Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)
1921-04-08 / nr. 5256
V i üI/nMELF ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA is nu ■ din inițiat iva Camerei — C?oimmeă2»i Ședința se deschide la orele 3.45 sub preșidenția d-lui vicepreședinte A. Imbroane. D-niî miniștrii general Văleanu, Serghie Niță, O. Goga pe banca ministerială. D. SECARA (din Vaslui) protestează Împotriva legilor ce s’au votat In ședința dela 4 Aprilei, referitoare la reconstrucția și refacerea industrială. Lipsa deputaților dela ședințe . D. CHIROIU spune că la ședința de ori, președintele trebuia să-și pună In serviciu „servitorimea” ca deputații să vină în ședință din comisie. D. G. CRISTESCU (comunist): Nu servitorime, ci funcționarii Camerei. VOCI: Așa e, nu se pot trata astfel funcționarii Camerei. PREȘEDINTELE: Am făcut apel la d-nii deputați, de câte ori se vota vre-o lege mai importantă să vină la ședință și au venit. Anunț că mâine la orele 12 se va oficia investirea nouilor episcopi aleșî; mâine fiind sărbătoare, ședința Viitoare se va ține Vineri. Iarișî bonurile de tezaur D. POPESCU-RACARI citește o propunere cu privire la interpelarea d-lui Madgearu în chestiunea emiterea bonurilor de tezaur, Intrucât e acuzat un ministru. D. AL. OTETELEȘEANU: Nu e nici un minstru acuzat, de unde inventezi acest lucru? PAR. LUCACI: Nu te-ai săturat de scandal ? D. POPESCU-RACARI continuă și cere anchetă în această privință,după cum s’a decis la timpul său. Cere urgență. Cariera respinge urgența și trimite propunerea la secții. D. I. MIHALACHE protestează că nu s’a admis urgența. ^ D. MARINESCU 1) face o plângere Ministrului de război și 2) aduce la cunoștința d-lui C. Garoflid că în regiunea, dealurilor, nu se poate aplica legea islazurilor. Chiriașii sunt amenințați sărămătru pe drumuTi D. PLEȘOTARVU: Aduce la cunoștința d-lui ministru, de justiție că in urma sentințelor de evacuare, mii de chiriași vor rămâne pe drumuri cu începere dela Sf. Gheorghe. Rog pe d. ministru să vină de urgență cu o lege pentru a suspenda executarea sentințelor și astfel să se redea liniștea la atâția nevoiași (apl). D. GR. IUNIAN: In legătură cu comunicarea d-lui PleșoianUșam onoarea depune pe biuroul Camerei Un proect de lege din inițiativă parlamentară prin care se suspendă executarea sentințelor și a se admite ca chiriașii să depună chiriile la Casa de Depuneri și Administrațiile financiare dacă proprietarii refuză , să primească chiriile. Rog ca proectul să treacă prin e»misiuni ca să fie votat mai repede și protestăFl . Se cere urgența care e admisă. D. N. IORGA întreabă dacă acest proect e in legătură cu vreun decret , lege și i se răspunde că nu. Câteva comunicări D. STF.FANESCU (maj.) face o comunicare relativ la lucrările Camerei de secții; d. G. CRISTESCU (comunist) protestează că lucrătorii din atelierele Statului și particulare sunt prost plătiți iar impozitele asupra salariilor, au început, să se încaseze cu grabă de la lucrători. Spune că impozitele sunt mari pentru muncitori, cere pedepsirea avocaților pentru greva pe care au făcut-o. Deaimeni protestează că au fost arestați niște comuniști (VOCI, bine le-a făcut) și se declară nemulțumit de modul cum au fost judecați lucrătorii de Curțile Marțiale. D. I. RADUCANU cere guvernului să răspundă tn termenul reglementei întrebărilor ce se pun de către deputați De asemenea, cere să i se pună la dispoziție dosarul anchetei privitor la prefectul de Tecuci. D. CASACENCO: legile fiscale se aplică greșit în Basarabia, cer să se constate neregulile semnalate ale funcționarilor financiari in jud. Hotin. ___ PREȘEDINTELE atrage atenția numitului deputat că forma interpelării sale nu e deloc parlamentară. (apl.) Reduceri pe C. F. R. gradelor Inferioare din armata D. GENERAL CANTACUZINO: Toți d-nlî colegi cari s’au perindat la această tribună au făcut cereri sau au arătat nemulțumiri. Eu am să aduc azi o mulțumire d-lui general Văleanu, ministru de comunicații, care în urma intervenției mele a admis ca gradele inferioare să plătească pe un sfert trenul când pleacă acasă un concediu. (Aplauze) D. G-RAL VALEANU depune niște proecte de lege pentru deschidere și anulări de credite pe seama ministerului de comunicații. D. D. GOGA depune proectul de lege pentru acordarea unei pensii de 2500 lei episcopului de Roman. Un protest D. P. BRATAȘANU. Protestez că țăranii din Ardeal, indiferent de naționalitate sunt spoliați de proprietari, astfel ei plătesc câte 120 lei arendă de jugăr, pământ, pietros. Aceasta din cauza baronilor și a celorlalți proprietari cari cer să li se plăteancă și ogorul, pe când noi, cei din vechiul regat, nu am cerut aceasta. i D Brătășanui face o paralelă între proprietarii din vechiul regat, și cei din Ardeal, spunând că cei din vechiul regat sunt spoliați. Cere ca mărșurile ce se vor lua să fie echitabile , pentru toți. Ședința se ridică, deputații trecând , în secții. j Senatul discută proectul de lege al oifcHtorde ¥ndtlrrer$ — Cttrigșii w®? fi feverixatf* — Depuneyea cțtflrvra * Ședința se deschide la 3.15. Prezidează d. Coandă. Pe banca minsterială d. Gr. Trancu-Iași și Argetoianu. Presets et unse D. GR. TRANCU-IAȘI depune pe biroul Senatului, proectul de lege pentru reglementarea unificării administrației serviciilor ministerului muncii și cele dependințe de el. D. ARGETOIANU depune proectul pentru modificarea unor articole din legea sanitară. D. E. BRAN face o comunicare relativ la situația orfanilor de război din ținuturile alipite D. DR. SCHULLERUS revine asupra chestiunei mutărei unor funcționari din județul Târnava, Mare și într’o lungă comunicare scoate în evidență nevinovăția acelor funcționari. D. C. ARGETOIANU exprimă dorința ca în toate chestiunile acestea să se pună mai puțin omor propriu național și să căutăm a trăi cu toții în bună înțelegere. D. GURIȚA depune un proect de lege asupra chiriilor, din inițiativă parlamentară. Senatul admite urgența. Discuții .Aiupra proedirii pentru mîlannrarea oficiilor de închiriere I Se trece la ordinea zilei și se ia în discuție proectul de lege referitor la oficiile de închiriere. D. PROF. DR. IONESCU luând cuvântul în discuția generală arată că chestiunea raporturilor dintre proprietari și chiriași formează în acelaș timp obiectul preocupărilor, miniștrilor de justiție, interne și muncă. In afară de legile inițiativei parlamentare depuse în Senat și Cameră. D. AL. CONSTANTINESCU : Copilul cu moașe multe (râsete). D. PROF. DR. IONESCU condamuând spune că chestiunea nu poate fi îmbucătățită și ar fi bine ca chesatiunea, pe toate fețele ei, să fie amânată până ce se va vedea impozitele ce se vor pune asupra proprietăței t funciare. D. DUMITRESCU-BUMBEȘTI arrată arababura ce se face cu legea [ chiriei care nu poate fi decât una ] și cere amânarea discuției pentru a i se da țărei o lege întreagă, iar Senatul să se ocupe de chestiunile presante ca reforma agrară pentru Ardeal și reforma administrativă. , D. COL. JECTI la apărarea câtorva clase de chiriași cari sunt speculați de unii proprietari hrăpăreți. D-sa . spune apoi că negustorii s’au îmbojgățit și fac mare risipă. ( Cifre amânarea lege în discuție. I D. I. HERA spune că prin legea de față se tinde la o expropriere a imobilelor urbane. Crede că dacă legea va fi votată nimeni nu va mai construi imobile. Cere ca toate legile relative la această chestiune să fie aduse deodată. Legea favorabilă „CKformații“ ■ D. AL. CONSTANTINESCU arată că în legea de față nu sunt favoruri pentru proprietari ci pentru cei mulți. Legea în discuție nu atrage închirierile existente, ci numai ce este liber și cred că este mai bine ca închirierile viitoare să se facă sub un regim de restricțiune. (Aplauze) D. C. ARGETOIANU se miră că se găsesc glasuri cari să se ridice împotriva unei legi care este menită a pune capăt unei specu îl care se face în București mai ales. Nimeni nu poate să-și facă idee de specula scandaloasă pe cari o fac unii, subînchiriind câte o cameră, două, celor cari n’au unde sta. La discuția pe articole sunt gata să primesc orice amendament, care lămurește chestiunea mai bine. D. GHI GRIGOROVICI: Sunteți împinși de necesitățile timpului să vă amestecați în rosturile proprietatei urbane. Noi nu înțelegem ce nevoe are cineva să aibă o casă de închiriat, fiecare trebue să muncească pentru a trăi, nu este cinstit să inchiriezi o casă și să trăești din munca altuia. Pentru funcționari și lucrători legea actuală nu este avantajoasă. Numai clădirea de noul locuințe și exproprierea clădirilor mari cari servesc ari speculei, le vor fi lor de folos. Dar, ne bucurăm că cu prilejul aducerea acestei legi, ați Început să recunoașteți și dv.că sunt în mijlocul nostru niște paraziți criminali care ne exploatează locuințele. Statele cari au eșit din prăbușirea Austriei au stabilit că chiriile existente nu pot fi mărite, iar dv. la art. 3 al acestei legi întreiii chiria. Legea aceasta va aduce după ea nemulțumiri și greve. D. D. DOBRESCU cere ca legea să fie discutată în întregul ei. Spune că oficiul de închiriere va fi un nou prilej de favoruri. Se cere și se admite închiderea discuției. D. CUDALBU epune un proect de lege pentru organizarea corpului agronomilor. Ședința se ridică la orele 6.15, vl- Vineri la orele 2.30 cu dințăitoarea ședință mâine la ora 3. Cot»’ scöíbiíjh’íi: fa Carts _ Lyon. 6. — Londra 55,83; New- York 14,28 juni.; Germania 23,25; Belgia 104.25; Spania 199,50; Grecia 103,50; Olanda 493; Italia 55,25 Praga 19; România 20,47; Elveția 1247; Viena 3,75; schimbul la Geneva asupra Sofiei 7.1 l*»ÎWROTBWJI A aparut Duminica 3 Aprilie. LITERAR= RTISTIC loan Slavoi: Eminescu și Caragale (felul lor de a concepe viața) Literatura maghiară modernă. Falimentul genului epic de Dr. I. Dorseian. De la Ibsen la Trotzki: de Emil D. Fagure. Proprietatea intelectual (în jurul unor non flacuri de Hamangia) Nuvele, schițe, și articole de: Septimiu Popa, Barbu Lăzăreanu Radu Voinea, Jindrei Braniște etc. Versuri de: R. Toma, R. Cotruș, I. Buzdugan, R Mândru, Const. Ilrgeșan, Virgiliu Moscovîci, ec. Căpțile. (române și străine): (In nou roman de Knot Hamsam, însemnări: „Visai“ lui Zola. Badget al operei. In jural coranalaL Fecunditate. Revistele Cronica Sportivă, Șahul. Ilustrațiuni:, Prometeu liberal și Intermezzo, de pictorul german Künger George Enescu, de Dragoș, etc. — lit lea rimului în loan lira — — So. 19 Comisiunea agrară a Samerei suspendă lusrarul Consfătuirea de la Preșidenția Consiliului.—Guvernul și amendamentul d-lui V. Petrică.—Constituționalitatea reformelor agrare. — Convocarea Consiliului de miniștri Punctul de vedere al liberalilor Deputații din majoritate care fac parte din comisiunea Camerei pentru studiul reformei agrare au fost convocați Cri dimineață în Preșidentia Consiliului unde d. general Averescu le-a comunicat că guvernul nu este de acord cu punctul de vedere exprimat de comisiune în cea ce privește normele exiproprierei Intradevăr se știe că în ședința de Miarti comisiunea agrară a Camerei a admis un amendament al d-tei V. Potârcă care prin derogare delia art 10, al Constatațianei votată de Iașii lasă la aprecierea guvernului de a depăși prim expropriere cota celor două miloane de hectare. Guvernul însă nu împărtășește acest punct de vedere al comisiunei, și d. general! Averescu a comunicat deputatlor majorittatea că reforma agrară trebuește înfăptuită în cadrate fixate prin Constittuțiole, accentuând că asupra acestei chestiuni guvernul nu poate accepta o soluțiune tranzacțională ,prin care sa stângă punctul fundamental al Statului. In consecință d. general Averescu a cerut deputaților guvernamentali membrii comisiunei agrare să propună șî să voteze suspendarea discutiunilior până Vineri când d-sa va lua personal parte la ședința comisarial pentru a da lămuririle necesare și a expune punctul de vedere al guvernului. In aceiași ordine de Mei guvernul va propune comieiunei, să atmâne discuțimea articolelor mai grele, și să înceapă dtscuțiumea articolor mai puțin importante. Comisianța s’a întrunit azi la Cameră ședința incepâind fără prezența gurvernului. C. M. D. Berlascu din majoritate a cerut suspendarea infiscurtanilor până Vineri urmând ca în acest interval guvernul să-și formuleze punctul său de vedere. La această propunere s’a opus Federația care prin d. Mislca Diaphe a protestat împotriva suspemdărel? discurtanilor. D-s-a a arătat că dacă guvernul crede necesar să dea expliceat SțiÉ, — cum chestiunile în discuțiune erau ridicate de două zile, — avea tot timpul să o facă. La propunerea de amânare s’au asociat și reprezentanții partidulist liberali din comisiiune draui Sassu, Ciuca și Tătărescu. După discuțiiuml de o jumătate o oră comisiuinea a hotărât suspendarea discutiunilor până Vineri după amiază. * miniștri că va va discuta chestiunile ridicate de comisiunea agrară a Camerei și se va stabilii punctul de vedere al guvernului. Participând la cele două ședințe alle comisimei agrare, liberali au spus, prim d-nii Duca și Sassu punctul de vedere al partidului lor. Ei simt alături de guvern în cea ce privește înfăptuirea reformei agrare în carudle fixate prin Constituția de la Iaiși și traduse in faipt prin decretai lege de expropriere de la 1919, dar cer ca Înainte de orice alltă legiuire agrară să se ratifice acest decret al guvernului liberal. In realitate propunerea liberalilor este o statpiă factată parcă pentru ca măi târziu să poată spune, — d. Duca a afirmat chiar acest lucru în comistație, — că desformarea ulterioară a reformei agrare se datorește nevoilor teze de guvernul liberal. Astăzi se va întruni un constitta de t 8 Aprilie 192 i BUCUREȘTI Palatul Justiției In urma descoperirii cadavrului preotului Berceanu din comuna Berceni, a fost sesizat cu instrucția acestei afaceri de judecător Pastion de la cabinetul II, care a început imediat cercetările și cari au dus la descoperirea asasinului.. Iată în ce constă această crimă. Acum câteva zile a fost găsit mort în casa sa, preotul Berceanu care a fost asasinat prin 20 de lovituri de cuțit de către locuitorul aceleași comune anume Vasile Ilie Vlad, care la omorât cu scopul de a-i fura bani. Autorul crimei a fost descoperit în urma cercetărilor făcute, cu toate că acesta a negat la început, în fața prezumțiunilor de neînlăturat a mărturisit crima. El nu a reușit să fure nimic din averea preotului. El este arestat și va fi înaintat Curții cu jurați spre a fi judecat. Crima de La Bé rcavif ălătoria prințului ", Nicolae în Ardeal SIBIU. — încă dela orele ’’ se aștepta sosirea prințului Nicolae. Toate școlile locale și armata, aranjate în piața Regele Perdinand, strada Ciznadii și Bretter. Din cauza a patru pene avute la mașină în drum, a întârziat sosirea, iar d. general Cihosky, din precauțiune, a trimis înainte cauciucuri noul pentru schimb, în dreptul comunei Scărei între Avrig și Porumbaru, lângă pod. Prințul a sosit la Sibiu la orele 24.50. In dreptul școalei de cavalerie a fost întâmpinat de către d. general Cihosky, d. colonel Ganea de la statul-major, d. colonel Cristofor din reg. Putna, d-nai prefecți Comșa, Pilotti, dr. Balaban primar. dr. Goritz, corespondentul „Universului“ Simionescu, șeful siguranței generale Gherghe. De aci pornesc la reședința mitropolitană unde prințului i s’a rezervat camera și unde este întâmpinat cu urări de mitropolitul Bălan. După o jumătate de oră prințul terminându-și toaleta, pornește cu automobilul la sala cercului militar, unde se ia masa la orele 2.15. Aci a fost întâmpinat la ușă de către ofițerii superiori și școala militară cu drappelul în frunte și cu muzica militară care intonează imnul regal. — Coresp. Greva. ave ©aților Mersul tratativelor Se poate spune că greva avocaților a reușit complect, ceea ce înseamnă că întregul barou, a fost revoltat de măsura d-lui ministru de justiție care a schimbat orariul judecătoresc în disprețul tuturor intereselor profesionale ale celor cu cari a fost zeci de ani împreună. Aspectul tribunalului in prima zi de grevă a fost extrem de interesant. Toți avocații solidari, au amânat toate procesele de comun acord, așa încât judecătorii, după apelul nominal au fost nevoiți să ridice ședințe.i Nu s’a judecat nicăeri, nu s’a autentificat nici un act și nimeni nu a putut să se folosească de serviciile avocaților, cari vor duce greva până ce d. ministru va reveni. De altfel tratativele au și început. D. ministru a început să recunoască nemulțumirile corpului de avocați și va reveni asupra măsurilor luate cu privire la cele două complecte de judecători, unul dimineața și celalt după masă. Sa va reînființa simultaneitatea judecării proceselor, ca mai înainte dându-se astfel posibilitatea avocaților să aibă câteva ore libere pentru studierea dosarelor. In adevăr cu noua măsură, ei stăteau în Palatul Justiției de la 8 dimineața până la 7 seara. Singura modificare ce se va menține este acela că instanțele judecătorești vor funcționa dimineața, așa încât după masă nemți fiind un al doilea ccmplect de judecători, avocații vor fi liberi. Rămâne însă o dificultate. Curtea de casație va funcționa dimineața ? Desigur că nu. Căci prin legea ei de organizare Casația nu poate ține ședințe decât după masă. Probabil că numai aceasta chestiune va mai constitui obiectul tratativelor dintre avocați și ministru, și este probabil că până mâine grava să înceteze. Aceasta depinde de d. ministru carie va trebui să accelereze sfârșitul ei, căcî sufere din această cauză mersul justiției. Dar mai ales d-sa trebue să dea soluțiunea favorabilă avocaților, cari altfel se transformau în niște robi ai profesiunii lor. Și acest lucru nu-l poate dori nici d. ministru. VE& PRIMA LOVITURA Eram așa de mulțumit că se mănasem acolo pe Long Jon încât începui să petrec și să examinez în jurul meu cu interes ciudata țară unde mă găseam. Trecusem un spațiu mlăștinos plin cu sălcii, cu trestii și pomi curiosi cu aspectul exotic și sosisem la marginea unui luminiș cu terenul nisipos, semănat cu pini și un mare număr de pomi suciți, asemen stejarilor, dar cu un frunziș palid ca al sălciilor. La extremitatea luminișului se înălța o colină ale cărui două vârfuri bizare străluceau la soare. Simțit atunci în mine pentru întâia oară bucuriile explorațiunea. Ostrovul era nelocuit; tovarășii iei îi lăsasem în urmă, și nimic : îi trăia în jurul mau afară de do de Sf. bijoace. Mă învârteam printre arbori. Ici ș i colo înfloreau plante necunoscute mie. ii! și colea văzut șerpi, din care unul scoase capul dintr’o crăpătură ș i șueră la mine cu un zgomot asemănător unei învârtituri de sfârlează. Eram departe de a mă gândi că-i un dușman de moarte și că zgomotul era al faimosului crotal. Sosit pe urmă la un desiș format din specia aceia de stejari stejari—verzi--după cum aflai mai în urmă că se numesc — cu crucile ciudat sucite și frunzișul des. Cum intrasem în mijlocul pomilor auzit accentele slabe și depărtate ale unei voci omenești care pe când îmi continuam drumul, deveni din ce în ce mai tare și mai apropiată. Mă speriai destul și începui să mă târăsc într’un studos unde mă ghemuit tăcut ca un șoarece. O altă voce răspunse: apoi cea dintâi în care recunoscui n’a lui Silver, reluă și continuă multă vreme întreruptă din când în când de cealaltă. După ton, ei trebue să fi vorbit cu aprindere, dar nici un cuvânt distinct nu’mi parveni la ureche.Mi se păru în fine că vorbitorii tăcură și poate că se așezaseră într’un foc, căci nu numai ei încetaseră d’a se apropia, dar și pasările se liniștiră și își luară pe mlaștină locul lor. Atunci, băgai de seamă că îmi neglighiam afacerea, și fiindcă avusesem îndrăzneala d’a veni pe uscat cu marinarii bănuiți, cel mai puțin ce trebuia să fac era să mă apropii de ei cât mi-ar fi fost cu putință, ca să surprind cele ce vor pune la cale. Puteam să știu direcția interlocutorilor cu exactitudine, nu numai după sunetul glasurilor lor dar și după atitudinea ultimelor pasări cari planau a,armate d’asupra capetelor nepoftiților, înaintând in patru labe, mă îndreptai încet spre ei, până când ínfuie, punând capul la o deschizătură de stufiș. putui să’mî arunc ochii pe o mică vâlcea verde, vecină de mlaștină și înconjurată de pomi unde Long John și un alt om dee echipaj steteau de vorbă față în față. Soarele cădea în plin peste ei. Silver își aruncase pălăria alături de el pe pământ și figura lui mare și blondă, cu totul lucioasă de căldură, era înălțatărgătoare către acela a celuilalt individ. v — Camarade, zicea el: Fiindcă te stimez ca pe pulberea de aur — ca pe adevăratul aur — poți s’o crezi îți vorbesc și vreau să-ți salvez capul mă înțelegi ? Partida e jucată : d-ta nu poți să faci nimic ca s’o impedeci. — Silver, zise celalt (era roșu ca un, mac spunând vorbele astea și glasul i tremura), Silver ești bătrân și ești cinstit, sau cel puțin ai aceasta reputație, și d-ta mai ai și parale, cela ce lipsește la o mulțime de marinari de treabă; mai ești și curajos pe lângă asta.. Și tocmai d-ta vii să-mi spui că ești nevoit să te unești cu banda asta de tâlhari . Nu, nu tribue ! Cât despre mine, dacă îmî voi căica datoria. Un sgomot îl întrerupse deodată descooperisumnaiul «Un mariarii cinstiți — și iată că în acelaș moment îmi sosea știri despre un altul. Departe pe mlaștină izbucnise un țipăt de mânie, urmat pe dată de tut urlet îngrozitor și prelungit. Stâncile Lungei-Vederi îl repetară de douăzeci de ori;întreaga trupă a păsărilor de baltă zbură întunecând aerul ca un nor neașteptat ; și acest țipăt de agonie îmi răsună în creer chiar când păsările se coborâră și totul păru din nou liniștit. Tom sărise la auzul zgomotului ca un cal sub pinteni, dar Silver nici nu se mișcase. El rămăsese pe loc rezemat ușor de cârje, dar atent la camaradul cu care vorbea. . — John zise fratelotul întinzând mâna. — Jos mâinele 1 porunci silver care se dete înapoi câțiva pași, cu ițeala și precizia unui acrobat. — Jos mâinele dacă vrei, John Silver... Conștiința d-tare încărcată te face să-ți fie teamă se vede. Dar în numele Domnului, spune-mi ce tu asta ? ' I — ’Asta? replică Silver, zâmbind, dar mai circumspect ca nici odată, cu ochiul mic ca o gămălie de ac și flucitor ca o bucățică de sticlă In fața lui largă. Asta ? Mi se pare că a fost Alan. — Alan ! Atunci Dumnezeu să-l uite, era un adevărat maritmar. Cât despre d-ta. John Sever, ai fost multă vreme camaradul meu dar acum nu mai ești. Dacă voi muri ca un câine, voi muri făcând tamf datoria. D-ta ai omorât pe Alan, nu-i așa ? Haide! omoară-mă și pe mine dacă poci, dar te desfid să o faci, spunând aceste cuvinte bunul băiat întoarse spatele bucătarului și se îndreptă spre mal. El nu merse prea departe. John agățându se de o cracă, își desprinse de subțioară cârja și o aruncă din toate puterile. Cu o violență trăznitoare proiectilul atinse pe bietul Tom, cu vârful înainte, drept între umeri. El ridică brațele, suspină și căzu. Era rănit grav sau nu ? E probabil, judecând după sunetul vocei sale, că avea șira spinărei ruptă Repede ca o minută. Silver îl și tunse și i vâră de două ori cuțitul în piept. Din ascunzătoarea mea auzeam cum linește lovindu-l. Va urma Rîmîfietei (ROMAN)