Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)

1915-07-31 / nr. 4098

AlfuL IIL— No. 409в « concepută exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER « Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon »/« Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE »jarurile «farului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Pn an Lei 18.—­­ « Inni Lei B.® 0 3 Inni Lei S. — «Mlnitit« prețul e.t. Indol* TELEFON 4 LINII No. • 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA Tîrgul conștiințelor Presa guvernului despre corupți­a­ corupători Sub titlul: „Tîrgul Conștiințelor“, organul oficios „I­ndépendance Roumaine“ publică în numărul său de aseară următorul articol: Dacă despretuim profund pe acei, foarte puțini de altfel, cari s’au lă­sat a fi corupți și susțin, fiind plătiți, o cauză care nu este a noastră, sti­măm tot atît de puțini și pe coru­pători. Cum­ n’am judeca cu se­veritate pe străinii cari își permit să se amestece în afacerile interne ale ță­rei noastre, pentru a crea curente cste­odată contra­rii intereselor noastre. Și ce amestec încă! Un a­­mestec care constă în a st­runea germenii co­rupți li­nei în presa noastră, a în­depărta pe cetățeni de la datoriile lor, a-i face să joace un rol nedemn.­­Astfel de mijloace ne inspiră dezgust dar nu ne neliniștesc. Numărul celor cari au­ cedat promisiunilor, cari au cedat tentațiunei, este cu totul infim, o repetăm, și ei au fost prea curind demascați pentru ca să ne temem din partea lor. A­­­cest tîrg al conștiințelor, deschis în țara noastră, a crei­at totuși um sentiment de imitare foarte vin con­tra corupătorilor, cari râs­pîndesc aurul cu amîn­­două mîinele. Și în contra, acestor co­rupători, ori­cine ar fi ei, toți romînii resimt ace­eași indignare și toți veș­tej­esc atitudinea lor cu aceeași energie cu care Saxandra i-a veștejit, cînd și-a ținut discursul din înălțimea Capitoliului. Să nus-și închipue străi­nii că dacă au cumpărat câteva conștiințe, cîțiva in­divizii pătați și cîteva or­gane venale ale presei noastre, au cucerit dintr’o lovitură opinia publică. Nu se formează, nici nu se distrug convingerile și aspirațiunile unui popor cu bilete de bancă. Agitațiunea factice cre­­iază astfel, dispare în mij­locul corului de indigna­re pe care îl ridică aseme­nea procedee Sforțările vînduților cari vor să-și cîștige ba­nii lor, te fac să zîmbești de milă, și naivitatea ce­lor cari plătesc, pare a fi la nivelul lipsei tot­ale scrupule. Corupătorii s­e știe da­că nu o știu încă, își pierd timpul și banii. Departe de a cîștiga simpatia mul­­țimei, procedeul lor nelo­ial îi face antipatici și u­­neltirile ascunse irită. Ei se înșală și perzistund în acțiunea lor, nu vor putea decit să compromită ire­mediabil cauza pe care pretind că o apără prin a­­ceste mijloace reproșa­­bile. Ceea ce interesează pe publicul român Sunt mai întîi interesele româ­­nești. Idealul și interesele superi­oare ale țărei servesc și vor servi de conducător poporului românesc. Interesele străine trec pe planul al doilea, și nu intrigile corupătorilor ne vor face cauza lor simpatică și ne va determina să uităm datoriile noa­stre, ale tuturora. Acțiunea lor tinde să producă tocmai efectul contrar. Rusia îndeamnă Serbia să cedeze v --------------**-------------- „ Petrograd, 29 iulie. — „Nevoie i Vremea“ într’un articol editorial precizează două condițiuni pentru retrocedarea Macedoniei Bulgari­lor: această chestie a fost obiectul ultimelor demersuri în vederea u­­nei înțelegeri. 1 1) Ajutorul militar efectiv al Bul­gariei; 2) realizarea de fapt a acce­sului Serbiei la Marea Adriatică. Serbia trebue să recunoască că retrocedarea Macedoniei bulgari­lor va fi continuarea naturală și dezvoltarea politicei sîrbești din 1913. Discursul președintelui consi­liului sîrb în ședința Skupștin­eî din 16 Mai 1913, explică cu desăvîrșire punctul de vedere sîrbesc în pri­vința chestiunei Macedoniei. Două motive, spunea atunci d. Pastei, ne silesc să cerem revizui­rea tratatului balcanic: 1) Serbia a dat un ajutor militar cu mult mai mare decit promisese prin sus zisul tratat; 2) tratatul din 1912 a recu­noscut Serbiei dreptul de a ajunge la Adriatica. „Nevoie Vremea“, întrebuințând aceleași argumente față de situația actuală, explică cum bulgarii in­­trind in acțiune vor obține astfel un drept de compensație, după chiar principiul declarat de primul minis­tru Serbiei. Lupta sa contra germanismului fiind obiectivul general al războiu­lui, căderea Constantinopolului va fi un factor însemnat. Serbia fiind singura țară care poate oferi Bulga­riei compensația necesară spre a ajunge mai curînd la acest rezultat, trebue să cedeze spre a nu lua o prea mare responsabilitate în fața tutulor aliaților. Articolul marelui ziar rus, între­­buințind acelaș argument ca d. Pa­stei, încheie spunînd că, în cazul cînd Serbia va primi, nu numai te­ritoriul pînă la Marea Adriatică, dar și un mare regat slav pe țărmul Dalmației, toate motivele sîrbilor asupra orașului Monastir vor cădea de la sine. (Westnik), consiliului de miniștri. Asupra textului notei Triplei în­țelegeri se păstrează cea mai mare discreție. Numai primul ministru Radosla­­voff și regele Ferdinand cunosc textul notei. Guvernul bulgar așteaptă acum răspunsul Greciei și Serbiei la de­mersul Triplei înțelegeri căci nu­mai după ce va lua cunoștință de aceste răspunsuri va putea decide atitudinea Bulgariei. Tan. Bulgaria și propunerile Triplei înțelegeri Sofia, 29 iulie. — Propunerile fă­cute Bulgariei de către Tripla înțe­legere n’au fost pînă acum supuse Joffre la 17 ani Generalisimul francez la început glorioasei sale cariere militare TURCIA SE GÎNDEȘTE LA PACE SEPARATA Sofia, 28 iulie. — Guvernul turc a prevenit pe aliații săi că dacă nu i se furnizează munițium într’un termen scurt, va începe tratative de pace cu Anglia. (J. d. B.) slush rummi Englezii recuceresc localitatea Hooge Berlin, 29 Iulie. — Co­municat oficial din 10 Au­­gust st. n. — La est de Y­pres, însemnate forțe en­gleze au reușit să recuce­rească partea apuseană a localității Koog. (W.B.) , Londra, 28 Iulie. — Mareșalul French comunică cele următoare cu data de 9 August st. n.. De la ultimul comunicat cu data de 19 Iulie artileria a desfășurat o mare activitate la nord și la est de Ypres; în acest duel de artilerie am avut mereu superioritatea. Azi dimineață, după o bombarda­re folositoare, la care am cooperat și francezii la aripa noastră stingă, am dat un atac în contra tranșee­­lor din Hooge, cucerite de germani în ziua de 17 Iulie.­­După ce am recucerit toate a­­ceste tranșee, am mai înaintat spre nord și vest de Hooge și am reușit să mai cucerim tranșeele dușmanu­lui pe o întindere de 4200 metri. In timpul acestei lupte, artleria noastră a bombardat un tren ger­man la Langem­arck, făcindu-i să derieze și dînd foc la 5 vagoane. Am capturat 3 ofițeri și 124 oa­meni, precum și două tunuri revol­ver. (Depeșă comunicată de legați­­t­nea engleză). Anchetă contra unui ofițer BAC Art, 38 iulie. — Produce ma­re senzație în localitate ancheta ce se face contra unui ofițer de admi­nistrație, care avînd asupra sa ma­gazia de îmbrăcăminte a unui regi­ment, — de mai mult timp lua din magazie diferite efecte pe cari le vindea unor furnizori cari aveau de predat diverse obiecte fie aceluiaș regiment, fie altora din localitate, revinzinduse pe cele cumpărate de la numitul ofițer. Ofițerul a fost arestat din primul moment de cînd s'a descoperit fap­tul și un furnizor asupra căruia s'au găsit numeroase obiecte cum­­­părate din magazia regimentului,— este vorba să fie arestat de îndată­ ce instrucția va fi terminată. Instrucția fiind secretă și bănuin­­du-se că sunt mulți negustori impli­cați în această urîtă afacere, mă o­­presc a da nume, răminind ca de îndată ce se vor termina cercetările­­ să revin cu amănuri­ KNEL CALEMCHIARIAN Episcop armean Asasinat în orașul Siraz din Ana­tolia, unde era surghiunit. Defunctul prelat armean, era o figură cunoscu­tă la noi. Acum doi ani, ca însărci­nat al patriarhatului armean din Constantinopol, a vizitat toate orașe­le din țară, care au comunități arme­nești. El a fost primit în audiență la Constanța, de defunctul rege Carol, care lp­­prezentat reginei și la reți­nut la dejun. Ilii sista nir și situația militară a Germaniei IAȘI, 29 iulie. — Citim in ziarul „Gloria“, orga­nul partidului conserva­tor-democrat din Iași : „S’a vorbit in ultimul timp de statul nostru ma­jor. Sintem­ in măsură să avem date absolut precise asupra părerilor statului major in privința ultime­lor evenimente de pe tea­trul de război u. „Se știe că marele stat major trimite corpurilor de trupă un buletin de mersul luptelor, redactat după datele cari stau la dispoziția marelui coman­dament și după rapoarte­le atașaților noștri mili­tari. „Suntem­ in măsură să afirmăm că in ultimul bu­letin, trimis zilele aces­tea, se spunea că sleirea forțelor Germaniei înce­pe să se vadă limpede și că cu toate succesele de arme de pină acum, e im­posibil ca ea să poată fi pină la capăt victorioa­­să“. __________ Violent duel de artilerie ausiro­­sârb T.-Severin, 28 iulie. — Dri dimi­neață, la orele 9, bateriile de pe munții Orșovei au deschis focul contra bateriilor sârbe. S’a Încins o Întinsă canonadă pe tot frontul Dunărei până la Dren­­kova. Sub scutul artileriei, ungurii au incercat să debarce trupe la Ogra­­dina, dar nu au­ reușit. Canonada a durat pină la orele 12 și poate fi considerată cea mai a­­prigă de la începutul războiului lu­ând în considerație numărul tunuri­lor cari au­ fost in acțiune. M raMM FURTURILE DEL­A C. F. R. Eri­c. Judecător de instrucție G. Ni­sto 1­escu Bolintin, însoțit de grefierul Ion G. Tănăsescu, și controlorul de la căile ferate Alexiu, a făcut o nouă perchiziție la manufacturierul Vasile Dragom­irescu din Răcari (Dîmbovi­ța) unde a mai găsit două mari lăzi cu încălțăminte. Lăzile au fost con­fiscate și aduse la cale. 4 instrucție. ■>­r. Vineri Siluite M5 inia­li alGu­ri­­ei Guvernul rus a încheiat un acord cu Japonia Milano, 29 iulie.­ Mem­brii misiunei militare ja­poneze trimise în Italia, seu început să viziteze ele cîteva luni frontul de lup­tă de unde se întorc cu cele mai bune impresii a­­supra organ­izațiunei noas­tre militare perfecte și a­­supra progreselor făcute de acțiunea ofensivă a ar­matei italiene. Membrii misiunei mili­tare japoneze au dat in­­formațiuni interesante cu privire la colaborarea mi­litară a Japoniei cu Rusia și cu privire la chestiunea munțiunilor. Comisiunile teh­nice delegate de am­bele guverne s-au întrunit nu de mult și au fixat un program comun de acțiu­ne care este pe cale să se realizeze. Frontul orien­tal va resimți în curînd e­­f­ectele acestei colaborări. Experiența războiului ruso-japonez din 1906 a dat Japoniei o dezvoltare considerabilă în ceea ce privește fabricarea muni­­țiunilor. Astfel, ajungîn­­­du-se la un acord cu Ru­sia, ea a fost imediat în măsură să pună la dispo­ziția aliaților o parte din puternicile ei rezerve de proectile de artilerie și de a asigura regulata furni­tură pentru viitor. Pentru a putea satisface mai bine trebuințele aor­tuate imense de materiale și munițiuni de războiu, Japonia a procedat și ea la o repede mobilizare industrială care va trebui să dubleze producția nor­mală. Calculînd epoca la care s-a încheiat acordul și timpul necesar pentru traversarea enormei dis­tanțe, se poate crede că Rusia a și început să pro­fite de acest acord cu Ja­ponia. — Bursa. Veștejirea ticăloșilor ,.. .... ar* — Nou indestimi Lista VII Subsemnații, ofițeri de rezervă ai armatei române, luînd cunoștință de revoltătoarea acuzare a ziarului „Moldova“, prin care noul nostru camarad de arme Octavian Tăs­­lăuanu, e calificat de dezertor, fi­indcă, după ce a luptat trei luni de zile în armata asupritorilor neamu­lui nostru din Ardeal a venit în rîn­­durile noastre, — declarăm că res­pingem cu indignare această infa­mie și suntem­ siguri că reprezintăm astfel sentimentul tuturor camara­zilor noștri. Vestejim purtarea ignobilă a a­­celora cari aduc învinuirea de de­­zerțiune romînilor cind aceștia ur­­mînd îndemnul unei înalte conști­ințe de neam, părăsesc armatele asupritorilor pentru a veni să lupte în rîndurile oștirei noastre. GENERAL : I. Cantea; Pareteanu. GOLONEU: E. Fratoștiteanu, corp. V armt.; I. Anastasia, corp. I armată; Gr. Donoson. LT.-COLONELI: N. Haralambie, ce­tate București; C. Brătianu, reg. 20 art.; dr. A. Ziau, Constanța. MAIORI: Dr. Iacoboviță, corp. III armată; Profesor dr. Ștefan Posa, corp. IV. CĂPITANI: C. Hulban, Cavalerie; M. Petram­an; dr. profesor Vișaiu Cor­­lățeanu, corp. II; Al. Stroia, corp. IV armată; C. Popescu, reg. 72 inf.; I. Boer­escu , reg. 44 inf.; Prot veteri­nar P. Rregtor; pro­­vet Gr. I. Sla­­cu; Dr. Midham Ciuca; prot vet. I. Poe­­naru. LOCOTENENȚII: Farmacist S. Cri­­șan; Dr. Ion Jianu; I. Demetriade, reg.« art.; Verona, reg. 9 roșiori; Ște­­fan Martinescu, reg. 61 inf.; Petre Rizeanu, reg. 35 inf.; Elizeu Iliescu, reg. 63 inf.; Farmacist G. Dăianu, corp. IV; Scarlat Stăncescu, reg. 5 inf.; Gh. A. Teoharide, div. 3 tren; Brutus Drăgescu, bat. 9 vinători; Const. Madgearu, reg. 11 Șiret; Dr. N. Cretzu, bat. 3 art. cetate; Dr. D. Bălșoi, Veterinar Ales. Cincă; Vete­rinar G. M. Diesen. SUB­LOCOTENENȚII: Ion D. Șo­­va, bat. 1 pionieri; Dimitrie G. Fet­­cu, reg. 36 inf.; Nicolae G. Raicovicea­­nu, reg. 9 roșiori; Const D. Ghimuși, bat. 3 pionieri; G. St Sersea, reg. 72 inf.; Dr. Horațiu N. Georgescu, Dr. Victor Pap­ilan; Dr. D. Săvulescu, Ludovic Dolinschi, reg. 3 art.; Pan­­telimon N. Boicescu, reg. 58 inf.; D. Capalineanu, Tudor Voicu, D. Cinea­­lescu, At Teodorescu, Const. Nicola, I. M. Popescu, Cosma Ienescu, Miron R. Dumitrescu, Teodor Dumitrescu, Radu Popescu, Dumitru D. G. Dumi­trescu, Mihail Dumitrescu, Dumitru N. Dumitrescu, Ilie Mihailescu, Stan­­ca Xonescu, maiis Popa, Mihail Ma­rinescu toti din reg. 43 infanterie; Veterinar V. Sachel­arie, comp. 2 sub­­sistență; Veterinar V. Serafinescu, reg. 47 inf.; Veterinar P. Niculescu, reg. 8 artilerie; Veterinar E. Ebtel, Mejidia; Nicolae L Borș, reg. 12 inf.; Dr. M. T. Ionescu, reg. 59 inf.; Dr. L Vintilescu, Radu Odh Dndescu, reg. 4 obuziere; D. C. Protopopescu, reg. 30 Muscel; Eugen Apostolescu, col. III corp. III; Farmacist A. Vasilim, reg. 9 inf.; G. D. Dumitrescu, com. R. rer.; Ionel D. Iarca, comp. III sub.; I. Mititelu, reg. art. asediu; Mihai­ Borcea, reg. 13 inf.; M. M. Priboiann, art. călăreață; Em. Priboianu, reg. 2 art; Dr. I. Popescu, div. VII Roman;­ Die Radu, Clement Mitlu; Dr. C. Trandafirescu, reg. 33 Tulcea: Far­macist Șt. Măgureanu, reg. 35 inf.; Em. Marțian, reg. 53 inf.; Gh. A. Ma­cedon, reg. 42 inf.; lenescn Quintus, Ploești; V. Buzagiu, reg. 31 Calafat; Al. Gheorghiu, bat. II art. cetate Ma­ haț Institutor, reg. 57 inf.; M. Manoio­lescu, reg. 24 art; Dr. A. Ștefănescu, Veterinar C. Apostoleanu, corp I; Dr. L I. Gheorghiu; Dr. Marius Nasta; Dr. G­. Radu; Veterinar Virgil Sache­­larie; Veterinar I. Drăgoi; Mihai Ma­cavei. •P. S. — Inițiatorii au căzut de a­­cord ca adesiunile să fie trimise pă­rintelui Lucaci, strada Șincai 6, Bu­curești. onditui­ soția ministrului englez de muniții care secondează pe soțul ei printr'o vie propagandă pentru munițiuni fă­cută în întreaga Anglie. D-NA LLOYD GEORGE

Next