Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-24 / nr. 5884
E »TW DOT TO AT A LUMEADIMINEAȚA AmmCHIRÍ !» CemcGrímarar „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE“, CAROL SCHULDER & S. BERGER, — Stor. Karagheorgherld No. A — Telelőn UH LITERATURA-ARTÂ-ȘTIINȚÂ Creati ® Stears Si de A. de HERZ Teatrul National. Hedda Gabler piesa în 4 acte de Ibsen Pentru a evidenția cu Hedda rămâne mai mult fiica tatălui ei decât soția omului cu care se a căsători. Ibsen i-a păstrat numele de fată D*>și măritată cu Tesaman. Hedda rămâne.... Gabler. E tot ce ce desprinde din această piesă tot atât de frizară ca și eroina, cu toate că emulți comentatori ai teatrului marelui norvegian, vor săi atribe o idee filozofică pentru că altfel n’ar avea ce căuta in repertoriul mult tămâiatului teatru de Idei Contrastul dintre Hedda și „fanii lui real’ ar fi de natură să născocească un elogiu adus altruismului, in vreme ce replica eroinei: „Vream să stăpânesc odată destinul unui om" te-anvârsă la altă ordine de idai ajungând la conclouda că teza ar consta în frământarea individului năzuind să se supună idealului colectiv. Severii moștri esteți vor adânci Un adevăr de fapt mertezam și eu mă îm^mnez aliindu-ană cu aceia care vă în „Hedda Gabler“ o piesa neizbutită to care »’a perdut autorul căutând o eșire prin situații false și scene viabil tare intuite. E o dovadă că și oamenii de geniu pot face uneori greșeli. Hedda Gabler e ren suflet bizar în care nu poate pătrunde nimeni, cum nici ea nu togă due să pătrundă lumina la elegantul ei apartament Copil răsfățat al Unui tată Îngăduitor, se mantă, pur um am pe care nu-l Iubește din pricina minorritâții în care se zbate; nu-și găsește locul printre oameni năzuind lucruri pe care ea însăși nu și le lămurește; devine geloasă pe o femee, care dintr’un om stricat, izbutește sa facă un om de treabă; înlesnește simuciderea acestuia ca o răzbunare pe vremurile când i-ar fi putut deveni soție, se sinucide și ea când se vede, grație unei greșeli, prada unui curtezan care vrea s-o poseadă! Restul ? O serie de situații neverosimile dar este aceea de la final, când o amantă găsește cu cale să refacă o lucrare de istorie, cu ajutorul noteior rămase de la un iubit care moare pe spital. * * «• Dacă îngădui lui Ibsen să scrie piesa, pentru că s’a pasionat de un tip original de femee, care distonează de bună seamă, in galeria, interesantelor lui ero trup, nu te poți opui să nu te miri pentru ce teatrul nostru Național sta gândit s’o joace! Teatrul n’are nici măcar scuza interpretărei tatr'um ansamblu omogen, căci în afară de d-nii Sorecau, Livescu și de d-ma Gusty ceilalți interpreți sunt cu totali fce tremni și ■ de atmosfera piesei și de oamenii pe care îi înfățișa D-na Frordi, această frumoasă și distinsă cochetă a intrat in rol deabea la actul al doilea. Din femeia bizară și misterioasă a făcut o neurastenică elegantă — poate chiar prea elegantă — patrânii du-se, mai târziu, în liniile generale indicate de priceputul regisor care este d. Gusty, fără să aducă contribuția necesară de care mijloacele artistei sunt foarte departe. A. de Herz HENRIK IBSEN Cea mai grasă femee din lume Cea mai grasă femeie din lue dorind să întreprindă un turneu în principalele orașe din Belgia și Franța a adresat o cerere autorităților departamentului de cale ferată din Remix, unde locuește. Intraidevăr, pentru a se duce la Anvers îi va trebui cu orice preț să întrebuințeze un furgon, ușile vagoanelor fiind prea înguste ca să poată încăpea prin ele. Maria P..., soția ta T..., este în vârstă de 41 ani și mamă a zece copii. Ea cântărește 184 kgr. Nu se știe ce răspuns va da administrația cererii ei Mark Strauss în Capitală Convorbire cu marele compozitor Richard Strauss, directorul operei mari din Vienna și, desigur, unul din cei mai mari compozitori ai vremei noastre, a sosit ori în Capitală, pentru a dirija trei concerte ale orchestrei noastre filarmonice, dintre care primul are loc in astă seara. Am avut ocăziunea să-l vedem. Ne-a vorbit de nouile sale compozițiuini. Un balet pe care l’a terminat și care poartă titlu de „Frișcă“ (Gréme fouettée). Opera din Vienna nu-l va putea da, din cauză că cheltuielile de montare depășesc mijloacele ei financiare, ele trebuind să treacă de două miliarde, cari deși nu sunt decât coroana, dar totuși miliarde. Acum lucrează la o operă „Intermezzo”, tot are se Întoarce de la complicația orchestrală, la simplitatea școalei clasice, a lui Haydn și Mozart In acelas spirit maestrul a prelucrat pentru o suită de balet,șapte bucăți din Couperin. împreună cu „Ma mare l’Onge“ de Ravel, această suită se dă actualimentel în minunata sală de bal din noua aripă a Burgului (fostul palat imperial). La 15 Aprilie Richard Strauss pleacă în Italia unde va dirija concerte la Roma, Palermo, etc. La 31 Mai se îmbarcă cu toată orchestra filarmonică din Vierte, cea mai bu ria din lume, pentru America de Sud, La Buenos-Aires va dirija, operile sale Salameia, Elektra și Cavalerul rozelor, precum și 30 concerte. Apoi va fac um turneu prin toate orașele mari ale țărilor latine din noul continent. Abia 16 Septembrie va reveni la Europa, din care cauză obicinuitele festivități din Salisburg nu vor putea avea concursul său. Asupra muzicei sale, maestrul se exprimă cu conștiința de sine a maestrului artist, dar și cu ironia omur lui de spirit. Despre tecnica pe care a întrebuințat-o în Salomeea, crede că a făcut un rău muzicei moderne, care o imitează.1 Dintre operile lui, fiecare are o pagină care-i place. Dar preferii actul al treilea din Cavalerul razelor. Dintre poemele simfonice, cea mai bună Intotdeauna ultima, dacă, bineînțeles, e bine executată De altfel încheie maestrul acest capitol, un ziarist american întrebându-mă care muzi că modernă o prefer, i-am răspuns că pe a mea proprie. ■ Maestrul Strana» e încântat că a revenit la București, unde a repurtat acum doi ani. Un atât de strălucit succes. Acum programul tuturor celor trei concerte ce va dirija, e alcătuit din compoziții ale sale. Intre ele Simfonia domestică o primă audiție la noi, Uvertura la Burghezul Gentilom a lui Moliere, Valsul din Cavalerul rozelor, etc. RICHARD STRAUS Ba »a Literatură .Artă. Teatre TEATRALE. — După Hodda Gabler vor urma la Teatrul Național următoarele premiere originale. Plicul de d. Liviu Rebreanu și Stăpână de d. Caton Teodorian. Până la noi dispozițiuni d. Ion Livescu subdirector general, a fost delegat director general al teatrelor. * **-CONCERTE. — Astă seară Vineri 23 Martie Duminică 25 și Luni 26 vor avea loc la Ateneu concertele Filarmoniei , dirijate de Richard Straus:'. Joi 12 Aprilie marele nostru violonist Enescu anunță un concert la Ateneu * * * CONFERINȚE. — Duminică 25 Martie orele 9 seara d. Virgil Zaborovsky va ține la gruparea „Poesis” (Fundația Carol) o conferință despre Goethe. Joi 27 Martie ora 9 seara d. Auger va vorbi la Universitatea despre Andrei Chanier. treda zilei MANTOURI DE PRIMAVARA Ca o eleganță desăvârșită, nn mătase, postav suplu, sau velentină mantourile de demi-saison fac o concurență reală tailleurului. Drapate de obicei intr'o parte unde sunt prinse cu câte o buclă frumoasă ele Înfășură, silueta femeei dându-i o deosebită grație Modelul nostru Înfățișează un astfel de man« tou cai reveruri © hale și caracteristica mânecă largă puțin Încrețită în banta lată 0 pălărioară de gust cu un pufjf mare de pene de ștruț dă mult farmec costumului FuL Trei premii știiififice Literatura noastră economică și financiară e săracă la lucrări originale. Se simte mai cu seamă lipsa unor tratate de economie politică și finanțe. „Cultura Națională“ dorind să umple acest gol, a instituit următoarele trei premii de un total de una sută mii lei Premiul I: 10.000 lei 35.000 lei pentru cel mai bum traat de economie politică (teorie generală). 5.000 lei premiu de încurajare. Premiul II: 30.000 lei 25.000 lei pentru cel mai bum tra at de economie politică. (Aplicarea practică in țara noastră). 5.000 lei premiu de Încurajare. Premiul III: 30.000 lei 25.000 lei pentru cel mai bum tratat de finanțe. 5.000 lei ,premiu de încurajare. Fiecare lucrare trebue să cuprindă între 250—350 pagini mașină de scris, 33 rânduri de pagină Lucrările care obțin primele trei premii sa vor publica în „Biblioteca Economică“ și în „Biblioteca Financiară“ de sub conducerea d-lui Aristide Blank, iar autorii lor vor primi in afară de premii și dreptul de autor. Ultimul termen pentru prezentarea manuscriselor este 1 Aprilie 1924. Analelor. Manuscrisele se vor preda la „Cultura Națională“ ebr. Paria No. 1. Expoziția de pictură și sculptură ARTA ROMANA Uma din cele mai de seamă manifestări artistice ale omului, societatea de pictură și sculptură Arta Română, compusă dintr’o falangă de artiști cu cele mai moderne concepții de progres în artă, a inaugurat Duminică la sălile de sus ale Ateneului a VI-a expoziție anuală. Expun : Traian Cornescu, distinsul director tehnic al Teatrului Național lucrări pline de lucrare și nerv cu acel colorit cald care Îi e propriu. Remarc câteva marine pline de soare și atmosferă. Pictorul C. Petru are un portret de copil de o rară expresie. Pictorul Mariuz Bunescu, a cărui expoziție personală din iarna asta ni l’a Înfățișat' aud o lumină etabilisată de artist ajuns în plină putere și expresie a talentului, aduce admirabile pânze, peisagii și interioare. D-nul Ștefan Dumitrescu, a muncit intens și interesant. D-a e artist cu sufletul și disprețuește metoadele de mercantilizare. Ne dă Portrete de o profundă viață interioară. Delicate și fin» apar peisagiul d-mulfui Steriade iar d-nul Strata, unul dtn cei mai intelectuali artiști ai noștri, ne dă bucăți sugestive profund gândita Iter aduce la rândul lui prinosul talentului său la Arta. Are desemiri inedita superioare la tot ce s’a făcut în arest gen. Tânărul și premiatul de acum un an artist Ghiață, ni se prezintă în progres. De asemeni și d-l Ionescu-Daru. Un panou mare impresionant prin frumuseța lui decorativă, expune d-l Teodoretcu-Sion, iar pânzele cu total es social ale d-mului Tonilid ne captivă și ne frământă austul, supunându-i unei admirații cu totul speciale. Printre sculptorii de la Arfa, menționăm la prima linie pe d-nul Han, a cânii operă e viață și expresia Bustul d-nel C M. e plin de grația proprie a modelului. Maestrul Pădurea și sculptorul Medrea sunt la înălțimea aprecierilor de mult stabilite ale publicului nostru față de puritatea talentului lor de seamă. Expun câteva bucăți vibrante și de un modelaj caracteristic. O lume compusă din fini intelectuali și elegante doamne, a umplut tot timpul sălile, aducând expresia lui de admirație pricepută față de operile expusa FULMEN Tot serbarea de la Câmpulung Primim următoarele: Domnule Director. In legătură cu scrisoarea d-lor Alfred Moșoiu și Mircea Rădulescu din Dimineața de eri referitoare la o serbare ce s’ar fi dat la Câmpulung sub auspiciile „Caselor Naționale“ ținem să precizăm următoarele: „Centrala Caselor Naționale“ are filiale în diferite sate și orașe din țară, n’are însă nici una în Câmpulung și nici n’a autorizat pe cineva din acest oraș să organizeze vre-o serbare în numele lor. Această primă și în ceia ce ne privește direct-ultimă ipoteză fiind înlăturată, consecințele cad de la sine, d-nii autori păstrându-și dreptul de a le impune celor împricinați. Vă rugăm să primiți mulțumirile noastre. " Președintele Centralei Caselor Naționale, colonel, L Hșinitu Cărți și reviste A apărut la 2, anul 4, din revista ,Cele trei Crișuri“ din Oradia Mare, la care colaborează George Bacalogiui, Vasile Savel, Gh. Tulbure, Rotica, etc. Viata Capitalei CURTEA _ Regina Însoțită de Regina Marioara a Iugoslaviei vor pleca mâine din Belgrad la Raguza pe malul măre! Adriatic«. Suverana va mai întori rapita de d-na Mavrodi, damă de onoare, de d colonel Bădescu adjutant regal român și de d. col. Sirkici adj. regal iugoslav. LUMEA DIPLOMATICA — Astăzi »asește tot Capitală d. Peter A. Jay, ministru plenipotențiar al Statelor Unite la București. « D. Pompeo Aiol»i, ministrul Italiei la București, a sosit ori dimineață la Roma, la sfârșituil săptătmânei viitoare disa va «*»1 to ConstaUL _ D-1 Tr&=theaJ5receanu, ministru plenipotențiar, șeful protocolului dî la ministerul afacerilor streine ți d-na Trăsnea-Greceeanu, au oferit un dineu diplomatic în saloanele Hotelului AlbetóeJ Palace. Am liat parte le acest dineu: d-na și d. Karl Einar de Wirsen, ministrul plenipot. al Suediei, d-na și d. Fendtoan de Sails, mimistrul Elveției, d. Mueller von Werendycke, ministrul Olandei, d. Qolac- Anitici, ministrul Jugo-Slavibi, dirția și d. Herbert Dearing, ministrul Angliei, d. Genahtro Nissai, ministrul Japoniiei, ducesa de Amarfi, d-na și Millington Drake, colonel d’Humières, atașat militar al Franței, d-na și Richard Francovici, doamna Triandafil și doamna N. N. Filodor, d-na și d. Ion Carp, colonelul Nicolae Arion. LUMEA OFICIALA La prințul oferit de d- Iana I. _ C. Brăzianu, președintele Consiliului de miniștri, «iu ,luat parte: d-na, dl-ra și d. conte de Marineville, ministrul Franței, d-na Gerbez, d. Al. Em. Florescu, ministrul țârei la Varșova ți d. Ștefan Pleșoianu ÎNSEMNĂRI mondene — Sâmbătă 24 cor. are loc al IV-lea ceai dansant dat de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, filiala Sf. Apostoli, MihaiVodă, pentru mărirea fondului de reparații al Bisericii Sf. Apostoli la Dreamland Grand Hôtel Francois. _ Simion Lachevre, reputatul maestru de crimă, fost profesor la școala Normală de scrimă din Joinville 1« Pont, a fost primit zilele acestea profesor la sale de arme a Jockey-Cubuilui din București. Zilele de antrenament sunt: Marți, Joi și Sâmbătă de la 6 la 8 ore seara Reamintim că d. Lochevre este actualmente profesor-șef la Institutul Național de Educație fizică din București și profesor de scrimă la Automobil -Club Regal Român. — Pentru a încheia seria ceaiurilor, Tennis Club ne invită pentru Mercuri 28 Martie la Dreamland Grand Hotel Francate, unde se va da balul anual al decanilor Clubului Sportiv. — Mercuri d. a. a avut loc la d-na Elena Miclescu o foarte reușită cu ediție dată ,de „Asociația muzicală română”. Mica d-ră Eremia a cântat delicios Impromptu și Preludiul de Faure, d-ra Eugenia Boiu și d-nii George Cocea și I. Solomon au executat admirabilul trio de Tschaikowski iar d-ma Natalia Zăvoianu a cântat arii din Bărbierul din Sevilla, Tosca și câteva melodii românești. Am remarcat în distinsa asistență : D-nele Comitiamța Cantiacuzino, Jufrosina Bîio bnn, Miarie Poenaru, Caterina Chica, Olympia Bossy, d-ra Mary G. Sion, d-ma și d-ra Elena Catargi, d-na și d-r Ferechide, d-na Heliade-Rădulescu, d-na și d-r M. Anghelescu, d-nele Lahovary, Sturcea, Ioana Balș, Natalia Balș, Lucasfernka, d- na și d. R. Solacorișmaneacu, Maria Athamosovici, Maria Periețeanu, d-na și d- Mândrea, d-na și d. Pâianiu, Margareta Hagi Theodorachi, d-na și d. D. Bălescu, d-nel» Zoe Fl’litte, Melanie Linaru- Elena Guriță, Zoe Iliescu, d-ra Margareta Negruzzo, d-ra Tisescu, d-na Slătineanu, d. și d-na Gigurtu, d-pa și d-ra Grigorescu, d-nele Cociu, Zender, General Boerescu, Felicia Boerescu, d-rele Aslan, Sahovar, d-nele Zavoianu, Niculescu-Ianca, Maria Mavrodi, Cioranu etc. d-nii: St Sihleanu, Huiban, Barbu Con»taotiu««cu, Zakasientcz, Căp, Solacohi «te. BINEFACERI Societatea ,Munca“ and president ția d-nei Maria Bertodel, deschide Duminică 25 Martie expoziția sa anuală de cusături românești la sediul său din str. Cometa No. 24. Expoziția va fi deschisă până 1a 1 Aprilie, dela 3—7 d. a. Intrarea liberâ— Marți seara, după reprezentația revietei-feerie *Când dracul pe* trece", a avut loc la Boulevard a a reușit supendament. Am notat un treacăt: d-na și d. Rudolf Florescu, d-ma și A Nicolae Luceaiewicz, d-na, și A A Ora «cm, d-na și Adi Hamat, d-na Simama Lahovary, d-na George» Mavrodi, d-na și d-ra Georgescu, d-na M. Rracovitsii d na Tutun, d-ma și A Artur Holbam, d-ma Zoe Iliescu, d-ma Oh Ir» ; d-rele: Sabina Podeoniu, Yvanne Palady, Marcalie Macovci, Jeanne și Welly Rosidescu, Madgearu, Calam, firescu, Irena Pherechide, Magda Mavrodi, Nuea Axxlreeanu etc. d-nil. col. Milan Vojcovvdd, Em. Cerkez, Dinu Stolojan, N. Raridascu, Paul Scorțescu, Giani Iloncea, I. Raket, G. Polteu-Micșunești, Macoolescu, Alexandrascu etc. ZIUA DE AZI Vineri, 23 Btartia ORA 11 dim. Soțiile arestaților de la Doftana se duc cu d. Gh. Cristescu la ministerul muncii, pentru a depune un protest împotriva tratamentului LI care sunt supuși cei închiși. ORA 3 -a- Academia română de ședință. D. N. Iorga comunică asupra subiectului: „Materiile nouă privitoare la Unirea Principatelor i rolul lui Victor Place. — Ședință la Cameră. _ Ședință la Senat. ORA 4 d. a. D. profesor L. Brancovici ține la Fundația Caro o conferință despre ,Libertatea comerțului și exportul cerealelor”. ORA 9 seara. Comitetele tuturor sindicatelor din Capitală se întrunesc in strada Academiei 37 pentru a se ocupa cu chestia agitațiilor muncitorești și cu organizarea eerbarei de 1 Mai. — La Cameră ședință de noapte SPECTACOLE OPERA ROMANA. Bărbierul de Sevila TEATRUL NAȚIONAL. Hedda Gabiel TEATRUL REGINA MARIA. Labirintul. TEATRUL MIC. Școala cocotelor. TEATRUL CAROL CEL MARE Das Susse Madel TEATRUL CENTRAL. Sburătorul TEATRUL POPULAR. Cererea in căsătorie. TEATRUL ALHAMBRA. Varietăți CINEMA PATHE PALACE. Dragoste la încercare. CINEMA VLAICU. Stanley in Africa. Citiți .Adevărul Literar FOITA ZIARULU5 „£ HMSMSATAf* 9\ Unchiul Năstase Petre Hicodim ROMAN ORIDINAL — de V. DEMETRIUS Tinerețe Lăudat astfel: Petre era Ä pună iar arcușul pe strune, când femeia de gazdă îi rugă pe toți Să iasă în curte, la umbra pomilor. Era o zi înoratit. In ajun plouase. La răstimpuri se făcea cald, zăpușală. Vântul se pornia nepristan, răcoros, și iar se încălzia atmosfera. In fundul curii, o perdea de vie, masca spatele unei clădiri. De la vie până la poartă era loc de întors carul. Pe lângă uluci, pomi înalți, un muc uriaș, un dud, doi peri, se înșirau până aproape de poartă. Casa, mică, cu fața la stradă, cu eșire în curte, abia ocupa a patra parte din loc. împresurat de tot tineretul, Petre începu să cânte, în picioare, din vioară și cu vocea. Deși glasul i se risipia în aer în bătaia vântului nici o vorbă nu pierdeau ascultătorii, așa le culegeau de atenți. Până către seară, fără să se odihniască vreodată cu vreun răgaz, Petre cântă, ascultat cu drag, iubit ca un dăruitor de lucruri scumpe. Nici unul din cântecele sale nu le era tuturora cunoscut Numai muma fetelor de gazdă era nevoită să tragă de departe cu urechia, printre sfârâiturile naturii , pregătia un ospăț ; studenții localnici la dânsa Îi dăduseră bani anume. Cu greu izbutia muma să ia pe câte una din fetele ei, ca s-o ajuta. Fa& sta ca pe cărbuni la bucătărie, cu ochiul și urechia la lume și, ca pisica, se strecura iarâș afară. — Odihnește-te puțina rugă în sfârșit Alexandru Scurtu, unul din tineri. Să se pună masa. Câteva din fete, verișoare sau vecine aduse de gazde. Își luar fi bună seara și plecară triste. Erau așteptate acasă , n’aveau încotro! Pizmuindu-le pe cele rămase, se gândiau cum ar face să se întoarcă, ce șiretenie să învârtească și, pe drum, căutau să învie pe buzele lor vreunul din cântecele auzite. Până să se așeze masa în casă, Horia Petrescu, unul dintre studenții musafiri, îl întrebă pe Nicodim de unde asta și ce-a venit să facă la București. Dar Petre nu mai știa nici el. — Scrii versuri, mi se pare ? îl întreba Scurtu. — Dar am să vă cânt ți din ele. — Nu vreai să te faci gazetar ? Asta ai avea de făcut: gazetărie ! grăi Alexandru Scurtu. Ce zici, Horia î — Se ‘nțelege. Un mânuitor al limbii, n’are altă carieră de ales, în țara noastră, dacă nu se face profesor.» Toți scriitorii noștri sunt ziriști, urmă Petrescu și adăogă . — I-aș da locul meu. Adică eu tot aș vrea să-l părăsesc și caut înlocuitor. — Cauți ? făcu Scurtu. Atunci Tai,găsit. Ce zici, trubadurule ? Nicodim asculta și nu’î venia sa creadă. Așa de repede se îndruma pe calea cea bună ? El începuse să creadă că -și va pierde veșnic timpul în Capitală. Ideia conservatorului îl supăra; să fie gazetar, nu se încumeta să nădăjduiască. — Se poate ? întrebă el, trecându-și mâna în jurul mijlocului lui Horia Petrescu. Și ce-aș face ? Că nu mă pricep ! — Nu te speria! Ai începe, cu cele ce simt eu. Ai începe prin a fi corector. Chiar mâine te iau cu mine, ca să vezi ce fac. Nimica toată. E mim că firește, dar nu deosebită pricepere. Intr’un sfert de ceas ești stăpân pe meserie. Trebuia să caut om în locul meu, îmi luasem obligația. Poți rămâne chiar de mâine. Eu am găsit niște meditații, cari îmi convin mai mult, pentru că îmi lasă mai mult timp liber. Masa se așezase în casă. Poftită, lumea de tineri intră, se orândui. In fruntea mesei, Petre Nicodim, cu un pahar mai mare de o litră dinainte. O pânticoasă damigeană, plină de vin, aștepta să fie golită. Puține pahare, farfurii, tacâmuri, semănau între ele. Erau în fel și Chip, se adusese și din vecini. Nici scaunele nu erau toate ale casei, și nici toate ale casei nu erau la fel. Se băutuică. Toate privirile se îndreptară spere Nicodim. Unii din meseni ar fi dorit să se isprăviască mai de grabă ospățul și, nerăbdători, își îmopârțiau privirea atentă între Petre și ușa, pe unde avea să vină bucatele. Fetele de gazdă ajutau în sfârșit pe mama lor, jinduind la o verișoară și o vecină, cari făceau cuotărâre pe musafirii, așezate temeinic în scaune. Toată lumea era veselă, dar și în așteptare. Petre era voios și el. Statura lui înaltă, în capul mesei, impunea și glasul lui se înfrăția cu al celorlalți, luând întâietate. In sfârșit petrecea și mai ales avea să petreacă în legea lui, să cânte și să bea. Uitase că a doua zi va vedea o redacție și poate va face parte din ea. De când îi spusese Horia Petrescu că va fi corector, ca o neliniște se abătuse în cugetul lui, risipindu se și iar adunându-se. Paharul mare de o litră se golia ,i se umplea mereu înaintea lui. „Bea mult, e bețiv !“ observau băeții, gândiau cu părere de rău fetele. Ochiuri, fasole cu carne, friptură înăbușită la capac, găluști cu prune, prăjituri, trecură pe masă și din belșug. Toată lumea avea poftă de mâncare și era grăbită să sfârșiască. La cafea Petre zise în surdină unul din cântecile născocite de el. — Asta e compoziția mea, destăinui simplu trubadurul către un vecin. — Și vers și muzică ? — Da. » — Ești un cântăreț mort ! Și te pierdeai prin provincie ! De unde ești ? — Dela Buzău. — O palmă de loc dela București ! Mesele, vr’o trei, puse cap în cap, fură scoase afari, pentru ca lumea să danseze. Era dorința fetelor. Afară era înniat și se pornise un vânt, care ar fi știm lampa. Singurul fotoliu al casei fu așezat într’un colț, pentru cântăreț. Petre nu pregeta să cânte d joc. Tot în picioare, deslănțui de pe coarde o chindie vijelioasă. Ii. câteva clipe băeți și fete bătrân podeau, tropoltiau în ritm sălbatic. Sârbe, hore, valsuri, armară, amețitoare. (Va urma) și nepotul sân