Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-24 / nr. 5884

E »TW DOT TO AT A LUMEADIMINEAȚA AmmCHIRÍ !» CemcGrímarar „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE“, CAROL SCHULDER & S. BERGER, — Stor. Karagheorgherld No. A — Telelőn UH LITERATURA-ARTÂ-ȘTIINȚÂ Creati ® Stears Si de A. de HERZ Teatrul National. Hedda Gabler piesa în 4 acte de Ibsen Pentru a evidenția cu­ Hedda ră­mâne mai mult fiica tatălui ei de­cât soția omului cu care se a căsăto­ri. Ibsen i-a păstrat numele de fată D*>și măritată cu Tesaman. Hedda rămâne.... Gabler. E tot ce ce des­prinde din această piesă tot atât de frizară ca și eroina, cu toate că emul­ți comentatori ai teatrului ma­relui norvegian, vor săi atrib­e o idee filozofică pentru că altfel n’ar avea ce căuta in repertoriul mult tămâia­tului teatru de Idei Contrastul dintre Hedda și „fanii lui real’ ar fi de natură să născo­cească un elogiu adus altruismului, in vreme ce replica eroinei: „Vream să stăpânesc odată destinul unui om" te-anvârsă la altă ordine de i­­dai ajungând la conclouda că teza ar consta în frământarea individu­lui năzuind să se supună idealului colectiv. Severii m­oștri esteți vor adânci Un adevăr de fapt m­ertezam și eu mă îm­^mnez aliindu-ană cu aceia care vă în „Hedda Gabler“ o piesa neizbutită to care »’a perdu­t auto­rul căutând o eșire prin situații false și scene viabil tare intuite. E o dovadă că și oamenii de ge­niu pot face uneori greșeli. Hedda Gabler e ren suflet bizar în care nu poate pătrunde nimeni, cum nici ea nu togă due să pătrundă lu­mina la elegantul ei apartament Copil răsfățat al Unui tată Îngădui­tor, se mantă, pur um am pe care nu-l Iubește din pricina m­in­orri­­tâții în care se zbate; n­u-și găsește locul printre oameni năzuind lucru­ri pe care ea însăși nu și le lămu­rește; devine geloasă pe o femee, care dintr’un om stricat, izbutește sa facă un om de treabă; înlesnește simuciderea acestuia ca o răzbunare pe vremurile când i-ar fi putut de­veni soție, se sinucide și ea când se vede, grație unei greșeli, prada unui curtezan care vrea s-o poseadă! Restul ? O serie de situații neverosimile dar este aceea de la final, când o amantă găsește cu cale să refacă o lucrare de istorie, cu ajutorul note­­­ior rămase de la un iubit care moare pe spital. * * «• Dacă îngădui lui Ibsen să scrie piesa, pentru că s’a pasionat de un tip original de femee, care disto­nează de bună seamă, in galeria, interesantelor lui ero trup, nu te poți opui să nu te miri pentru ce teatrul nostru Național sta gândit s’o joace! Teatrul n’are nici măcar scuza in­­terpretărei tatr'um ansamblu omo­gen, căci în afară de d-nii Sorecau, Livescu și de d-ma Gusty ceilalți interpreți sunt cu totali fce tremni și ■ de atmosfera piesei și de oamenii pe care îi înfățișa D-na Frordi, această frumoasă și distinsă cochetă a intrat in rol de­­abea la actul al doilea. Din femeia bizară și misterioasă a făcut o neurastenică elegantă — poate chiar prea elegantă — p­atrânii du-se, mai târziu­, în liniile gene­rale indicate de priceputul regisor care este d. Gusty, fără să aducă­­ contribuția necesară de care mij­loacele artistei sunt foarte departe. A. de Herz HENRIK IBSEN Cea mai grasă femee din lume Cea mai grasă femeie din lu­e dorind să întreprindă un turneu în principalele orașe din Belgia și Franța a adresat o cerere autorită­ților departamentului de cale ferată din Remix, unde locuește. Intraidevăr, pentru a se duce la Anvers îi va trebui cu orice preț să întrebuințeze un furgon, ușile vagoanelor fiind prea înguste ca să poată încăpea prin ele. Maria P..., soția ta T..., este în vârstă de 41 ani și mamă a zece copii. Ea cântărește 184 kgr. Nu se știe ce răspuns va da administra­ția cererii ei Mark Strauss în Capitală Convorbire cu marele compozitor Richard Strauss, directoru­l operei mari din Vienna și, desigur, unul din cei mai mari compozitori ai vre­mei noastre, a sosit ori în Capitală, pen­tru a dirija trei concerte ale or­chestrei noastre filarmonice, dintre care primul are loc in astă seara. Am avut ocăzi­unea să-l vedem. Ne-a vorbit de nouile sale compozi­­țiuini. Un balet pe care l’a terminat și care poartă titlu de „Frișcă“ (Gréme fouettée). Opera din Vienna nu-l va putea da, din cauză că chel­tuielile de montare depășesc mij­loacele ei financiare,­­ ele trebuind să treacă de două miliarde, cari deși nu sunt decât coroana,­ dar totuși miliarde. Acum lucrează­ la o operă „Intermezzo”, to­t are s­e Întoarce de la complicația orchestrală, la sim­plitatea școalei clasice, a lui Haydn și Mozart In acelas spirit maestrul a­­ prelucrat pentru o suită de balet,­­șapte bucăți din Couperin. împreună cu „Ma mare l’Onge“ de Ravel, a­­ceastă suită se dă actualimentel în minunata sală de bal din noua ari­pă a Burgului (fostul palat impe­rial). La 15 Aprilie Richard Strauss pleacă în Italia u­nde va dirija con­certe la Roma, Palermo, etc. La 31 Mai se îmbarcă cu toată orchestra filarmonică din Vierte, cea mai bu­ ria din lume, pentru America de Sud, La Bu­enos-Aires va dirija, o­­perile sale Salameia, Elektra și Ca­valerul rozelor, precum și 30 con­certe. Apoi va fac­ um turneu prin toate orașele mari ale țărilor latine din noul continent. Abia 16 Septem­brie va reveni la Europa, din care cauză obicinuitele festivități din Salisburg nu vor putea avea concur­­sul său. Asupra muzi­cei sale, maestrul se exprimă cu conștiința de sine a mae­strului artist, dar și cu ironia omur lui de spirit. Despre tecnica pe care a întrebuin­țat-o în Salomeea, crede că a făcut un rău muzicei moderne, care o imitează.1 Dintre operile lui, fiecare are o pagină care-i place. Dar preferii actul al treilea din Ca­valerul razelor. Dintre poemele sim­fonice, cea mai bună In­totdeauna ultima, dacă, bine­înțeles, e bine e­­xecutată De altfel încheie maestrul acest capitol, un ziarist american întrebându-mă care muzi că moder­nă o prefer, i-am răspuns că pe a mea proprie. ■ Maestrul Strana» e încântat că a revenit la București, unde a repur­tat acum doi ani. Un atât de strălu­cit succes. Acum programul tuturor celor trei concerte ce va dirija, e alcătuit din compoziții ale sale. In­tre ele Simfonia domestică o primă audiție l­a noi, Uvertura la Burghe­zul Gentilom a lui Moliere, Valsul din Cavalerul rozelor, etc. RICHARD STRAUS Ba »a Literatură .­Artă. Teatre TEATRALE. — După Hodda Ga­­­bler vor urma la Teatrul Național următoarele premiere originale. Pli­­cul de d. Liviu Rebreanu și Stăpână de d. Caton Teodorian. Pân­ă la noi dispozițiuni d. Ion Livescu subdirector general, a fost delegat director general al teatrelor. * *­­*-CONCERTE. — Astă seară Vineri 23 Martie Duminică 25 și Luni 26 vor avea loc la Ateneu concertele Filarmoniei , dirijate de Richard Straus:'. Joi 12 Aprilie marele nostru vio­lonist Enescu anunță un concert la Ateneu * * * CONFERINȚE. — Duminică 25 Martie orele 9 seara d. Virgil Zabo­­rovsky va ține la gruparea „Poesis” (Fundația Carol) o conferință despre Goethe. Joi 27 Martie ora 9 seara d. Auger va vorbi la Universitatea despre­ Andrei Chanier. treda zilei MANTOURI DE PRIMA­VARA Ca o eleganță desăvârșită, nn mă­tase, postav suplu, sau velentină manto­urile de demi-saison fac o concurență reală tailleurului. Drapate de obicei intr'o parte un­de sunt prinse cu câte o buclă fru­moasă ele Înfășură, silueta femeei dându-i o deosebită grație­ Modelul nostru Înfățișează un astfel de man« tou cai reveruri © hale și caracteris­tica mânecă largă puțin Încrețită în­ banta lată 0 pălărioară de gust cu un pufjf mare de pene de ștruț dă mult far­­mec costumului FuL Trei premii­­­­ știiififice Literatura noastră economică și financiară e săracă la lucrări ori­ginale. Se simte mai cu seamă lipsa unor tratate de economie politică și finanțe. „Cultura Națională“ dorind să umple acest gol, a instituit următoa­rele trei premii de un total de una sută mii lei Premiul I: 10.000 lei 35.000 lei pentru cel mai bum tra­­at de economie politică (teorie ge­nerală). 5.000 lei premiu de încurajare. Premiul II: 30.000 lei 25.000 lei pentru cel mai bum tra at de economie politică. (Aplicarea­­ practică in țara noastră). 5.000 lei premiu de Încurajare. Premiul III: 30.000 lei 25.000 lei pentru cel mai bum tra­tat de finanțe. 5.000­ lei ,premiu de încurajare. Fiecare lucrare trebue să cuprin­dă între 250—350 pagini mașină de scris, 33 rânduri de pagină Lucrările care obțin primele trei premii sa vor publica în „Biblioteca Economică“ și în „Biblioteca Finan­ciară“ de sub conducerea d-lui Aristide Blank, iar autorii lor vor primi in afară de premii și dreptul de autor. Ultimul termen pentru prezenta­rea manuscriselor este 1 Aprilie 1924. Analelor. Manuscrisele se vor preda la „Cul­tura Națională“ ebr. Paria No. 1. Expoziția de pictură și sculptură ARTA ROMANA Uma din cele mai de seamă ma­nifestări artistice ale omului, socie­tatea­ de pictură și sculptură Arta Română, compusă dintr’o falangă de artiști cu cele mai moderne concep­ții de progres în artă, a inaugurat Duminică la sălile de sus ale Ate­neului a VI-a expoziție anuală. Expun : Traian Cornes­cu, distin­sul director teh­nic al Teatrului Na­țional lucrări pline de lucrare și nerv cu acel colorit cald care Îi e propriu. Remarc câteva marine pline de soare și atmosferă. Pictorul C. Petru are un portret de copil de o rară expresie. Pictorul Ma­riuz Bune­scu, a cărui expoziție personală din iarna asta ni l’a Înfățișat' aud o lumină eta­­bi­lisată de artist ajuns în plină pu­tere și expresie a talentului, aduce admirabile pânze, peisagii și inte­rioare. D-nul Ștefan Dumitrescu, a muncit intens și interesant. D-­a e artist cu sufletul și disprețuește metoadele de mercantilizare. Ne dă Portrete de o profundă viață interioară. Delicate și fin» apar peisagiul d-mulfui Steriade iar d-nul Strata, u­­nul dtn cei mai intelectuali artiști ai noștri, ne dă bucăți sugestive profund gândita Iter aduce la rândul lui prinosul talentului său la Arta. Are desemiri inedita superioare la tot ce s’a făcut în arest­ gen. Tânărul și premiatul de acum un an artist Ghiață, ni se prezintă în progres. De asemeni și d-l Ionescu-Daru. Un panou mare impresionant prin frumuseța lui decorativă, expune d-l Teodoretcu-Sion, iar pânzele cu to­tal es social ale d-mului Tonilid ne captivă și ne frământă austul, su­­punându-i unei admirații cu totul speciale. Printre sculptorii de la Arfa, men­ționăm la prima linie pe d-nul Han, a cânii operă e viață și expresia Bustul d-nel C M. e plin de grația proprie a modelului. Maestrul Pădurea și sculptorul Medre­a sunt la înălțimea aprecieri­lor de mult stabilite ale publicului nostru față de puritatea talentului lor de seamă. Expun câteva bucăți vibrante și de un modelaj caracte­ristic. O lume compusă din fini intelec­tuali și elegante doamne, a umplut tot timpul sălile, aducând expresia lui de admirație pricepută față de operile expusa FULMEN Tot serbarea de la Câmpulung Primim următoarele: Domnule Director. In legătură cu scrisoarea d-lor Al­fred Moșoiu și Mircea Rădulescu din Dimineața de eri referitoare la o serbare ce s’ar fi dat la Câmpu­lung sub auspiciile „Caselor Națio­nale“ ținem să precizăm următoa­rele: „Centrala Caselor Naționale“ are filiale în diferite sate și orașe din țară, n’are însă nici una în Câmpu­lung și nici n’a autorizat pe cineva din acest oraș să organizeze vre-o serbare în numele lor. Această primă și în ceia ce ne pri­vește direct-ultimă ipoteză fiind în­lăturată, consecințele cad de la si­ne, d-nii autori păstrâ­ndu-și drep­tul de a le impune celor împricinați. Vă rugăm să primiți mulțumirile noastre. " Președintele Centralei Caselor Naționale, colonel, L Hșinitu Cărți și reviste A apărut la 2, anul 4, din revista ,Cele trei Crișuri“ din Oradia Mare, la care colaborează George Bacalo­­giui, Vasile Savel, Gh. Tulbure, Ro­­tica, etc. Viata Capitalei CURTEA _ Regina Însoțită de Regina Ma­­rioara a Iugoslaviei vor pleca mâine din Belgrad la Raguza pe malul mă­re! Adriatic«. Suverana va mai­­ întori rapita de d-na Mavrodi, damă de onoare, de d colonel Bădescu adjutant re­gal român și de d. col. Sirkici adj. regal iugoslav. LUMEA DIPLOMATICA — Astăzi »asește tot Capitală d. Peter A. Jay, ministru plenipoten­țiar al Statelor­ Unite la București. « D. Pompeo Aiol»i, ministrul Italiei la București, a sosit ori di­mineață la Roma, la sfârșituil săp­­tătmânei viitoare di­sa va «*»1 to Co­­nstaUL _ D-1 Tr&=th­eaJ5receanu, minis­tru plenipotențiar, șeful protocolu­lui dî la ministerul afacerilor strei­ne ți d-na Trăsnea-Greceeanu, au oferit un dineu diplomatic în sa­­loanele Hotelului AlbetóeJ Palace. Am liat parte le acest dineu: d-na și d. Karl Einar de Wirsen, ministrul plenipot. al Suediei, d-na și d. Fendtoan de Sails, mimistrul Elveției, d. Mueller von Weren­­dycke, ministrul Olandei, d. Qolac- Anitici, ministrul Jugo-S­lavibi, dirția și d. Herbert Dearing, ministrul Angliei, d. Genahtro Nissai, minis­trul Japoniiei, ducesa de Amarfi, d-na și Millington Drake, colonel d’Humières, atașat militar al Fran­ței, d-na și Richard Francovici, doamna Triandafil și doamna N. N. Filodor, d-na și d. Ion Carp, colo­nelul Nicolae Arion. LUMEA OFICIALA La prințul oferit de d- Iana I. _ C. Brăz­ianu, președintele Consiliului­­ de miniștri, «iu ,luat parte: d-na, dl-ra și d. conte de Marineville, mi­nistrul Franței, d-na Gerbez, d. Al. Em. Florescu, ministrul țârei la Varșova ți d. Ștefan Pleșoianu ÎNSEMNĂRI mondene — Sâmbătă 24 cor. are loc al IV-lea ceai­ dansant dat de Societa­tea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, filiala Sf. Apostoli, Mihai­­Vodă, pentru mărirea fondului de reparații al Bisericii Sf. Apostoli la Dreamland Grand Hôtel Francois. _ Simion Lach­evre, reputatul maestru de­­ crimă, fost profesor la școala Normală de scrimă din Join­­ville 1« Pont, a fost primit zilele a­­cestea profesor la sale de arme a Jockey-Cubuilui di­n București. Zilele d­e antrenament sunt: Marți, Joi și Sâmbătă de la 6 la 8 ore seara Reamintim că d. Loch­evre este actualmente profesor-șef la Institu­tul Național de Educație fizică din București și profesor de scrimă la Automobil -Club­ Regal­ Român. — Pentru a încheia seria ceaiu­rilor, Tennis­ Club ne invită pentru Mercuri 28 Martie la Dreamland Grand Hotel Francate, unde se va da balul anual al decanilor Clubu­lui Sportiv. — Mercuri d. a. a avut loc la d-na Elena Miclescu o foarte reu­șită cu ediție dată ,de „Asociația mu­zicală română”. Mica d-ră Eremia a cântat deli­cios Impromptu și Preludiul de Faure, d-ra Eugenia Boiu și d-nii George Cocea și I. Solomon au exe­cutat admirabilul trio de Tschai­­kowski iar d-ma Natalia Zăvoianu a cân­tat arii din Bărbierul din Sevilla, Tosca și câteva melodii ro­mânești. Am remarcat în distinsa asis­tență : D-nele Com­itiamța Cantiacuzino, J­u­­frosina Bîi­o­ bnn, Miarie Poenaru, Cate­rina Chica, Olympia Bossy, d-ra Mary G. Sion, d-ma și d-ra Elena Catargi, d-na și d-r Ferechi­­de, d-na Heliade-Rădulescu, d-na și d-r M. Anghel­escu, d-nele Lahovary, Sturcea, Ioana Balș, Natalia Balș, Lucasfernk­a, d- na și d. R. Solacoriș­maneacu, Maria Athamosovici, Ma­ria Periețeanu, d-na și d- Mândrea, d-na și d. Pâianiu, Margareta Hagi Theodorachi, d-na și d. D. Bălescu, d-nel» Zoe Fl’litte, Melanie Linaru- Elena Guriță, Zoe Iliescu, d-ra Mar­gareta Negruzzo, d-ra Tisescu, d-na Slătineanu, d. și d-na Gigurtu, d-pa și d-ra Grigorescu, d-nele Cociu, Zend­er, General Boerescu­, Felicia Boerescu, d-rele Aslan, Sahovar, d-nele Zavoianu, Nicu­lescu-Ianca, Maria Mavrodi, Cioranu etc.­ d-nii: St Sihleanu, Huiban, Barbu Con­­»taotiu««cu, Zak­asientcz, Căp, So­­lacohi «te. BIN­EF­ACERI Societatea ,Munca“ and president ția d-nei Maria Bertodel, deschide Duminică 25 Martie expoziția sa a­­nuală de cusături românești la se­diul său din str. Cometa No. 24. Expoziția va fi deschisă până 1a 1 Aprilie, dela 3—7 d. a. Intrarea li­berâ­­­­— Marți seara, după reprezenta­ția revietei-feerie *Când dracul pe* trece", a avut loc la Boulevard a a reușit supen­dame­nt. Am notat un treacăt: d-na și d. Rudolf Florescu, d-ma și A Nico­­lae Luceaiewicz, d-na, și A A Ora «cm, d-na și A­di Hamat, d-na Si­­mama Lahovary, d-na George» Ma­vrodi, d-na și d-ra Georgescu, d-na M. Rracovitsii d na Tutun, d-ma și A Artur Holbam, d-ma Zoe Iliescu, d-ma Oh Ir» ; d-rele: Sabina Podeoniu, Yvanne Pal­ady, Marcalie Macovci, Jeanne și Welly Rosidescu, Madgearu, Calam­, firescu, Irena Pherechide, Magda Mavrodi, Nuea Axxlreeanu etc. d-nil. col. Milan Vojcovvdd, Em. Cerkez, Dinu Stolojan, N. Rarida­­scu, Paul Scorțescu, Giani­ Iloncea, I. Rak­et, G. Polteu-Micșunești, Mac­oolescu, Alexandrascu etc. ZIUA­ DE AZI Vineri, 23 Btartia ORA 11 dim. Soțiile arestaților de la Doftana se duc cu d. Gh. Criste­­scu la ministerul muncii, pentru a depune un protest împotriva trata­mentului LI care sunt supuși cei în­chiși. ORA 3 -­a- Academia română d­­e ședință. D. N. Iorga comunică a­supra subiectului: „Materiile nouă privitoare la Unirea Principatelor i rolul lui Victor Place. — Ședință la Cameră. _ Ședință la Senat. ORA 4 d. a. D. profesor L. Bran­covici ține la Fundația Caro­ o con­ferință despre ,Libertatea comerțu­lui și exportul cerealelor”. ORA 9 seara. Comitetele tuturor sindicatelor din Capitală se întru­nesc in strada Academiei 37 pentru a se ocupa cu chestia agitațiilor muncitorești și cu organizarea eer­­barei de 1 Mai. — La Cameră ședință de noapte SPECTACOLE OPERA ROMANA. Bărbierul d­e Sevila­ TEATRUL NAȚIONAL. Hedda Ga­biel TEATRUL REGINA MARIA. La­birintul. TEATRUL MIC. Școala cocotelor. TEATRUL CAROL CEL MARE Das Susse Madel TEATRUL CENTRAL. Sburătorul TEATRUL POPULAR. Cererea in căsători­e. TEATRUL ALHAMBRA. Varietăți CINEMA PATHE PALACE. Dra­goste la încercare. CINEMA VLAICU. Stanley in A­­frica. Citiți .Adevărul Literar FOITA ZIARULU5 „£ HMSMSATAf* 9\ Unchiul Năstase Petre Hicodim ROMAN ORIDINAL — de V. DEMETRIUS Tinerețe Lăudat astfel: Petre era Ä pu­nă iar arcușul pe strune, când femeia de gazdă îi rugă pe toți Să iasă în curte, la umbra pomi­lor. Era o zi înoratit. In ajun plo­uase. La răstimpuri se făcea cald, zăpușală. Vântul se pornia nepristan, răcoros, și iar se în­­călzia atmosfera. In fundul curii, o perdea de vie, masca spatele unei clădiri. De la vie până la poartă era loc de întors carul. Pe lângă uluci, pomi înalți, un muc uriaș, un dud, doi peri, se înși­rau până aproape de poartă. Casa, mică, cu fața la stradă, cu eșire în curte, abia ocupa a patra parte din loc. împresurat de tot tineretul, Petre începu să cânte, în picioa­re, din vioară și cu vocea. Deși glasul i se risipia în aer în bătaia vântului nici o vorbă nu pierdeau ascultătorii, așa le culegeau de atenți. Până către seară, fără să se odihniască vreo­­dată cu vre­un răgaz, Petre cân­tă, ascultat cu drag, iubit ca un dăruitor de lucruri scumpe. Nici unul din cântecele sale nu le era tuturora cunoscut Numai muma fetelor de gazdă era ne­voită să tragă de departe cu ure­­chia, printre sfârâiturile naturii , pregătia un ospăț ; studenții lo­calnici la dânsa Îi dăduseră bani anume. Cu greu izbutia muma să ia pe câte una din fetele ei, ca s-o ajuta. Fa& sta ca pe cărbuni la bucătărie, cu ochiul și urechia la lume și, ca pisica, se strecura iarâș afară. — Odihnește-te puțin­­­a rugă în sfârșit Alexandru Scurtu, u­­nul din tineri. Să se pună masa. Câteva din fete, verișoare sau vecine aduse de gazde. Își luar fi bună seara și plecară triste. Erau așteptate acasă , n’aveau încotro! Pizmuindu-le pe cele rămase, se gândiau cum ar face să se în­toarcă, ce șiretenie să învârtea­scă și, pe drum, căutau să învie pe buzele lor vreunul din cânte­cele auzite. Până să se așeze masa în casă, Horia Petrescu, unul dintre stu­denții musafiri, îl întrebă pe Ni­codim de unde asta și ce-a venit să facă la București. Dar Petre nu mai știa nici el. — Scrii versuri, mi se pare ? îl întreba Scurtu. — Dar am să vă cânt ți din ele. — Nu vreai să te faci gazetar ? Asta ai avea de făcut: gazetă­rie ! grăi Alexandru Scurtu. Ce zici, Horia î — Se ‘nțelege. Un mânuitor al limbii, n’are altă carieră de ales, în țara noastră, dacă nu se face profesor.» Toți scriitorii noștri sunt ziriști, urmă Petrescu și a­­dăogă . — I-aș da locul meu. Adică eu tot aș vrea să-l părăsesc și caut înlocuitor. — Cauți ? făcu Scurtu. Atunci Tai,găsit. Ce zici, trubadurule ? Nicodim asculta și nu’î venia sa creadă. Așa de repede se în­druma pe calea cea bună ? El începuse să creadă că -și va pier­de veșnic timpul în Capitală. I­­deia conservatorului îl supăra; să fie gazetar, nu se încumeta să nădăjduiască. — Se poate ? întrebă el, tre­­cându-și mâna în jurul mijlocu­lui lui Horia Petrescu. Și ce-aș face ? Că nu mă pricep ! — Nu te speria! Ai începe, cu cele ce sim­t eu. Ai începe prin a fi corector. Chiar mâine te iau cu mine, ca să vezi ce fac. Nimica toată. E mim că firește, dar nu deosebită pricepere. Intr’un sfert de ceas ești stăpân pe meserie. Trebuia să caut om în locul meu, îmi luasem obligația. Poți ră­mâne chiar de mâine. Eu am găsit niște meditații, cari îmi convin mai mult, pentru că îmi lasă mai mult timp liber. Masa se așezase în casă. Pof­tită, lumea de tineri intră, se o­­rândui. In fruntea mesei, Petre Nicodim, cu un pahar mai mare de o litră dinainte. O pânticoasă damigeană, plină de vin, aștepta să fie golită. Puține pahare, far­furii, tacâmuri, semănau între ele. Erau în fel și Chip, se adu­sese și din vecini. Nici scaunele nu erau toate ale casei, și nici toate ale casei nu erau la fel. Se bău­tuică. Toate privirile se îndreptară spere Ni­codim. Unii din meseni ar fi dorit să se ispră­­viască mai de grabă ospățul și, nerăbdători, își îm­opârțiau privirea atentă între Petre și ușa, pe unde avea să vină bucatele. Fetele de gazdă ajutau în sfârșit pe mama lor, jinduind la o verișoară și o vecină, cari făceau cu­otărâre pe musafirii, așezate temeinic în scaune. Toată lumea era veselă, dar și în așteptare. Petre era voios și el. Statura lui înaltă, în capul me­sei, impunea și glasul lui se în­­frăția cu al celorlalți, luând în­tâietate. In sfârșit petrecea și mai ales avea să petreacă în le­­­gea lui, să cânte și să bea. Uitase că a doua zi va vedea o redacție și poate va face parte din ea. De când îi spusese Horia Petrescu că va fi corector, ca o neliniște se abătuse în cugetul lui, risipin­­du se și iar adunându-se. Paharul mare de o litră se go­­lia ,i se umplea mereu înaintea lui. „Bea mult, e bețiv !“ obser­vau băeții, gândiau cu părere de rău fetele. Ochiuri, fasole cu carne, frip­tură înăbușită la capac, găluști cu prune, prăjituri, trecură pe­­ masă și din belșug. Toată lumea avea poftă de mâncare și era grăbită să sfârșiască. La cafea Petre zise în surdină unul din cântecile născocite de el. — Asta e compoziția mea, des­tăinui simplu trubadurul către un vecin. — Și vers și muzică ? — Da. » — Ești un cântăreț mort ! Și te pierdeai prin provincie ! De unde ești ? — Dela Buzău. — O palmă de loc dela Bu­cu­rești ! Mesele, vr’o trei, puse cap în cap, fură scoase afari, pentru ca lumea să danseze. Era dorința fe­telor. Afară era înniat și se por­nise un vânt, car­e ar fi știm lampa. Singurul fotoliu al casei fu așezat într’un colț, pentru cântăreț. Petre nu pregeta să cânte d joc. Tot în picioare, deslănțui de pe coarde o chindie vijelioasă. Ii. câteva clipe băeți și fete bătrân podeau, tropoltiau în ritm sălba­tic. Sârbe, hore, valsuri, armară, amețitoare. (Va urma) și nepotul sân

Next