Dimineaţa, octombrie 1924 (Anul 21, nr. 6427-6457)

1924-10-14 / nr. 6439

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 s­magin­i fondat în 1904 de Const. MILLE Iuti iiljiî i­ ishoi în centru de pelerinaj și de destrân.­Bonațiile ora­­șului.­Ceremoaiiie religioase.­ Ostilitatea Wahabițiior Cu ocazia marșului Wahabbiților a­­­supra orașului Mecca, care a dus la abdicarea regelui Hussein al Arabiei, ziarul „Times” publică următoarea des­criere a orașului sfânt al Islamului. După tradiția islamitică, fondarea orașului Mecca e atribuită emirului Me­nas, socrul lui Ismael, fiul lui Am­­am. Acest emir a domnit asupra așa zișilor arabi t­url­­um­iți, cari alunga­seră mai spre nord triburile amarcite. In decursul timpurilor, urmașii lui Is­mael au întrecut pe turhumlîi, până când Nebucadelazar a înfrânt puterea lor, astfel că arabii neismaeliteni au dobândit din nou stăpânirea în Hedja. Dar nu a trecut mult și hmad­iții au re- început să se întărească. Emirul lor Adrian s-a căsătorit apoi, în primul secol dinaintea lui Cristos, cu fiica e­­miru’ui jurhurr­it din Mecca. Din a­­ceastă căsătorie s-a născut tribul eo­­reiștilor, din care a făcut parte și Mahomed, întemeietorul islamului. Descedenți de ai familiilor coreiștie se mai găsesc și azi. Printre ei, nea­mul lui Hasan, a nepotului profetului, s'a bucurat întotdeauna de cea mai mare autoritate. Din rândurile sale au ieșit șerifii. MECCA CENTRU DE PELERINAJ §1 DE DESFRÂT­ AL ISLAMULUI Mecca însăși este din timpuri ime­morabile, centrul de pelerinaj al cre­dincioșilor islamitici. Piatra­­ neagră (Caaba), sanctuarul cel mai impor­tant al Islamului, ar fi căzut încă pe timpul lui Adam din cer, fiind vene­rată de Abraham; înainte de fonda­rea religiei islamicice, locuitorii pă­gâni erau vestiți pentru viața des­frânată ce o duceau. Ei se dedeau be­ției și jocului și-și țineau fete cari cari dansau și făceau muzică și cari se bucurau de o anumită influență în stat. Mahomed a suprimat idolatria, dar a menținut sfințenia orașului Mecca ca centru de pelerinaj. Dar și după Convertirea lor la religia profetului, locuitorii din Mecca putură să conti­nue traiul lor luxos de­oarece cetele nenumărate de pelerini aduceau în fiecare an bogății imense, încât traiul risipitor devenise o obicinuință pentru­­ populația indigenă. Mecca datorește afluența formidabilă de străini exclusiv numai „Caabei”,­ pietrei sfinte, situat intr- o vale nisipoasă și stearpă, jfin­conjurată de dealuri pleșuve, cri știi nu posedă nici măcar o apă de băut sănătoasă și depinde absolut de im­port în ce privește toate necesitățile vieței. Clima cade dintr'un extrem in­­tr’a­tul. Căldurei și seritel îl urmează pe neașteptate ploi torențiale, cari transformă străzile în râuri, înecând oamenii și vitele. BOGĂȚIILE ORAȘULUI MECCA Se înțelege că bogățiile acumula­te la Mecca, grație darurilor peleri­nilor, au făcut cu timpul din oraș un cent­ru­ comercial important și un obiect politic foarte disputat. După decăderea califatului, Mecca a fost cucerită, in secolul al X-lea, de moslimi cari au ales-o ca sediu principal al puterii lor, exercitată de emiri sau mari șerifi, până în secolul al 16-lea. După aceia, a ve­nit sub stăpânirea sultanilor turci, cari continuau însă a numi pe ma­rele șerif; acesta din urmă a păs­trat în ochii populației influența adânc înrădăcinată de mai înainte. VALEA PĂCATELOR Dar nu relațiile politice au impli­cat orașul sfânt în conflicte război­nice, ci momentul religios care este și cauza actualului conflict. Mecca­­nîi au de mult reputația de a fi niște ipocriți lacomi cari se îndelet­nicesc cu cam­ăta și cu tot felul de alte viții. Atât­ moslemii ortodoxi, cât și wahabiții consideră­ Mecca drept o adevărată vale a păcatelor; această proasta reputație se datoreș­te probabil faptului că triburile sta­bilite în împrejurimile­­ orașului sfânt exploatează pelerinii în­­ mod nerușinat, cerând prețuri exorbitan­te pentru închirierea cămilelor, pen­­tru an* ** Mut, etc. ^ Cu toate acestea, prestigiul orașu­lui ca centru de pelerinaj al Isla­mului este extrem de mare și pele­rinii fanatici cari, după porunca Coranului, trebue să fi sărutat ,cel puțin odată în viața lor piatra nea­­gră," sosesc din toate părțile hunei unde se crede în Allah și în profe­tul lui, din Maroc, din Java și din Filipine, din Liberia și din Zanzibar, pentru a îndeplini această datorie pioasă. Teritoriul sfânt se întinde în tot jurul orașului. Hotarele lui su­nt indicate prin stâlpi albi pe străzi; pe mare sirenele vapoarelor de pelerini vestesc apropierea zonei sfinte. In cuprinsul­­ ei, toți pelerinii trebue să poarte un anumit vest­mânt, „ihram-ul“, care se compune din două­­ bucăți de stofă albă ; fe­meile își m­ai acoperă obrazul cu o mască de paie. Tot timpul cât poartă „ihriiioul“ ei nu trebue­­ să vorbească cu glas tare sau să se certe și­­­ ci să ucidă vreo viețuitoare, afară de nimicirea scorpionilor, care e per­­misă. Pelerinul trebue să-și mai im­­­puie diverse alte privațiuni: înainte de a se îmbrăca cu ihram, el trebue să-și taie părul din cap, mustățile și barbă. CEREMONIILE RELIGIOASE Ceremoniile ce trebue să le obser­ve pelerinii la locul sfânt sunt foar­te numeroase; cele mai principale sunt: profesia în jurul Caabei, ur­mată de sărutarea pietrei negre în­­velită în argint, apoi ",Saa“, alerga­rea printr’o stradă plină de oameni între dealurile Sa­fay și Maro­va, în timpul căreia nu se încetează a se spune rugăciuni cu glas tare, sacri­ficarea unui­ miel sau a unei capre și lapidarea simbolelor de idoli cu 63 de pietre, în s*nn d­­or rare pen­tru crice idolatrie. Afara de aceasta, „Kiswah", adică cuvertura sfăptă care acoperă .„Caaba“, este reînoi*ă în fiecare an. Ea e adusă din Egipt, e împodobită cu­­ broderii scumpe și cu numele lui Alah. Când cuvertura e schimbată, pelerinii sărută pe rând, printr'o crăpătură făcută îna­dins in scopul acesta, piatra neagră, ceea ce e­­ jarte dificil din cauza mul­­timei care se înghidsuește în mod periculos. VAHABIȚII DUȘMANI AI CERE­MONIILOR Vahabîtii cari Sunt dușmanii ori­cărei ceremonii, merg chiar până la a condamna pelerinajul Întreg; de aceia, ei au masacrat în multe rân­­duri caravanele de pelerini, mani­festându-și în acest fel spăimântător concepția lor. .Din 1916, Mecca este capitala Hed­jazului. Cum numai moslemii au­ voie să intre în orașul -sfânt, repre­zentanții puterilor străine locuesc la Jedia, portul orașului Mecca, care e legat prin­ telefon cu Mecca. Ora­șul era serios amenințat de­ a fi în­călcat de rabahiți, când regele Hus­­sein s-a decis să puie capăt conflic­tului religios prin abdicarea sa. Mecca văzută din partea de vest Ieromouîk­a Cehosť?apoi FRAGA. 11----După ziarul „Prager Presse"*, comisiunea inter­ministerială a elaborat legea privitoare la aerona­utica cehoslovacă. Acest proiect va fi prezentat întrunirei naționale, încă ina­­inte de sfârșitul anului. ien­ Ti Sil­i ist» Hiteit ai Bill LAFAYETTE. 11. — Belgia.— D. Meyer « remi» regelui Albert, speci­a oferită de orașul Havre, ca semn de admirație și recuno­ștință. Ofgitract € 3i Scumperea Mamă, când i-o spori leafa tatei, sfi­mul cumpăr­ ghete. Are dreptate de ministru, tu scumpești viața— Concursul literar al „Dimineți“ 58.000 lei oferiți pentru un nou roman Un nou premiu de 50.000 lei va fi acordat celui mai bun dintre romanele ce ni se vor prezenta. Pentru a da răgazul tre­buitor scriitorilor, fixăm da­ta ultimă a depunerei manu­scriselor la 1 Septembrie 1925. Cercetarea manuscriselor va fi incredințată unei co­­misiuni alcătuită ți funcțio­nând cu aceleași garanții de nepărtinire ca și pentru pri­mul concurs, in schimbul premiului de 50000 lei „Di­mineața“ nu-și rezervă , au­ drept decât pe acela de a publica romanul in coloanele sale. [i se va ieșiră la valorai «ral Când se va depune legea Se respecta numai vadul de 20 ani Legea privitoare la regimul ex­cepțional al raporturilor dintre chi­riași si proprietari promul­gată în Martie 1924, a lăsat nerezolvată situația negustorului chiriași. De fapt legiuitorul a și recunos­cut atunci această situațiime pro­mițând însă că se va veni cu o lege te­r* să facă să dispară această la­pa—X V vorba de legea vadului co­mercial. Organizațiile negustorești au și îft-i­­iit „«rí**«1­»» .ng această temă, susținând că neîntârziat se itm­ane clarificarea acestei situațiuni. In adevăr, un ritu prin *»­+’,aîâ, co­­mpre­satul nu știe ce să facă. Să aple ce urechea să asculte promi­siunile guvernanților că legea va­dului comercial va veni, sau să se­­­*v­eacă cu propietarul. Din nici o parte nu se dau asigu­rări precise, ba mai mult. din cele c­e vom arăta mai jos se va vedea "" situația nu este tocmai atât de bună. PĂRERILE IN CUVERN SUNT ÎMPĂRȚITE In cursul verii suvernul a luat în Isentze efrazibmea dacă este nece­sar să se aducă o te­ra care să re­­«* «**teze vadul comercial. Nu toț­ membrii guvernului sunt de părere ca să legifereze vadul cropereîal. Cei mai multi susțin că în nici •*n caz guvernul nu trebue să re­curgă iar la măsuri excepționale crnd se depun străduințe ca să se îndrepte lucrurile spre normal- Chiar primul ministru împărtă­șește această idee la care adaugă argum­entul că negustorii cari au beneficiat până acum de avanta­­oriile legilor excepționale nu au ară­tat consumatorilor că față de situa­ția favorabilă ce lI s’a creiat, sunt dispus! să con­tinue la lupta pen­tr­­ostenirea traiului rnTITUIREA UNEI CONVTSIUNI Față de insistentele ce se depun din partea organizațiilor negusto­rești, guvernul s-a decis să alcătu­iască o comisiune­ care să se ocu­pe cu elaborarea legei. Chestiunrea cea mai interesantă este când se va depune legea și mai cu seamă cum se va elabora. După in­formațiunile ce­­ avem, suntem în măsură a pune la punct această chestiune. Putem afirma că pâmă acum guvernul nu este definitiv fixat rând să aducă legea. Nici măcar in a doua sesiune nu se crede ca va fi timpul mate­rial pentru discutarea acestei legi. întrebând pe un membru clgu "emulul estre va fi in acest­ea, situația a equatarilor, nu­­*i s’a răspuns decât printr'o ridicare din nutri*. Acum să arătăm cum In conționea­­ză guvernul să elaboreze această lcg 3. Guvernul cere ca noua lege să fixeze vadul comercial și să-l pro­teje numai cu condiția ca negusto­rul să fi locuit un avet­­timiar în nu mai puțin de 20 ani. Proprietarul va fi obligat să pre­fere la acelaș preț pe chiriașul vechi insă dacă un comerciant de altă branșă va oferi un preț mai m­are, proprietarul nu mai este cu nimic obligat si-l poate preferi­ In genere vor fi proteguiți numai comercianții cari au creiat vadul de 20 de ani. Insă contra altora de a­­ceeaș branșă ca aceia cu care și-au creiat poziția. Se va m­ai treia o categorie de chiriași ale căror conflicte vor fi rezol­vite de comisiunile arbitrate cari funcționează pe lângă balan­tele judiciare. In genere legea ce va veni nu va rezolvi de joc problema vadului comercial, problemă ce n’a putut fi dezlegată nicăeri până acum. Noua lege va fi foarte elastică, necuprinzând nici o formulă rigi­dă In folosul chiriașilor. A tre­imii sa arătam cari sunt intenții­­le guvernului pentru ca negustori­­mea să știe ce poate aștepta dein noua leGe. Ministrul de justiție s’a derb de la elaborarea acestei legi, care a căzut în sarcina ministerului de Industrie. D. Tancred Constantinescu a și numit comisiera care să studieze elaborarea nouei legi. Asa mai studiază proectele în­tocmite de Camera dee comerț și Sindicatul comercianților. Comisiu­mea se va întruni In­vursul său­ rămânei viitoare Insă lucrările vor continua încă 3 luni. Vor fi ateustati toti fantii cercurilor interesate.represen . E probabil că guvernul va tn­­­âmpina o vie rezistentă din par­tea organizațiilor comerciale che­mate a lua parte la lucrările co­­misiunei. Imediat ce lucrările vor fi îna­intate, vom fine In curent ne­ce­titorii noștri cu mersul și cu re­­­uitatele lor. In ultimul timp s’a vorbit că în ”azui când legea nu va fi adusă ’nainte de 27 Martie o”veritul va veni cu o măsură provizorie prin care să prelungească actuala stare de lucruri,­­știrea nu corespunde realitătei, deoarece până la vota­rea noiri legi nu se va veni cu nici o nouă­­ măsură paliativă. 1. NEDELEA D. TANCRED CONSTANTINESCU Expoziția im Wembley Prinții indieni te expoziția WemMag ANUL XXI - No. 6439 Marti­e 4 Octomb. 1924 3 Lei exemplarul 6 Lei tu străinătate IÉ1 lit SB mai SEB0PBSIB He astesoză vremuri dintre cele mai grele A D. ministru de finanțe are cre­dința ca banul devenind tot mai gras de găsit, producătorii $1 negustorii vor fi siliți să reducă prețurile și astfel mijloacele de trai se vor ostenl. Raționamentul d-sale poate fi logic, dar in mișcarea economică de azi nu prea există logică. Realitatea e aceea care va fi ca teoriile si ea ne arată că de când a început să se simtă la noi criza de numerar, prețurile au sporit și sporirea aceasta nu s’a oprit și nu știm când se va opri. • Negustorii, cari desfac măr­furi produse în țară și de cele aduse din străinătate, urcă­ me­reu prețurile pe considerația că și producătorii străini și cei na­ționali cer prețuri tot mai mari pe produsele lor. Producătorii străini ar expli­ca necontenita scumpire a măr­furilor prin faptul că producția lor e în scădere și cererea fiind mare, ei n'au nici un motiv­­ să mențină vechile prețuri. In schimb producătorii noștri au alte motive. Cei agricoli în­­voacă necontenită scumpire a mâ­nei de lucru, iar cei Industriali, pe lângă acest motiv, mai invoa­că și de acela că atât materiile prime din țară, cât și instrumen­tele și maschiele c­duse din străi­nătate sunt din ce în ce­­ scumpe, Scumpetea fiind generală, ba­­nal devine tot mai rar și această lipsa de numerar provoacă la­­âundul ei o nouă scuunvire. Urmările au început să se simtă. Acea parte din populație care trăește din venituri fixe se afla­ intr’o situatie de plâns. In spartul funcționarii $f inte­leauatii can n’au putința de a*$t spori voi­turile, sunt Ui cea mai ■­rista sjtuate. Va veni si rândul lucrători manuali, apoi al altor categorii sociale, până ce se vor resimți de criza și cei ca venituri din mai multe surse. Atunci de-abia va fi speranță de scăderea preturilor, căci res­­trângându-se tot mai mult cu­­­­­sumația, din lipsă de bani nume­­rari, producătorii se vor vedea nevoiți să vândă mai ieftin și negustorii la fel. Pân’atunci însă va fi o întrece­­re intre negustori si producători în urcarea preturilor. Hai până atunci câte sfârși­­turi ungice nu se vor produce! Cehoslovacia a făcut în aceast­­tă privință o dureroasă experien­ță, cu m­i­ejul consolidărei valui»­tei sale. .. <. Doi ani în sîr. a­ durat lupta în* tre lipsa de numerar si urcarea preturilor și’n acest timp multi negustori, au ajuns la faliment, multe întreprinderi industriale s’au ruinat, iar muncitorii au fost nevoiți să se expatrieze. De-abia după doi ani preturile au­ început să cedeze dar scăde­­rea a fost și e așa de mică, în­cât ușurarea celor nevoiași de a sbia se smite. Cum cum urma soarta Ceho* slovaciei, ne putem da ușor sea­­ma de g­eutățile ce ne așteaptă. in Cehoslovacia SATU­MAT­­ 11. — Criminalul "teinitz Jacob, despre isprăvile că­* rula am vorbi* de nenumărate ori» va fi transportat zilele acestea la ehoslovacia. Ace­fu a “ confrun­tat cu complicii săi din Kasa, cu care a comis două prime pe­ teri* Trîul cehoslovac. La tribunate? din­­ localitate a so* it, aprobata ministerului de ex* ‘erne în acest sens. Publicul * curios dacă și pe teri­­toriul țării vecine­ Relnitz va con­tinua, chiar confruntat fiind, să c e<re fantele ce i se impută. Două scrisori ale marelu-duce Ciril Către țarina-mama și marele duce Nicolae Nicolaevici O telegramă din Berlin a anunțat că marele duce Ciril al Rusiei, care s’a proclamat de curând țar al tutu­ror rușilor, nu va îmbarca zilele a­­cestea pentru America,­­unde miliar­darul Astor î-ar fi pus la dispoziție un apartament din palatul său. A­­­ceasta vizită capătă, după unele ziare, o importanță și prin faptul că s-ar putea ca cercurile financiare americane să puie la dispoziție ma­relui dure sume mai mari, pentru propaganda ea. U­i ziar vienez publică cu acest prilej două scrisori, pe cari marele dure le-a adresat de curând țarinei­­roatne. Maria Feodorovna și­­ mare­­lui­ dure Nicolae Nicolaievici soarea către țarina mamei, are Sori­ur­mătorul conținut: SCRISOAREA CĂTRE ȚARINA­­MAMĂ „Scump« pielvsă Minny ! Urmân­dn­du­ conștiința, m'am proclamat far al Hurtei și am publicat de cu­rând un manifest in aceartfi privind, M Acest manifest trebue să fi ajuns In cuno­ștința Ta. Dacă minunea tn care crezi, cum că fiul tău și fami­lia sa se mai găsesc in viată, s'ar realiza, eu voi fi cel­e dintâi care se ii pleca in fața suveranului legal la un supus credincios și care va pune tot ce va fi ob Hnit­­ la f­a for­țele acestui suveran. Tu le-ai urcat pe tronul­­ anilor In silele strălu­cirei sale celei mai mari Ai fost colaboratoarea unula din rei mai puternici monarhi ai Rusiei. Tu trebue acum când iau asupra mi; moștenirea grea a țarismului, să mă binecuvântezi.. Marea revoluție rusă a răsturnat vechiul tron al Romanovior și a doborât la pă­mânt poporul rus. In împrejurări cum nu pot fi mai grele, eu îmi asum, acum datoriile fiSului tău și de acum înainte viața mea va fi viata unui martir. Cad la picioarele late cu venera­ția și dragostea­ unui fiu. Nu mă părăsi In clipa cea mai grea a vie­ții mele. Niciunul din strămoșii naș­­tri *­* trecut tacă printr’* astfel de clipi. Al tău fiu credincios Ciril*. Iată și scrisoarea către mere!* duce Nicolae: „Scumpe unchiule Nicolașa ! Du* pa o lungă și chinuitoare chibsuin*­­«, când mi am dat teamă că nu* mai legalitatea ar putea uni popor ml nostru­, scăpându-l de veste, m'am decis să mă supun legilor și să’mi asum chiar titlul nani fmi «■­rat. Eu afirm că n'am dreptul să renunț la această datorie a mea. Cu toate scrisorile ce­­ i le-am p­­re­­sat, n’ai eresul necesar sfimi ■'«* gumi. Mai fac această tnci­re pentru a’ți spune că nu urm­­decât o țintă: aceea a binelui pa­­e­triei. Ivú este un secret pentru nimeni că tu dai numele tău pentru resta­bilirea monarhiei in Rusia. Știu că ești popular și de aceea ași saluta cu bucurie, dacă ai declara clar și lămurit că ești pentru principiul unei mona­rhii legale. Sunt gata să le urmezi Iți întind mâna cu încredere. Nu am decât un scop: să salvez patria. Sper c-4 vei primi epicul meu­.și că, eu pu­­teri unite, vom libera Rusii de hatt­șevism’și vom restabili trocul Ébe manavii**"-- MARELE DUCE CIRIL

Next