Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-16 / nr. 6264
După multe greșeli care ne-au atras atâtea ofense și scăderi, guvernul de astăzi a intrat, în sfârșit, pe calea cea bună în politica externă. Se vede acum că-i lipsea Guvernului viziunea clară a situației și că îi lipsea energia de a se hotărî. A trebuit deșteptarea presei și sila evenimentelor spre a se hotărî să facă"un pas energic și de bun simt Intr’o epocă în care nu se mai reușește decât cu mijloace a la Lenin și a la Mussolini, guvernul României proceda după vechile metode bizantine și cu șiretenia care nu mai înșeală pe nimeni. Metode dulcege și virilitate castrată care ne-au atras până acum doar vârfurile de ghete de la Roma și de la Madrid plus concertul de injurii de la Belgrad. Oamenii cari vor să învingă trebuie să se potrivească vremurilor. • Vor învinge aceia cari vor ști să îndrăznească. Dacă pe vremea marii revolutiuni franceze marele Danton a putut striga: „îndrăzneală, îndrăzneală și tot , mereu , îndrăzneală!“ să nu uităm că și astăzi trăim ,într’o epocă de revoluțiune în care cel mai puternic argument este pumnul. Bineînțeles pumnul la figurat. La Paris guvernul român a intrat acum pe calea normală care singură poate pune în valoare toate forțele României și impune respect acelora cari, îndrăzneți și provocatori când socoteau că România a rămas izolată, vor redeveni oameni înțelepți în fața unei forțe impunătoare. Fără a face demonstrațiuni ostilată de aimeni, fără a încheia afduri care ar putea fi consideraacte de provocatiune pencine și numai spre a întăritul pacific care stă la baza Societătei Națiunilor. torbuie să se apropie de drept "Membrii guvernului s’au întrunit la orele 10 dim. într'un consiliu de miniștri su preșidenția d-lui I. Brîstianu. Primul ministru a făcut o expunere a impresiilor culese în turneul pe care l-a făcut în Basarabia cu ocazia serbărilor de aniversare. I sa a constatat că împroprietărirea s’a terminat; țăranii muncesc cu râvnă ogorul care acum este a lor Pământul Basarabiei este tot semănat. Administrația a făcut progrese. In sfârșit, a conchis d. I. Brătianu, nemulțumirile au fost reduse lestul de simțitor în Basarabia. CONVENȚIILE CU UNGARIA APROBATE L>. D. Gh. Mârzescu, ministru ad-f interim la externe a făcut consiliului o expunere de o oră asupra conținutului convențiunilor încheiate în Ungaria. Consiliul a dat împuternicire d-lui Mârzescu să semneze aceste convenții. Semnarea se va face astăzi de dimineață la ministerul de externe. BUGETELE MINISTERELOR C. V. Brătianu a cerut să se procedeze la alcătuirea comisiunilor bugetare pentru fiecare minister, pentru ca să se înceapă din vreme alcătuirea bugetelor pe minisere. VÂNZAREA REDEVENTEI Consiliul a aprobat vânzarea refevenței de produsele petrolifere ala statului, grupului de rafinori cari prin joc. „Redevența“ au oferit suma cea mai avantagioasă. MINIȘTRII IN VACANȚĂ S’au aranjat apoi vacanțele miniștrilor pentru sărbătorile Paștilor. D. I. Brătianu va pleca în ziua de 23 nor., într’o călătorie de agrement, la Constantinopol, pentru 9 zile. D. dr. C. Anghelescăr, ministrul instrucțiunei publice va însoți pe primul ministru, în această călătorie. D. Al. Constantinescu va pleca, probabil în Italia. Miniștrii cari vor rămâne în Capitală pe timpul vacanței sunt d-nii: general Văitoianu, Gh. Mârzescu, general MârdărescU, B. Franasovici și Gh. Tătărăscu. CHESTIA CREDITELOR O vie discuție a fost provocată în consiliu de cererea insistentă a d-lui general Văitoianu, ministrul mare Putere care, întărindu-și aliata, se întărește pe sine. O înțelegere sinceră, reală dar categorică cu Franța este astăzi indispensabilă. Și, ceea ce este iarăși de cel mai mare interes ca, să se realizeze este o altă atitudine la ministerul nostru de externe. O atitudine mai mult în acord cu puterea cu prestigiul și cu demnitatea României, înțelegerea sau alianța cu Franța — care firește nu poate și nu trebuie să excludă cea mai strânsă prietenie cu Anglia — este un act politic indicat — nu de ostilitatea trecăoare a Italiei, nici de actul comic în imitativitatea lui, al Spaniei — dar față de ostilitatea declarată a Rusiei și Ungariei cât și de puțina prietenie a Serbiei. Trebue să ne rezemăm pe ceva în lumea aceasta.Echilibrul universal este datorit tocmai dependenței corpurilor planetare unul de altul; în lumea oamenilor, atât în viața socială cât și în viața interpopulară, nu există posibilitate de echilibru și chiar de existență care să nu aibă un punct de reazăm. Pârghia lui Arhimede are, nu numai un înțeles fizic dar și un adânc înțeles moral. Salutăm, prin urmare, nu numai cu cordialitate, dar și cu deplină încredere a ceea ce se realizază în aceste clipe la Paris. Avem convingerea cum că din ziua în care se va semna un act categoric al înțeegerei franco-române, o eră nouă va începe și pentru România ca și pentru Europa. Subiectul acesta de atâta actualitate și de un atât de mare interes pentru România va trebui tratat cu mai multă amploare de presa română, mai ales ținând seama de gingașa situație internațională a României de astăzi. CONSTANTIN BACALBAȘA comunicațiilor, făcută d-lui V. Brătianu ministru de finanțe de a i se acorda creditele necesare pentru repararea materialului rulant de c. f r.. Este vorba de plata datoriilor către industriile române cari au făcut aceste reparații, dar cari nu au încasat încă plata reparațiilor făcute. Aceste industrii refuză acum să mai facă reparații pentru căile ferate până ce nu li se plătesc datoriile. Pe de altă parte atelierele căilor ferate nu sunt în stare să facă față cerințelor de reparații, așa încât materialul rulant c. f. r. riscă să fie diminuat pe zi ce trece. Nu s’a dat nici o soluție acestei chestiuni din lipsă de fonduri. Astăzi la orele 10 dim. va avea loc un nou consiliu, 3 «1» 1a Altain fall i§i iulii Am arătat în numărul de _ ori conflictul ivit in urma negocierii unui schimb de obiecte de artă cu Austria, schimb in care noi ofeream 7 tablouri dăruite Muzeului nostru de antichități de către Mihalache Kogălniceanu. D. Vasile M. Kogălniceanu ne roagă să publicăm următoarele scrisori de mulțumire pe care le adresează d-lor profesori N. Iorga și V. Vârván cari au protestat împotriva înstrăinării acelor obiecte de artă ale țării. D-lii NICOLAE IORGA Profesor universitar, deputat SOCO Protestul d-tale în contra actului nepatriotic și de impietate pe care guvernul voește a-l săvârși prin înstrăinarea unora din cele mai de valoare obiecte de artă ale țării pe care părintele meu Mihail Kogâlniceanu le-a dăruit neamului nostru, îmi impune a aduce prinosul meu de adâncă recunoștință vechiului meu prieten personal și marelui român Nicolae Iorga. Vasile M. Kogălniceanu a D-lui V. PARVAN LOCO Cu o vie și adâncă recunoștință mulțumesc aceluia care prin patriotismul și simțul său de înaltă datorie sacrificându-se pe dânsul, a știut să protesteze în contra actului nepatriotic și de impietate pe care guvernul Voește a-l săvârși prin înstrăinarea unora din cele mai frumoase obiecte de artă dăruite țării 'a? părintele meu Mihail Kogâlnicsanu. : j V Vasile M. Kogălniceanu J ml de min den Plecarea miniștrilor In vacanță JLLl fac k jh H Isa I - 8I Eluatoriile particularii i propunere a infernului nostru pi Soluția d-im Dumu Irifin Deși venit la București pentru chestiuni strict familiare, d. N. Titulescu nu s’a putut sustrage dela unele obligațiuni ce le-a avut în calitate de ministru al României la Londra. Una din aceste obligațiuni a fost privitoare la aranjarea plății datoriilor particulare dinainte de război, în Anglia. Creditorii englezi, secondați de oficialitatea britanică au făcut d-lui Titulescu rugămintea să intervină, cu ocazia călătoriei sale la București, pe lângă guvernul român, pentru stabilirea unor noui condiiuni de plată a datoriilor particuare dinainte de r“ ‘a _____ acelor creditori și a discutat pe larg cauza lor cu d. Vintilă Brătianu ai parte și apoi și împreună cu d. Oromolu, guvernatorul Băncii Naționale. Asupra discuțiilor urmate au fost date la timp oarecari relatiuni. Suntem azi în măsură să precizăm în ce au consistat propunerile creditorilor englezi și la ce soluție s’au oprit ministrul nostru de finanțe și guvernator al primului nostru institut de credit. PROPUNERILE CREDITORILOR ENGLEZI Creditorii englezi propuneau să reducă la o treime datoria în livre sterline, pe care o au de plătit particularii din România, dinainte de război, iar acea treime să fie plătită în timp de zece ani, socotind cu 400 lei livra sterlină. Dacă aceste condițiuni ar fi fost admise, urma ca debitorii să verse ratele anuale la Banca Națională, care la rândul ei urma să dea lirele corespunzătoare, diferența în plus de curs rămânând să fie acoperită de aceea bancă și de stat. Această diferență de curs, pe care Banca Națională și statul ar urma să o plătească s’ar cifra la peste nouăzeci milioane lei. OBIECȚIUNILE GUVERNULUI NOSTRU Propunerile creditorilor englezi, transmise guvernului nostru prin d. Titulescu, au fost, cum era și firesc, foarte mult discutate. Ele n’au fost nici în principiu admise de ministrul nostru de finanțe, pentru o lungă serie de consideratiuni: întâi pentru că statul, căruia i-au mai fost făcute asemenea propuneri, a refuzat constant să ia asupra-și și despăgubiri, in favoarea streinilor, pentru afaceri particulare. ’ Al doilea, pentru că statul n’a luat asupra lui nici una din sarcinele debitorilor de după răsboi, cu toate că unii dintre aceștia sunt desigur tot atât de interesanți ca și cei dinainte de răsboi. Apoi numărul debitorilor dinainte de răsboi, către creditorii englezi nu justifică regimul excepțional propus și ar fi aproape imposibil să se justifice această favoare pentru acei debitori. Căci d intru cât statul n’a ims încă în măsură să regi datoriilor sale, nici s’arîbașii săi la salarii nori să plătească pe păgubiții guvernul nu are autori« corde regimuri specifi pent categorie de debitori pârtiei UN ÎMPRUMUT AL CEILOR PRIN BANCA NAȚI Totuși, ținându-se seama punerile creditorilor englei dispozițiile Băncei Nation emis părerea ca debitorii tivi particulari să contracte acea bancă un împrumut în streină, dar fără nici un ciu din partea statului nos. Acei debitori să poată ridicarea monetei noastre garanțiile de plată necesare, teanuale. Primul ministru, ministrul Basarabiei Inculei și preE gospodărie model a unei familii din satul Cișmeaua-Văruitari D. TITULESCU L! Sfaturi!« — Si nu te tus BUlt» fifQncS fittsg 1