Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)
1914-01-15 / nr. 3544
* Artad XI.—no. so**— O în mis si gress AFACERILE GUVERNANȚILOR DUC LA RESTRÂNGEREA LIBERTAIEI PRESEI fn Ungaria este la ordinea zilei preocuparea guvernului de a restrtnge libertatea presei. Cu puțin cu opinia publică indignată de afacerile necurate în care erau amestecate diferite personalități politice de frunte. Fostul primministru Lukacs, se dovedise că a abuzat de situația sa oficială ca să stoarcă sume mari de bani in folosul său sau al partidului său. Acela care, du dinții, dăduse de ifere afacerei și denunțase tărea pe cel pătat, fu dat judecăței. Dar presa independentă ungureasca îșî luase din timp sarcina de-a împiedeca mușamalizarea afacerei sau condamnarea celui ce făcuse operă de om cinstit denunțînd necinste fostului prim ministru. Adusă înnaintea Justiției, afacerea s’a terminat cu achitarea celui dat judecate. Erau atîtea dovezi că acuzațiunile împotriva lui Lukacs au fost drepte, nicit nici chiar judecătorii de miniștrii numiți, n’au putut da certificat de cinste fostului prim ministru de necinste vinovat. Intîmplarea a fost neplăcută guvernanților unguri. Și decit să se dezbare de obiceiuri urîte și necurate, au preferat să aducă o lege pentru îngrădirea libertatei presei. După guvernanții unguri nu scandalurilor in sine trebue să se pună capăt, ei denunțarea lor, * m ítt ungaria, aducîndu-se proectul de restrîngere a libertăței presei, guvernanții au dat ca pretext unele părți vulnerabile ale gazetăriei moderne. Și în Ungaria s’a vorbit de asanarea presei. Vorbeau de asanarea presei tocmai aceia cari, cu cîteva luni înainte, au umplut coloanele gazetelor cu afacerile lor scandaloase. Vorbeau de asanare, partizanii oamenilor politici dovediți că au acordat confesiuni in schimbul unor bacșișuri grase, de milioane de coroane. Ei uitau că în lagărul lor tronează necinstea și că in cuprinsul vieții partidului lor se întinde iar de sfîrșit lanțul pătat al afacerilor necurate. Și, totuși, oamenii aceștia cutezau să afișeze preocuparea dezinteresată a asanărei unui tărîm de activitate, care, nici în cel mai rău caz, n’a fost niciodată și nicieri coborît la nivelul politicianizrmului caracterizat prin afacerile fostului prim-ministru Lukacs-Trebue reținut că tocmai atunci când se produc și unde se produc afaceri ca acelea ale fostului primmiiistru maghiar Lukacs, guvernanții se gîndesc să asaneze presa. Ceea ce ascund guvernele sub acest paravan al asanăreî este înăbușirea libertatei presei și mai cur, seamă preîntâmpinarea posibilitatea de a se mai dezvălui afacerile obj Ociitorilor veroși. A fost o vreme cînd ideile preocupai pe guvernanți. Pe atunci erau urmărite ziarele cari propagau anumite idei. Astăzi cînd guvernanții sînt preocupați de afaceri este firesc lucru să urmărească presa care dezvăluie necinstea poarta altorio ®. * Imm De cînd a venit la putere guvernul liberal, se tot vorbește și la noi de intenția lui de a „asana“ presa. Bănuiala aceasta nu este de loc măgulitoare pentru noul guvern. Fără să vrem, suntem puși în pozițiunea de a compara situația de la noi cu cea din Ungaria- Fără să vrem ne gîndim la trecutul oamenilor politici cari se poartă cu gindul să restrîngă libertatea presei și tot fără să vrem dăm peste cazurile cari confirmmă concluzia noastră: cînd se produc și unde se produc afaceri de-ale guvernanților, guvernele se gîndesc la „asanerea“ presei. Pare o lege întronată în vremurile noastre de corupție și perfidie... O lege pe care nelegiuiții o consacră ca armă de guvernare. M. SĂRATEANU 6-8-10-12 PAGINI Klerourt 15 ianuarie 1914 Moartea Negusului Abisiniei — Menelik II — într’o țară depărtată, pe țarmul răsăritean al Africei, la bătaia valurilor oceanului, în Abisinia, a domnit zeci de ani un împărat pe care supușii îl adorau ca pe un zeu. Se închinau înaintea lui supușii și străinii cari se apropiau de el spun că negusul Abisiniei Menelik, a fost un om mare, mare prin inteligentă și puternic prin voință., Își cîrmuia poporul nu după legi ca ale noastre alcătuite după frămîntări și lupte, ci după obiceiuri și datini și supușii eraui mulțumiți Și supușii îl pling și spun că s’a înălțat în cer și că tronează și acum după ce a auzit și Coroana o poartă altul. Așa și-l închipue supușii săi negrii, etern stăpînitor. Avînd o educație deosebită, cunoscînd civilizația altora, el a încercat să transplanteze și în țara sa ceva din bunurile străinilor înaintați. Dar acești străini înaintați au voit să-l înfrîngă și s’a pornit război mare. Menelik n’a voit să se plece și cu ei supușii săi au opus rezistență civilizației ce voia să se supună prin sabie și foc. S’a vărsat sînge mult. Prin deserturi șerpuiau dîre de sînge. Pe nisipul cald al pustiului se încinseseră, bătălii cari au rămas neuitate- Amintirea lor. trăiește și azi în Italia, țara care voia cu orice preț să stăpînească Abisinia. Menelik nu a fost supus — deși civilizația europeană reușise să rupă o fîșie de pămînt din trupul Abisiniei-Pe tronul lui Menelik II, negusul Abisiniei, s-a urcat moștenitorul sau Acesta găsește un drum bătut, o țară bine îndrumată și pe temelii solide puse. Amintirea lui Menelik II nu se va șterge ușor. El a adus o viață nouă în țara sa, îndrăgostit de progresele civilizației europene, deși această civilizație a tăbărît odinioară cu tunul asupra tărei sale, Menelik Îi a lăsat urmașului sail o politică în care culminează străduința pentru progres. Starea de spirit In Bulgaria Sunt foarte interesante de la o vreme ziarele bulgărești. Amărăciunea și durerea care a cuprins pe bulgari în urma teribilului lor eșec, reiesă din toate articolele. Iată de pildă în ce fel salută anul nou ziarul 1‘Echo de Bulgariei „Un an fericit. — Ce râu ar suna în momentele de față la urechile bulgare această formulă banală de urări . Ce an fericit se va putea oare ura văduvei al cărui bărbat se odihnește sub una din numeroasele movilițe care cocoșează pămîntul Trade, familiei al cărei fiu a dispărut in marea văltoare națională, sau din care tatăl a pierit lăsînd în jurul căminului un gol ireparabil? Ce urări de fericire n’ar fi o ironie pentru cetățenii a căror patrie a fost așa de aspru umilită și micșorată după un război din cele mai glorioase? Curaj și răbdare, iată urarea care convine mai bine, anul acesta, poporului bulgar și nefericiților macedoneni refugiați în Bulgaria. Aceștia din urmă merită mita noastră, expuși tuturor suferințelor morale și fizice, el așteaptă cu neliniște întoarcerea unui timp mai propice pentru a încerca să-și refacă un cămin pe pămînturile devastate de război. Să nu se urăm deci un an fericit, dar să I ajutăm, după mijloacele noastre, să străbată într'un chip suportabil rigorile iernei și să facem urări ca să-și păstreze energia necesară pentru a se reconstitui pe baze solide íoua și viitoarea mare Bulgarie“. E de notat că Echo de Bulgarie este organul ministerului de externe, asa că cele exprimate in articolul de mai sus au o semnificație deosebită. W. NUVELELE „DIMINEȚII“ Cîntec ițe B. NEMȚEANU Foaie verde, poamă acră, Chiar și-un an de-ai mai trăi, Puișor de mamă soacră, Zău, că nu m’aș năcăjii Ba, de-oi da de părăluțe, Cum îmi ești tu mie dragă, Am să-ți torn niște căsuțe. Să se mire lumea ’ntreasă Case mari și văruite, Geamuri mici și cu zăbrele Și cu garduri ghintuite — Să nu intre hoții’n ele... Și ca nimeni să nu-ți strice Liniștea și voia bună, N’am să ți le fac aice, Pe pămînt — ci tocma ’n lună î B. Nemtearra GÎNDURI SIMPLE Fără plictiseală! Primesc următoarele 5 — „Să-mî datî voe să răspund un cuvinte! d-reî Pietricica din Galați care vă scrie că una din cauza scăderei căsătoriilor ar fi egoismul bărbaților cari nu vor să se însoare fără zestre. Bani, bani și iar bani! Dar oare s’a întrebat gingașa corespondentă pentru ce sîntem atît de materialist! ? Să-mî permită a spune o vorbuliță adevărată. Mai toate d-rele, săracă sau bogată, cultă sau ba, iubesc luxul, flirturile-moda ! Economia, gospodăria „conștiente de adevărata lor situație ? Doamne păzește îți vedeți cînd o fată este așa, nu are decît un pas pentru a merge pe drumul nepăsărel și al imoralitate! De aceia dacă ’i place moda și nu cunoaște gospodăria cu toate economiile și greutățile ce se cer pentru a conduce o căsnicie, cel puțin dacă are zestre, cu venitul acelei zestre !șî va putea satisface curiozitățile și cerințele modei. Cauza acestor rele este educația dată de părinți. Educația este cauza acestor defecte. Părinții, mamele mai ales ar trebui să cugete asupra acestor neajunsuri'1. I. Dinculescu — Subsemnatul zice numai rezon și alivoar, fiindcă altfel se supără nenea Nae paginatorul. Stan Bolovan