Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)
1915-07-24 / nr. 4091
Am XX— No. 4091 Q PUBLICITATEA concedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 21 Comp. Str. Karageorgeviel 9, Etaj i.—'Telefon >/« SEASE PAGINI Ca cele din urmă știri din lunea întreagă Directori CONST. MILLE Binrooiile sfarului: Str. Sărindar No. 11. — Bnonrent! ABONAMENTE CD PREMII: Ion an Lei II.—. 6 Inni Lei 9.BO 3 Inni Lei 5. — Pentru atr&in&tate prețul este tudeit TELEFON 4 LINII No. 114/10. 34 73; 14/99; 12/ 40 1BL Insultătorii ardelenilor vastreliți — O manifestare demnă — Subsemnații, ofițeri rezervă ai armatei române, luind cunoștință de revoltătoarea acuzare a ziarului „Moldova“, prin care noul nostru camarad de arme Octavian Tăslăuanu, e calificat de dezertor, fiindcă, după ce a luptat trei luni de zile in armata asupritorilor neamului nostru din Ardeal, a venit în rindurile noastre, — declarăm că respingem cu indignare această infamie și sîntem siguri că reprezintăm astfel sentimentul tuturor camarazilor noștri. Vestejim purtarea ignobilă a acelora cari aduc Învinuirea de dezerțiune românilor cînd aceștia urmînd Îndemnul unei Înalte conștiințe de neam, părăsesc armatele asupritorilor pentru a veni să lupte în rindurile oștirei noastre. --------------------------------------- (ss) GENERALII: Crăiniceanu, M. Falcoianu, C. Pilat, Veropol, N. I Petrovici. LT.-COLONELUI: G. Miclescu, comandantul reg. 26 artilerie; A. Ispirescu. MAIORII: Dr. C.Nanui; C. Duca, nreg. 11 roșiori; N. G. Saita, reg 49 infanterie ; R. Copetchi, cavalerie ; M. Laptev , Atanasiu, reg. 6 infanterie ; Dr. G. D. Spineanu; I Dr. Vasilescu; Dr. prof. Bălăcescu ,IDr. prof. Ghiorghiu; Dr. prof. D. Ionescu; Paul Kiriacescu. 1 CĂPITANII: Radu Văcărescu, reg. 10 roșiori; Cantemir Cîmpineanu, reg. 9 călărași; Profesorii risky,"major"- stat major ; Dr. A. Stamatiadi; Gr. Cotrutz, cavalerrie; Chr. Tomuțescu, reg. 46 infanterie ; Farmacist Ciupercescu ; G. I Lucasievici; I. Arion, aviație ; I. Zaharof, reg. 45 infanterie ; D. Tóiniiel ; S. Vasiliu ; Dr. Troteanu. LOCOTENENȚII: D. Nanu ; Dr. IGianu, reg. 6 Mihai Viteazu, comp. 7-a ; M. Popescu, reg. 10 artilerie ; Gr. N. Grecescu, bat. 3 pionieri; CM. M. Lipsom, reg. 2 artilerie ; Richard Franasovîci, reg. 1 călărași; Kîllea Ioanid, reg. 1 călărași; Christian Teil, reg. 3 călărași; M. Răidulescu, reg. 3 Dîmbovița ; M. Jiuleanu, reg. 11 roșiori; Ion C. Pappia, bat. 1 vînători; N. Miclescu,bat. 4 pionieri; Al. Ulvineanu ; Dr. Dreutzer; Dr. Eftinescu; Dr. Gr. Georgescu; M. Paleologul, bat. 6 P. S. — Inițiatorii au căzut de părintelui Lucaci, str. Șincai 6, vînători; Virgil Mironescu, reg. 1 roșiori; Titu A. Axentie, reg. 17 Mehedinți; Const. Cercel, reg. 17 Mehedinți; T. Gîscă, stat-major marină. SUB-LOCOTENENȚII: C. R. Sturza, reg. 11 roșiori; Barbu Voinescu, reg. 1 cetate; Dr. Al. P. Ilie; C. Stoianovici, reg. 1 roșiori; I. Crătunescu, div. artil. munte ; R. Cuțarida, din artilerie; A. Metzianu ; Al. Zagorîtz ; Farmacist D. A*damovici; Achile Popescu, reg. 18 Gorj; N. Economu; C. I. Ștefanescu ; G. C. Metaxa, reg. 27 Bacău ;N. Davidescu, reg. 34 Constanta ; G. C. Antonescu, reg. 61 infanterie; M. Anastasiu ; T. Cornescu, bat. 6 vînători ; D. Constantinescu, reg. 38 inf. ; I. Roșianu, div. Is tren ; V. G. Ștefănescu, bat. pionieri cetate ; Dan Corbescu, reg. artil. călăr.; Radu Xenopol, reg. art. călăr.; M. M. Condrue, din aviație; C. C. Constantinescu, din minist. razboiu; Georges Cerkez, pirotehnia arm.; G. G. Orman, div. I tren ; I. St. Dumitrescu, bat. pionieri cetate. ; At. Camenită, reg. 17 Mehedinți; Oct. Oprișan; D. Breazu ; Duiliu Marcu; C. Bumbulescu, reg. 1 art.; Dr. C. Atanasiu; Dr. Cr. Baticiu ; Dr. Cristea; D. Stănescu; Dr. Gh. Dobjan ; Dr. I. Enescu; Dr. Gold-Haret ; D. Popovici; Const. Dobrovici; Dr. Frenkel; Eugen D. Ionescu; Dr. C. Gerota. acord ca adesiunile să fie trimise București. Apelul Papei pentru pace —------------44-------------O manifestare frumoasa fără consecințe practice Apelul papei pentru pace e primit pretutindeni cu o foarte mare rezerva. Presa din țările beligerante dar mai cu seamă cea catolică, laudă In principia fapta $1 intențiunile Papei, dar recunoaște că cu greu acest apel va avea consecințe practice. Presa franceză relevă că pentru a«ați continuarea ostilităților e de o inperioasă necesitate, pe când încetarea lor ar folosi numai Germaniei. Hcheia pacea acum ar Însemna să se trage Rusia dictaturei învingătorul, ar Însemna ca viitorul Belgiei să depindă de mărinimia năvălitorului ca in orientul apropiat o mulțime de chestiuni să rămtle nerezolvate formînd sămința unor noul conflicte. Dar prinipalul e că ar însemna ca realizarea totalului popoarelor civilizate ca să -i arbească supremația germană să fii amînată încă pe un secol. 4 Și presa italiană afirmă că încetarea războiului ar fi acum numai in Interesul puterilor centrale nu și in acel al aliaților. Atâta veme cit războiul nu ia o întorsătură favorabilă impătritei înțelegeri nu se poate vorbi de tratative de pace. Presa germană crede de asemenea că chemarea Papei va rămînea o dorință neîmplinită. Germania va continua războiul pînă ce-și va asigura dreptul la viață și o pace onorabilă. * Presa tarei cele mai devotate Papei, Austria, tace pînă acum. Fapt e că In această țară, apelul Papei a găsit cea mai bună primire, dar cum orice manifestare de aprobare a apelului ar fi considerată ca semn de slăbiciune, presa austriacă așteaptă să vadă efetul produs de apelul Papei în celelalte țări. Dacă „marea acțiune” proectată de Papa în favoarea pacei, anunțată de cardinalul Molii se rezumă in acest apel, apoi acțiunea Papei poate fi considerată de pe acum avortată. Cu toate imensele sacrificii ce le reclamă continuarea răboiului de la toate țările, atît cele beligerante cît și cele neutre, se pare că tot pe cîmpul de luptă se va hotărî sfârșitul războiului. Cum nu credem că această hotărîm să cadă pe frontul oriental și cum anglo-francezii declară că marea lor ofensivă va începe de abia peste mai multe luni, e de prevăzut că războiul va mai dura mult și că in orice caz vom mai avea o a doua campanie de iarnă. Perspectivă tristă, ce-i drept, totuși trebue să ne familiarizăm cu ea. R. * JAPONIA la dispoziția aliaților Lugano. 22 iulie. Ministrul Japoniei la Roma a declarat corespondentului ziarului „Ruskoie SIovo“ că Japonia e la dispoziția aliaților ei și orîcind i se va cere trupele ei vor veni în Europa pentru a colabora la înfrîngerea militarismului german. Cetățenii și „Universul“ Cum era și de așteptat, cititorii „Universului“ au început a-șî da seama că acest ziar s’a închiriat nemților, căci nu e nevoe de argumentele noastre pentru a se face această constatare, ci e suficient să urmărești cele ce publică acest organ al legațiunei austro-germane. Unul din abonații acestei foi, d. Em. Comănescu, din Str. Polizu No 7, ne trimite copia următoarei scrisori pe care a adresat-o „Universului“ , București, 22 iulie 1915 Domnule Director, Citesc ziarul Universul de cînd eram copil, îmi plăcea pentru că era independent și popular. Azi, spre marea mea mirare, văd că i-ați schimbat atitudinea, face politică, și încă politică germanoaustro-ungară și cum acești oameni ne sunt urîți nouă cetățenilor cu suflet romînesc, nu mă mai lasă cugetul să citesc acest ziar — vindut nemților, după cum arată unele ziare, lucru ce n’ai căutat nici să-l desmințiți nici să explicați pentru ce duceți această politică — de aceia ca abonat al ziarului „Universul" vă rog să nu'mi mai trimiteți acest ziar, renunțind și la restul abonamentului. Str. Polizu No. 7 -..—........." —................................... Emanoil Comănescu Serviciul telegrafiei fără fir comunicat" GERMAN Nauen Berlin. Marele cartier general, 3 August 1915, st. ol: TEATRUL DE RĂZBOI OCCIDENTAL. Contrar comunicatului englez al comandamentului superior, pozițiunea engleză de la Hooge este cu desăvirșire în mîinile noastre. In Champagne, după exploziuni de mine încununate de succes, am ocupat cîteva margini deplinii la vest de Perthes și Souain. In Argonne, la nord vest de Four de Paris am luat tranșee inamice făcind 60 de prizonieri. La atacul cu baioneta anunțat em, am făcut în total 4 ofițeri și 163 de soldați prizonieri, am luat pradă 2 mitraliere. In Vosgl. In luptele din noaptea de 1 spre 2 August st. n. o mică porțiune de tranșee de la Schratzmannele (intre Lingekopf și Bernkopf) a căzut in miinile dușmanului. La Lingekopf o tranșee cu desăvîrșire distrusă de noi la 1 și 2 August st. n., încă n’am reocupat“". Un dirijabil francez zmuls de vijelie a căzut în mâinile noastre, la nord vest de Etain TEATRUL DE RĂZBOI ORIENTAL. — In luptele din regiunea Mitau s’au făcut 500 de prizonieri. La răsărit de Ponlevicz, dușmanul, izgonit in parte din mai multe pozițiuni, a renunțat la rezistență, retrăginduse in direcțiunea estică. Trupele noastre au trecut drumul Wobolniki-Suboez. Numărul prizonierilor de eri de acte de 1250 soldați, am luat 2 mitraliere. In direcțiunea spre Lomzo luptînd cu succes, am ciștigat teren, in cifră rotondă sînt 3000 de ruși prizonieri. Pe celealte fronturi, pe frontul Narevului și In fața Varșoviei au loc lupte mici, favorabile nouă. Dirigeabilele noastre, adunate in răsărit, au Întreprins atacuri încununate de succes in contra liniilor ferate de la răsărit de Varșovia. TEATRUL DE RAZBOIU SUD ORIENTAL: Generalul de Voyrsch a lărgit ca trupele sale germane pozițiunea capului de pod de pe malul răsăritean al Vistulei S-a fi făcut 750 de prizonieri. Trupele austro-ungare ale generalului de Kövess, puse sub comanda lui Voyrsch, au repurtat pe frontul de vest de la Ivangorod un succes hotărîtor. Au făcut 2300 de prizonieri și au luat pradă 32 de tunuri, dintre care 21 grele și 2 mortiere. In fata armatelor generalului feldmareșal de Mackensen dușmanul a mai opus eri rezistență menținîndu-se pe linia Nowogalezandriga-Lenczna-Za- Un (nord est de Cholm) după prînz au fost străpunse liniile de la răsărit de Lenczna și nord de Cholm. Atunci a început să evacueze pe o mai mare porțiune a frontului, noaptea, pozițiunile sale, numai în unele puncte mai opune rezistență. Spre răsărit de Lenczna am făcut om 2000 de prozonieri, intre Cholm și Bug la 1 și 2 August st. (Comunicatul e întrerupt aci), v 4 Neutralitatea României „L’Opinion“ din Salonic, făcînd bilanțul neutralitatei române în acest prim an al războiului european, ajunge la concluzia următoare : „Un an de neutralitate a fost pentru Romînia ruina tuturor aspirațiunilor sale, cele mai legititite și cele mai sfinte... și a servit, în ce ne privește, să ne acopere de rușine și de oprobiu.... Dacă vom urma așa, vom pierde pînă și dreptul de-a fi o națiune ! „Sărmană Romînie! unde te-au dus acei în cari ți-a pus încrederea !“ Articolul din „L’Opinion“ e datorit unui roman, care face propunerea ca toate studiile asupra neutralității în cursul anului expirat, publicate acum de intervenționiștii țărilor neutre, să fie reproduse atît în aceste țări, cit și în presa Quadruple înțelegeri. _______ Șease vase rusești in fața Constantei CONSTANȚA,2 Iulie. — Astă noapte pe la orele 11, mai multe lumini apărute pe mare în fața Cazinoului, au atras atențiunea publicului, care credea că sunt ale flotei rusești. Astăzi cercetînd la căpitănia portului, am putut afla că luminile provenea de la vaporul bulgăresc „Sophia“ care venia din bulina și din cauza pericolului masor, neputînd voiaja noaptea, a tanfat în fața portului nostru, iar dimineața și-a continuat drumul spre Varna. Totuși, astăzi dimineață, pe la orele 4, barcagiii aflați in fața Cazinoului, au putut vedea cu ochii liberi, apărînd în orizont, la o depărtare de 6—7 mile, șase unități din flota rusă, care, după o jumătate de oră, au dispărut în direcția coastei rusești. — Cor. ---------------- Ancheta militară la Iași S AU SAVIRSIT FALSURI PENTRU A FI MUTAȚI UNII SOLDAȚI IAȘI, 22 iulie. — Ziarul „Evenimentul” apărut astăzi in ediția a doua, anunță că ministrul de razboiu, in urma cererei d-lui general Presan, a ordonat o anchetă cu privire la faptul că mai mulți soldați cari se gaseau In regimente combatante din Moldova ar fi fost mutați în unități necombatante. Aceste mutări, spune „Evenimentul 11 s’au făcut prin imprimate false expediate din București la Iași. In primul rînd, ancheta a dispus arestarea elevului de administrație Gheorghe Butnariu, de la serviciul de mobilizare, care, s’ar fi dovedit, că este autorul principal al acestor mutări prin fraudă. Soldații implicați in această afacere, ca pedeapsă disciplinară, au fost concentrați și trimiși la regimentele combatante. Ancheta continuă și parchetul civil intenționează să intervie, intracit sunt bănuite că și unele persoane civile ar fi favorizat aceste mutări. — Dan. înfrîngerea turcilor in Mesopotamia Londra, 22 Iulie, (intirziată). — Oficial. — In Mesopotamia, după afacerea din vecinătatea localității Naserives la 24/7, turcii înfrînți s'au retras spre Nord la mai mult de 25 mile. Dînșii au perdut 2500 de morți și răniți. Intre prizonieri se aflau 41 de ofițeri și 690 de oameni între cari 200 răniți. Am capturat un tun de 40 livre, 12 tunuri de cîmp, 2 de munte, mai multe mitraliere, 1000 de încărcături, 300.000 de cartușe cum și explozive, bombe și alte furnituri de artilerie. Perderile britanice sunt de 564 de oameni între care 9 ofițeri uciși și 27 de răniți. — (Reuter). Vineri 24 iulie 1915 1A Militarismul german va fi zdrobit - ---------dfcsfr---------------lin manifest al lui sir Grey Gb IST,« it WS *7, W ’SkY'B 'Ura 7 £ m .. P tt. — __ — _ Roma, 21 iulie. — Implinindu-se un an de la izbucnirea războiului european, sir Grey a adresat, cu acest prilej, un manifest către poporul britanic arătînd vederile, d-sale în jurul cauzelor și conducerei conflictului pe care atît Marea Britanie cu întregul eî imperiu colonial, cît și valoroșii săi aliați sînt hotărîți să-l continue pînă la izbînda deplină sau pînă la încheerea unei păci onorabile și trainice, întemeiată pe libertatea popoarelor iar nu pe militarismul istovitor și asupritor. Sir Bucharan, ambasadorul Angliei la Petrograd, a trimis ziarelor mesajul guvernului britanic, arătînd sentimentele poporului englez ca și ale sferelor oficiale față de spiritul de abnegație dovedit de națiunea rusească. Dacă armata rusească a fost silită de superioritatea munițiunilor armatelor dușmane să se retragă, a rămas totuși neatinsă. In mesaj se adaogă că istoria lui Carol al XII-lea și al lui Napoleon se repetă : „Rusia nu se poate cuceri. Pe de altă parte, aliații nu vor depune armele plnă ce militarismul german, cu toată influența lui, nu va fi înfruntă. Ziarele rusești publică mesajul englez, arătînd buna impresie pe care el a produs-o asupra opiniunei publice din Rusia. Ziarele salută statele aliate pentru realitatea lui eroică și pentru hotărîrea nestrămutată de a susține Rusia pînă la ajungerea scopului dorit. (A. T. I.). < SIR EDWARD GREY ACUM UM AM 23 iulie 1914 Germania dînd un răspuns nefavorabil notei prin care Anglia îî cerea să respecte neutralitatea Belgiei și cum trupe germane au și invadat—în Belgia, guvernul Marei Britanii a declarat rǎzboiu Germaniei. Știrea produce senzație, întrucît se credea că Anglia ca și Italia vor sta în espectativă. Afară de aceasta, abia cu 24 de ore mai înainte, contele Czernin declarase la Sinaia că Anglia nu se va mișca, și iată acum că englezii intră în acțiune. Un zvon tendențios s-a răspîndit la Viena și s-a transmis și la noi. Anume, că neutralitatea Italiei costă foarte mult pe Franța, care s-a obligat ca după sfîrșitul războiului să dea Tunisul Italiei. * Știri asigurătoare din Sofia , guvernul declară că e hotărît să păstreze cea mai strictă neutralitate. Pentru moment pare înlăturată primejdia unei conflagrații în Balcani, care ne-ar fi obligat și pe noi să intrăm. Se urmează o intensă acțiune diplomatică pentru reconstituirea blocului balcanic în frunte cu Romînia. * Continuă a sosi știri alarmante din Franța, dar ele nu mai produc impresie. S-a stabilit că la Viena funcționează o agenție specială, al căreia rost este să lanseze asemenea știri; de aceea, publicul nu se mai lasă amăgit, ci așteaptă răbdător ca știrile alarmante să fie dezmințite. Neutralitatea Italiei este viu comentată, dat fiind faptul că Italia făcea parte din Tripla Alianță. Cercurile diplomatice dau explicația că tratatul de alianță obligă pe Italia să dea ajutor aliatelir sale numai în cazul cînd una din ele va fi atacată. Or, cum provocrea a venit din partea Austriei, Italia nu e obligată a interveni. De aci se deduce că nici Romînia nu are obligația de a interveni în războiu, căci dacă există o alianță cu Austria, este exclus ca ea să aibă altă clauză decît aceea pe care o are Italia. S-a răspîndit de dimineață zvonul că la granița romîno-bulgară s'au produs nouă incidente, că o luptă în regulă s'a început și că la ea a participat Chiar și artilerie După amiază zvonul s'a dezmințit ca fantezist. . • * Conform hotărîrea consiliului de coroană, Romînia ia măsuri militare. Se concentrează contigentele 1904, 1905 și 1906. Consiliul de miniștri examinînd chestiunea moratoriului, a hotărît că o asemenea măsură nu e impusă de împrejurări. 4 Turcia închide Dardanelele, minînd strîmtorile. „Goeben“ și „Breslau“ bombardează țărmul Algeriei și apoi iau drumul spre Dardanele. 4 Spre seară se răspîndește un zvon grav. Turcia a mobilizat și ca răspuns la aceata. Grecia a ordonat și ea mobilizarea. Știrile acestea întunecă din nou orizontul și publicul romînesc e iarăși alarmat, deoarece orice conflict în Balcani va atrage și participarea Rominiei. * * 4 4 Un comandant general al armatelor al ate Roma, 21 Iulie. Ziarul „Basser Nachrichten“ scrie că deocamdată nu se poate spune intrucit este adevărată știrea că Italia se pregătește să trimeată un corp de expedițiune în Dardanele sau în Albania. Vizita generalului Porro la cartierul general francez este poate în legătură cu această intenție. Dacă în conferințele cari au avut loc in Franța se va fi reușit să se concretizeze un plan unit de operațiuni pentru toți aliații, se va vedea din evenimentele viitoare. Pînă acum fiecare dintre aliați a dus războiul după planurile sale proprii, fără să fie seama de scopul finafr-comun. Această stare de lucruri s’ar putea modifica numai atunci cînd s’ar numi un comandant șef, care să poseadă puteri pe care pină acum nici un om pe pămint nu le-a mai avut. Lucrul este însă așa de puțin probabil tot așa ca și pretenția ca armatele care luptă înpotriva imperiilor centrale să lucreze cu aceeași concordie ca și armatele austro-germane. (A. T. I.)