Dimineaţa, octombrie 1924 (Anul 21, nr. 6427-6457)
1924-10-14 / nr. 6439
BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 smagini fondat în 1904 de Const. MILLE Iuti iiljiî i ishoi în centru de pelerinaj și de destrân.Bonațiile orașului.Ceremoaiiie religioase. Ostilitatea Wahabițiior Cu ocazia marșului Wahabbiților asupra orașului Mecca, care a dus la abdicarea regelui Hussein al Arabiei, ziarul „Times” publică următoarea descriere a orașului sfânt al Islamului. După tradiția islamitică, fondarea orașului Mecca e atribuită emirului Menas, socrul lui Ismael, fiul lui Amam. Acest emir a domnit asupra așa zișilor arabi turlumiți, cari alungaseră mai spre nord triburile amarcite. In decursul timpurilor, urmașii lui Ismael au întrecut pe turhumlîi, până când Nebucadelazar a înfrânt puterea lor, astfel că arabii neismaeliteni au dobândit din nou stăpânirea în Hedja. Dar nu a trecut mult și hmadiții au re- început să se întărească. Emirul lor Adrian s-a căsătorit apoi, în primul secol dinaintea lui Cristos, cu fiica emiru’ui jurhurrit din Mecca. Din această căsătorie s-a născut tribul eoreiștilor, din care a făcut parte și Mahomed, întemeietorul islamului. Descedenți de ai familiilor coreiștie se mai găsesc și azi. Printre ei, neamul lui Hasan, a nepotului profetului, s'a bucurat întotdeauna de cea mai mare autoritate. Din rândurile sale au ieșit șerifii. MECCA CENTRU DE PELERINAJ §1 DE DESFRÂT AL ISLAMULUI Mecca însăși este din timpuri imemorabile, centrul de pelerinaj al credincioșilor islamitici. Piatra neagră (Caaba), sanctuarul cel mai important al Islamului, ar fi căzut încă pe timpul lui Adam din cer, fiind venerată de Abraham; înainte de fondarea religiei islamicice, locuitorii păgâni erau vestiți pentru viața desfrânată ce o duceau. Ei se dedeau beției și jocului și-și țineau fete cari cari dansau și făceau muzică și cari se bucurau de o anumită influență în stat. Mahomed a suprimat idolatria, dar a menținut sfințenia orașului Mecca ca centru de pelerinaj. Dar și după Convertirea lor la religia profetului, locuitorii din Mecca putură să continue traiul lor luxos deoarece cetele nenumărate de pelerini aduceau în fiecare an bogății imense, încât traiul risipitor devenise o obicinuință pentru populația indigenă. Mecca datorește afluența formidabilă de străini exclusiv numai „Caabei”, pietrei sfinte, situat intr- o vale nisipoasă și stearpă, jfinconjurată de dealuri pleșuve, cri știi nu posedă nici măcar o apă de băut sănătoasă și depinde absolut de import în ce privește toate necesitățile vieței. Clima cade dintr'un extrem intr’atul. Căldurei și seritel îl urmează pe neașteptate ploi torențiale, cari transformă străzile în râuri, înecând oamenii și vitele. BOGĂȚIILE ORAȘULUI MECCA Se înțelege că bogățiile acumulate la Mecca, grație darurilor pelerinilor, au făcut cu timpul din oraș un centru comercial important și un obiect politic foarte disputat. După decăderea califatului, Mecca a fost cucerită, in secolul al X-lea, de moslimi cari au ales-o ca sediu principal al puterii lor, exercitată de emiri sau mari șerifi, până în secolul al 16-lea. După aceia, a venit sub stăpânirea sultanilor turci, cari continuau însă a numi pe marele șerif; acesta din urmă a păstrat în ochii populației influența adânc înrădăcinată de mai înainte. VALEA PĂCATELOR Dar nu relațiile politice au implicat orașul sfânt în conflicte războinice, ci momentul religios care este și cauza actualului conflict. Meccanîi au de mult reputația de a fi niște ipocriți lacomi cari se îndeletnicesc cu camăta și cu tot felul de alte viții. Atât moslemii ortodoxi, cât și wahabiții consideră Mecca drept o adevărată vale a păcatelor; această proasta reputație se datorește probabil faptului că triburile stabilite în împrejurimile orașului sfânt exploatează pelerinii în mod nerușinat, cerând prețuri exorbitante pentru închirierea cămilelor, pentru an* ** Mut, etc. ^ Cu toate acestea, prestigiul orașului ca centru de pelerinaj al Islamului este extrem de mare și pelerinii fanatici cari, după porunca Coranului, trebue să fi sărutat ,cel puțin odată în viața lor piatra neagră," sosesc din toate părțile hunei unde se crede în Allah și în profetul lui, din Maroc, din Java și din Filipine, din Liberia și din Zanzibar, pentru a îndeplini această datorie pioasă. Teritoriul sfânt se întinde în tot jurul orașului. Hotarele lui sunt indicate prin stâlpi albi pe străzi; pe mare sirenele vapoarelor de pelerini vestesc apropierea zonei sfinte. In cuprinsul ei, toți pelerinii trebue să poarte un anumit vestmânt, „ihram-ul“, care se compune din două bucăți de stofă albă ; femeile își mai acoperă obrazul cu o mască de paie. Tot timpul cât poartă „ihriiioul“ ei nu trebue să vorbească cu glas tare sau să se certe și ci să ucidă vreo viețuitoare, afară de nimicirea scorpionilor, care e permisă. Pelerinul trebue să-și mai impuie diverse alte privațiuni: înainte de a se îmbrăca cu ihram, el trebue să-și taie părul din cap, mustățile și barbă. CEREMONIILE RELIGIOASE Ceremoniile ce trebue să le observe pelerinii la locul sfânt sunt foarte numeroase; cele mai principale sunt: profesia în jurul Caabei, urmată de sărutarea pietrei negre învelită în argint, apoi ",Saa“, alergarea printr’o stradă plină de oameni între dealurile Safay și Marova, în timpul căreia nu se încetează a se spune rugăciuni cu glas tare, sacrificarea unui miel sau a unei capre și lapidarea simbolelor de idoli cu 63 de pietre, în s*nn dor rare pentru crice idolatrie. Afara de aceasta, „Kiswah", adică cuvertura sfăptă care acoperă .„Caaba“, este reînoi*ă în fiecare an. Ea e adusă din Egipt, e împodobită cu broderii scumpe și cu numele lui Alah. Când cuvertura e schimbată, pelerinii sărută pe rând, printr'o crăpătură făcută înadins in scopul acesta, piatra neagră, ceea ce e jarte dificil din cauza multimei care se înghidsuește în mod periculos. VAHABIȚII DUȘMANI AI CEREMONIILOR Vahabîtii cari Sunt dușmanii oricărei ceremonii, merg chiar până la a condamna pelerinajul Întreg; de aceia, ei au masacrat în multe rânduri caravanele de pelerini, manifestându-și în acest fel spăimântător concepția lor. .Din 1916, Mecca este capitala Hedjazului. Cum numai moslemii au voie să intre în orașul -sfânt, reprezentanții puterilor străine locuesc la Jedia, portul orașului Mecca, care e legat prin telefon cu Mecca. Orașul era serios amenințat de a fi încălcat de rabahiți, când regele Hussein s-a decis să puie capăt conflictului religios prin abdicarea sa. Mecca văzută din partea de vest Ieromouîka Cehosť?apoi FRAGA. 11----După ziarul „Prager Presse"*, comisiunea interministerială a elaborat legea privitoare la aeronautica cehoslovacă. Acest proiect va fi prezentat întrunirei naționale, încă inainte de sfârșitul anului. ien Ti Sili ist» Hiteit ai Bill LAFAYETTE. 11. — Belgia.— D. Meyer « remi» regelui Albert, specia oferită de orașul Havre, ca semn de admirație și recunoștință. Ofgitract € 3i Scumperea Mamă, când i-o spori leafa tatei, sfimul cumpăr ghete. Are dreptate de ministru, tu scumpești viața— Concursul literar al „Dimineți“ 58.000 lei oferiți pentru un nou roman Un nou premiu de 50.000 lei va fi acordat celui mai bun dintre romanele ce ni se vor prezenta. Pentru a da răgazul trebuitor scriitorilor, fixăm data ultimă a depunerei manuscriselor la 1 Septembrie 1925. Cercetarea manuscriselor va fi incredințată unei comisiuni alcătuită ți funcționând cu aceleași garanții de nepărtinire ca și pentru primul concurs, in schimbul premiului de 50000 lei „Dimineața“ nu-și rezervă , au drept decât pe acela de a publica romanul in coloanele sale. [i se va ieșiră la valorai «ral Când se va depune legea Se respecta numai vadul de 20 ani Legea privitoare la regimul excepțional al raporturilor dintre chiriași si proprietari promulgată în Martie 1924, a lăsat nerezolvată situația negustorului chiriași. De fapt legiuitorul a și recunoscut atunci această situațiime promițând însă că se va veni cu o lege ter* să facă să dispară această lapa—X V vorba de legea vadului comercial. Organizațiile negustorești au și îft-iiit „«rí**«1»» .ng această temă, susținând că neîntârziat se itmane clarificarea acestei situațiuni. In adevăr, un ritu prin *»+’,aîâ, compresatul nu știe ce să facă. Să aple ce urechea să asculte promisiunile guvernanților că legea vadului comercial va veni, sau să se*veacă cu propietarul. Din nici o parte nu se dau asigurări precise, ba mai mult. din cele ce vom arăta mai jos se va vedea "" situația nu este tocmai atât de bună. PĂRERILE IN CUVERN SUNT ÎMPĂRȚITE In cursul verii suvernul a luat în Isentze efrazibmea dacă este necesar să se aducă o tera care să re«* «**teze vadul comercial. Nu toț membrii guvernului sunt de părere ca să legifereze vadul cropereîal. Cei mai multi susțin că în nici •*n caz guvernul nu trebue să recurgă iar la măsuri excepționale crnd se depun străduințe ca să se îndrepte lucrurile spre normal- Chiar primul ministru împărtășește această idee la care adaugă argumentul că negustorii cari au beneficiat până acum de avantaoriile legilor excepționale nu au arătat consumatorilor că față de situația favorabilă ce lI s’a creiat, sunt dispus! să continue la lupta pentrostenirea traiului rnTITUIREA UNEI CONVTSIUNI Față de insistentele ce se depun din partea organizațiilor negustorești, guvernul s-a decis să alcătuiască o comisiune care să se ocupe cu elaborarea legei. Chestiunrea cea mai interesantă este când se va depune legea și mai cu seamă cum se va elabora. După informațiunile ce avem, suntem în măsură a pune la punct această chestiune. Putem afirma că pâmă acum guvernul nu este definitiv fixat rând să aducă legea. Nici măcar in a doua sesiune nu se crede ca va fi timpul material pentru discutarea acestei legi. întrebând pe un membru clgu "emulul estre va fi in acestea, situația a equatarilor, nu*i s’a răspuns decât printr'o ridicare din nutri*. Acum să arătăm cum In conționează guvernul să elaboreze această lcg 3. Guvernul cere ca noua lege să fixeze vadul comercial și să-l proteje numai cu condiția ca negustorul să fi locuit un avettimiar în nu mai puțin de 20 ani. Proprietarul va fi obligat să prefere la acelaș preț pe chiriașul vechi insă dacă un comerciant de altă branșă va oferi un preț mai mare, proprietarul nu mai este cu nimic obligat si-l poate preferi In genere vor fi proteguiți numai comercianții cari au creiat vadul de 20 de ani. Insă contra altora de aceeaș branșă ca aceia cu care și-au creiat poziția. Se va mai treia o categorie de chiriași ale căror conflicte vor fi rezolvite de comisiunile arbitrate cari funcționează pe lângă balantele judiciare. In genere legea ce va veni nu va rezolvi de joc problema vadului comercial, problemă ce n’a putut fi dezlegată nicăeri până acum. Noua lege va fi foarte elastică, necuprinzând nici o formulă rigidă In folosul chiriașilor. A treimii sa arătam cari sunt intențiile guvernului pentru ca negustorimea să știe ce poate aștepta dein noua leGe. Ministrul de justiție s’a derb de la elaborarea acestei legi, care a căzut în sarcina ministerului de Industrie. D. Tancred Constantinescu a și numit comisiera care să studieze elaborarea nouei legi. Asa mai studiază proectele întocmite de Camera dee comerț și Sindicatul comercianților. Comisiumea se va întruni Invursul său rămânei viitoare Insă lucrările vor continua încă 3 luni. Vor fi ateustati toti fantii cercurilor interesate.represen . E probabil că guvernul va tnâmpina o vie rezistentă din partea organizațiilor comerciale chemate a lua parte la lucrările comisiunei. Imediat ce lucrările vor fi înaintate, vom fine In curent necetitorii noștri cu mersul și cu reuitatele lor. In ultimul timp s’a vorbit că în ”azui când legea nu va fi adusă ’nainte de 27 Martie o”veritul va veni cu o măsură provizorie prin care să prelungească actuala stare de lucruri,știrea nu corespunde realitătei, deoarece până la votarea noiri legi nu se va veni cu nici o nouă măsură paliativă. 1. NEDELEA D. TANCRED CONSTANTINESCU Expoziția im Wembley Prinții indieni te expoziția WemMag ANUL XXI - No. 6439 Martie 4 Octomb. 1924 3 Lei exemplarul 6 Lei tu străinătate IÉ1 lit SB mai SEB0PBSIB He astesoză vremuri dintre cele mai grele A D. ministru de finanțe are credința ca banul devenind tot mai gras de găsit, producătorii $1 negustorii vor fi siliți să reducă prețurile și astfel mijloacele de trai se vor ostenl. Raționamentul d-sale poate fi logic, dar in mișcarea economică de azi nu prea există logică. Realitatea e aceea care va fi ca teoriile si ea ne arată că de când a început să se simtă la noi criza de numerar, prețurile au sporit și sporirea aceasta nu s’a oprit și nu știm când se va opri. • Negustorii, cari desfac mărfuri produse în țară și de cele aduse din străinătate, urcă mereu prețurile pe considerația că și producătorii străini și cei naționali cer prețuri tot mai mari pe produsele lor. Producătorii străini ar explica necontenita scumpire a mărfurilor prin faptul că producția lor e în scădere și cererea fiind mare, ei n'au nici un motiv să mențină vechile prețuri. In schimb producătorii noștri au alte motive. Cei agricoli învoacă necontenită scumpire a mânei de lucru, iar cei Industriali, pe lângă acest motiv, mai invoacă și de acela că atât materiile prime din țară, cât și instrumentele și maschiele cduse din străinătate sunt din ce în ce scumpe, Scumpetea fiind generală, banal devine tot mai rar și această lipsa de numerar provoacă laâundul ei o nouă scuunvire. Urmările au început să se simtă. Acea parte din populație care trăește din venituri fixe se afla intr’o situatie de plâns. In spartul funcționarii $f inteleauatii can n’au putința de a*$t spori voiturile, sunt Ui cea mai ■rista sjtuate. Va veni si rândul lucrători manuali, apoi al altor categorii sociale, până ce se vor resimți de criza și cei ca venituri din mai multe surse. Atunci de-abia va fi speranță de scăderea preturilor, căci restrângându-se tot mai mult cusumația, din lipsă de bani numerari, producătorii se vor vedea nevoiți să vândă mai ieftin și negustorii la fel. Pân’atunci însă va fi o întrecere intre negustori si producători în urcarea preturilor. Hai până atunci câte sfârșituri ungice nu se vor produce! Cehoslovacia a făcut în aceasttă privință o dureroasă experiență, cu miejul consolidărei valui»tei sale. .. <. Doi ani în sîr. a durat lupta în* tre lipsa de numerar si urcarea preturilor și’n acest timp multi negustori, au ajuns la faliment, multe întreprinderi industriale s’au ruinat, iar muncitorii au fost nevoiți să se expatrieze. De-abia după doi ani preturile au început să cedeze dar scăderea a fost și e așa de mică, încât ușurarea celor nevoiași de a sbia se smite. Cum cum urma soarta Ceho* slovaciei, ne putem da ușor seama de geutățile ce ne așteaptă. in Cehoslovacia SATUMAT 11. — Criminalul "teinitz Jacob, despre isprăvile că* rula am vorbi* de nenumărate ori» va fi transportat zilele acestea la ehoslovacia. Acefu a “ confruntat cu complicii săi din Kasa, cu care a comis două prime pe teri* Trîul cehoslovac. La tribunate? din localitate a so* it, aprobata ministerului de ex* ‘erne în acest sens. Publicul * curios dacă și pe teritoriul țării vecine Relnitz va continua, chiar confruntat fiind, să c e<re fantele ce i se impută. Două scrisori ale marelu-duce Ciril Către țarina-mama și marele duce Nicolae Nicolaevici O telegramă din Berlin a anunțat că marele duce Ciril al Rusiei, care s’a proclamat de curând țar al tuturor rușilor, nu va îmbarca zilele acestea pentru America,unde miliardarul Astor î-ar fi pus la dispoziție un apartament din palatul său. Aceasta vizită capătă, după unele ziare, o importanță și prin faptul că s-ar putea ca cercurile financiare americane să puie la dispoziție marelui dure sume mai mari, pentru propaganda ea. Ui ziar vienez publică cu acest prilej două scrisori, pe cari marele dure le-a adresat de curând țarineiroatne. Maria Feodorovna și marelui dure Nicolae Nicolaievici soarea către țarina mamei, are Soriurmătorul conținut: SCRISOAREA CĂTRE ȚARINAMAMĂ „Scump« pielvsă Minny ! Urmândndu conștiința, m'am proclamat far al Hurtei și am publicat de curând un manifest in aceartfi privind, M Acest manifest trebue să fi ajuns In cunoștința Ta. Dacă minunea tn care crezi, cum că fiul tău și familia sa se mai găsesc in viată, s'ar realiza, eu voi fi cele dintâi care se ii pleca in fața suveranului legal la un supus credincios și care va pune tot ce va fi ob Hnit la fa forțele acestui suveran. Tu le-ai urcat pe tronul anilor In silele strălucirei sale celei mai mari Ai fost colaboratoarea unula din rei mai puternici monarhi ai Rusiei. Tu trebue acum când iau asupra mi; moștenirea grea a țarismului, să mă binecuvântezi.. Marea revoluție rusă a răsturnat vechiul tron al Romanovior și a doborât la pământ poporul rus. In împrejurări cum nu pot fi mai grele, eu îmi asum, acum datoriile fiSului tău și de acum înainte viața mea va fi viata unui martir. Cad la picioarele late cu venerația și dragostea unui fiu. Nu mă părăsi In clipa cea mai grea a vieții mele. Niciunul din strămoșii naștri ** trecut tacă printr’* astfel de clipi. Al tău fiu credincios Ciril*. Iată și scrisoarea către mere!* duce Nicolae: „Scumpe unchiule Nicolașa ! Du* pa o lungă și chinuitoare chibsuin*«, când mi am dat teamă că nu* mai legalitatea ar putea uni popor ml nostru, scăpându-l de veste, m'am decis să mă supun legilor și să’mi asum chiar titlul nani fmi «■rat. Eu afirm că n'am dreptul să renunț la această datorie a mea. Cu toate scrisorile ce i le-am presat, n’ai eresul necesar sfimi ■'«* gumi. Mai fac această tncire pentru a’ți spune că nu urmdecât o țintă: aceea a binelui paetriei. Ivú este un secret pentru nimeni că tu dai numele tău pentru restabilirea monarhiei in Rusia. Știu că ești popular și de aceea ași saluta cu bucurie, dacă ai declara clar și lămurit că ești pentru principiul unei monarhii legale. Sunt gata să le urmezi Iți întind mâna cu încredere. Nu am decât un scop: să salvez patria. Sper c-4 vei primi epicul meu.și că, eu puteri unite, vom libera Rusii de hattșevism’și vom restabili trocul Ébe manavii**"-- MARELE DUCE CIRIL