaniei, singura școală militară care învață toate cele trebuincioase unei bune ope­rări. Instituția nu va perde, iar țara nu va avea de regretat. Și ap­oi în cam­pania avută numai tinerii cu ter­men redus, plutonieri și sergenți au secondat pe ofițeri la comenzi de unități, pe cînd reangajații au fost întrebuințați la servicii administra­tive ca plutonier-majore, furieri, a­­provizionărî, etc., unde de­sigur au avut rolul și importanța lor, dar e­­vident au trăit mai bine, ba mulți au făcut și parale. Cît ne privește abia așteptăm înaintarea la gradul de ofițer în re­zervă spre a cere sub orice condi­ții ni s’ar pune să fim chemați în­ activitate, ca apoi făcînd proba des­toiniciei noastre să fim trecuți de­finitiv printre educatorii fiilor pa­triei și apărătorii ei, precum azi o servim în diferite servicii publice și l erî am făcut zid cu piepturile noas­tre la Balcani. tJ. P. GÎNDURI SIMPLE Mici corespondențe Cînd îî poartă cuiva Aghiuță de grijă, nu numai că începe să-și pri­mească regulat corespodența, dar îl sosesc și tot felul de năsbilil, cum pălește subsemnatul care a citit cu surprindere aceste slove: — „D-le Bolovan ? De ce de citeva zile taci ca o piatră ? Regret, căci d-ta dintr'un simplu bolovan ce e­­ra­i, ați ajuns să străluciți ca o pia­tră prețioasă. Mi-ași fi putut închi­pui că apa trece și pietrele rămân, ori că a aruncat un nebun o piatră in baltă și o mie de oameni cuminți nu pot să vă scoată. O cititoare a „Dimineței’* ...și mai primește și pe a altora. Așa de pildă o scrisorică primită azi din Focșani sună astfel: — „Gizele! îmi pare foarte rău că te apuci să mă critici. Bă nu pri­cep nimic din cele ce ai zis I Sylvia’1 — Nici eu, gentilă dudue și d'aia voia trece la altă chestiune mai pe intelesul tuturora: scumpirea tra­iului !! Veți zice că sintez sătul de aceas­tă chestie pentru care nu vedeți nici un mijloc de îndreptare. lor eu in stilul micilor mele corespondente vă propun: — „Nu mai cumpărați decît lu­cruri efline. Așa de ex. vă place car­nea de pasăre, dar e scumpă ? Nu cumpărați păsări. Sint scumpe ouă­le ? Nu cumperați. Peștele, fructele ? Nu cumpărații Dacă timp de o lună ne-am pune în grevă și n’am cumpăra obiectele ce s'au­ scumpit prea tare, veți vedea că negustorii vor scădea prețurile. Dacă plătiți prețuri exorbitante, e că dv. consumatorii sînteți prea la­comi și ori­cît vi­ se cere, datu­ îmi pare rău, dar trebue să vă spun pe șleaă!.... Alivoar. Stan Bolovan Linia ferată franceză din Sahara Linia care se construește actual­mente în Algeria, începînd din Bis­kra și avînd direcția spre sud spre Tugurt, e terminată pînă în punctul Giama în total 167 k­m Lucrările eî progresează foarte încet din cauza lipsei de lucrători, astfel că pentru a se asigura terminarea, a fost necesi­tate să se recurgă la soldații și la prizonieri marocani, pe lingă ac­estea în cele patru luni de călduri exce­sive, lucrul trebuia întrerupt cu de­­săvirșire spre a nu expune pe lucră­tori la cazuri mortale de izolație; se speră totuși, că pînă in luna Ia­nuarie a anului 1914, linia să fie ter­minată pînă în Tugart, adică în to­tal 217 k­m. Costul liniei, socotindu-se tn acea­stă sumă și valoarea materialului rulant necesar, a fost calculat că ri­­dicînd­u-se aproximativ la suma de 45.000 franci chilorm­etrul, ceea ce în­seamnă că întreaga linie va costa zece milioane franci. P.

Next