Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-14 / nr. 6789

am — Ac, II patrul Trei leî exemplarul Unii telegrafici JMIiEJUJT, București TELEFOANELR NQAtTREi Centrala 8­67 21/73 1 878 «U­ tUAHELE NOASTRE! DIrect,a „„ 759 Provincia 10/66B 1R­OURiLE, București, Str. Sărindar No. 9 — 11 ■ra Mifircuri 14 Octomft, 1925 Preţul Abonamentelor: Lei 850, pa an ani 450, pe O luaf » 250 pe tarei lnnl Marna salariați i iei 600, — pe timp da nn n ■ î12?? ~ » m uf __» “ » H «8 »1 Fondat in 1904 de Const MILLE O­mul sărac El trăeşte cel mai scump, asta se ştie. El e şi cel mai năpăstuit. Cel d’intâi guver­­nul mi-l freacă de-i merg pe­ticele. Din toate însă cea mai în­cornorată e dobânda la impo­zitele întârziate. Drept aceia se cere săracului mai mult ca ori cui. Dar legea firei, sau legea scrisă, încă n’ar fi atât de supărătoare cât năpastea. Asta e nesuferită peste mă­sură. Când, cu chiu cu vai, ajungi să aduni suma către sfârşitul anului în curs — a anului în curs notaţi bine — dar ai tre­cut de al treilea trimestru, deşi legalmente eşti încă în termen, statul îţi toarnă 9 la sută dobândă, el care n’a a­­chitat încă până astăzi cupo­nul rentei de împroprietărire scăzut la 1 Aprilie. Ii cere cineva dobândă pentru asta ? și chiar de i-ar cere, poate să-l oblige la 9 la sută pe an, pe câtă vreme sus zisa rentă dă 5 ? Și am mai vrea să știm pe ce temei statul ne supune la 9 la sută dobândă, în timp ce codul civil prevede 5 şi codul comercial 6, iar Banca Naţio­nală îşi plimbă scontul între 4 şi 6 ? De unde şi până unde cămătăria asta absurdă în sine, odioasă şi contrarie legi­lor ţării? Dragi cititori săraci ca şi mine, deopotrivă de năpăs­tuiţi, nu credeţi, după cum v’am mai propus-o, că ar fi bine să intentăm un proces acestui stat cămătar ? Soco­tiţi d­ v. că n’am fi în drept, şi n’ar fi cu cale, să facem în propria noastră ţară ce-a fă­­cut un american ca Baldwin ? Aţi văzut cum s’a înmuiat gu­vernul când străinul l’a adus în faţa judecăţii. Acu se vor împăca. Adică pilda asta a americanului să rămâie cu totul pierdută pentru noi ? De ce n'ar lua iniţiativa un avocat sărac, un confrate de mizerie ? I. Teodorescu în disgraţie — Telegramă particulară — MADRID. — Regele a semnat un decret prin care revoacă pe căpita­­nul-general Weyler din funcţiunile sale de şef al statului major central. * * * După ce ocupase cele mai înalte funcţiuni, senator inamovibil de mai multe ori ministru de războiu guver­nator al Barcelonei, generalul Wey­ler fu numit în Martie 1924 în mo­mentul atacului riffan împotriva Me­lilei, președinte al consiliului supe­rior de războiu. Generalul Weyler fusese în cursul verei 1923, unul din cei mai implacabili critici ai modu­lui în care fuseseră conduse operați­unile militare în Maroc de către fos­tul guvern. Măsura al cărei obiect este acum generalul Weyler­­ a fost încă expli­cată. Atentatorul I dela Senat a mar­t în Închisoarea Bellan. PLOEȘTI, 12.— Duminică, la orele 4 după amiani, Max Goldstein, aten­tatorul dela Senat, a murit in închi­soarea Doftana, unde îi făcea pe­deapsa. . Max Goldstein, acum 50 de zile declarase greva foamei, pe care a ţinut-o până acum 10 zile, când gra­ţie stăruinţelor depuse de sora lui şi de d. dr. Floru, medicul inspec­tor al închisorilor, a cedat, accep­tând hrana. I s-a dat atunci câteva linguri de lapte şi directorul închi­sorii a promis să-i dea mâncare, conform prescripţiilor medicului. După zece zile de la aceasta, fa­milia lui Max Goldstein a fost in­formată că personalul închisorii, din ordinul directorului, refuză de­ţinu­tu­lui hrana. Faptul a fost adus la cunoştinţa d-lui dr. Floru, care Duminică dimineaţă, s-a transpor­tat la Doftana, unde l-a vizitat pe deţinut. Sora lui Max Goldstein afirmă că din ancheta făcută la închisoare şi din examinarea pacientului s’a con­statat că timp de zece zile nu i s’a dat nici un fel de aliment şi că a­gonia începuse. La orele 4 p.­ m. în aceiaş zi, nenorocitul a sucom­bat, după cum ne relatează cores­pondentul nostru dela Ploeşti. O anchetă severă se impune spre a se stabili, cu preciziune, cauza morţii lui Max Goldstein. Dacă este adevărat că atentatorul de la Senat autorul unei fapte oribile, nu poa­te interesa prea mult opinia publi­că, nu e mai puţin adevărat însă că şi soarta lui era protejată de le­gile, cari ne cârmuesc pe toţi şi că nimeni nu era în drept să-i aplice pedeapsa cu moarte sub o formă sau alta. Citiţi în pag. lic­a: Marile serbări de la Iaşi Solemnitatea inaugurării Palatului de Justițe L.­­ ......­..—"****—*■■■. .. .——LJ...'tj *""î "*" încasările Statului STATUL ; încasările mele au întrecut aşteptă­rile... SLUJBAŞUL: Şi ale mele... i Ser­bările Alela, Iasi R­egele trecând trupele în revista Ce va cuprinde Messylul Rega Studiul tut­orelor dintre partidul niţisn I şi ţărănesc Opoziţia şi lucrări e parlamentiul! Mai sunt trei zile până la des­­hiderea parlamentului, şi in toate averile politice se observă o vie agitaţie. Guvernul, a stabilit de pe acum lista proiectelor ce urmează a fi supuse dezbaterilor parlamen­tului, iar Mesajul pentru deschi­derea Corpurilor Legiuitoare va­­ semnat de către suveran, în cursul zilei de mâine. Suveranul in Mesajul ce va citi a 15 Octombrie va­­reaminti acti­vitatea legislativă a actualului par­­ament, relevând faptul că peste âteva luni corpul electoral va fi­hemat în conformitate cu preve­­derile Constituției să-şi spună din nou cuvântul ca de obiceia, suveranul va vorb­i despre relaţiile noastre cu alia­­ii, menţionându-se în mod special unul acesta îmbunătăţirea relafiu­­lilor noastre cu Italia. Lista proiectelor de legi ce ur­mează să fie aduse in discuţie nu este prea lungă. Intre cele mai importante putem lta legile militare, noua lege a umbrului, codul muncii, legea hău­lirilor spirtoase, legea standardi­­ării cerentelor şi legea electorală -o serie de legi pentru complecta­­rea reformei administrative. Amintind de legea d-lui Vintilă Brătianuu pentru reorganizarea ser­viciilor publice, suveranul va vor­bi şi despre situaţia funcţionarilor publici. ACORDUL DINTRE PARTIDELE DE OPOZIŢIE Opinia publică urmăreşte cu viu interes desfăşurarea tratativelor pentru închegarea blocului opoziţiei unite. Dat fiind faptul că ne aflăm într-o perioadă când se aşteaptă — şi nu mai poate fi vorba de amî­­nare, — o schimbare, a regimului. Conducătorii partidului ţărănist au pus la discuţie problema reali­zării unui acord în vederea guver­nării. Din­­ informaţiile căpătate din cer­curile conducătorilor partidullui na­ţional şi ţărănist, suntem in măsu­ră să dăm o expunere complectă a actualei situaţiuni politice. De o parte conducătorii partidului ţără­nist susţin că opoziţia unită trebue să-şi formuleze nu numai un plan de luptă pentru opoziţie dar să stabi­lească un acord în vederea viitoarei guvernări. AUO susţin că ţinăndu-se seamă de acordul încheiat în cursul sesiu­nii trecute între partidul naţional şi cel ţărănist, nu mai este nevoie de nici un aranjament nou. Aceasta întrucât în acel acord se prevede întâi lupta pentru schimba­rea regimului şi în al doilea rând obligaţia pentru fiecare din parti­dele semnatare de a face alegeri li­bere. Or, dacă s’ar pune acum ches­tiunea stabilirii unui acord în vede­rea unei eventuale guvernări, s’ar da naştere la vii discutăm! poate chiar certuri care ar slăbi trainicia opoziţiei. Pentru aceste motive putem afir­ma că opoziţia se va mărgini numai la acordul cel vechiu şi când regi­mul va cădea atunci se va pune pe tapet realizarea unui acord de gu­vernământ. PARIS, 12.­* Greva generală de­monstrativă , care a­ fost proclamată Pentru Joi seara a fost la Paris ca o manifestaţie îm­potriva războiului din­­ Maroc na convocat atât comitetul de conducere al partidu­lui naţional cât şi cel ţă­rănist urmând a se lua ultimele hotărâri. v­a guvernării democrate în Franța. Primul ministru d. Paiti­­levé va participa la con­­gresul radical socialist, care se va întruni la Nisa. Se crede că în urma insis­tențelor pe care le va de­pune primul ministru Patilevé, se va putea re­­ fereve partism­â la congresul soc^aliștîîor­ radicail . — Telegramă particulară — PARIS, 12.— D. Harriet ab­ea împăcarea dintre a ținut ori la Lyon un ma- socialiști radicali și actu­­re discurs politic, indem-\ aiul cabinet, care va pu­nând toate grupele car-­ tea să continue astfel gu­ter­ului de stânga să se­­ remarca, sprijinit tot pe unească din nou, spre a­ o majoritate de stânga, nu primejdui menţinerea D. CAILLAUX LA CONGRESUL SOCIALIŞTILOR RADICALI NISA. 12. — Congresul radical socialist se va în­truni în ziua de 15 octom­brie. La congres va par­ticipa şi d. Caillaux, care va rosti un important dis­curs politic privitor la re­formele financiare, pe care le proectează. - Abţinerea opoziţiei Partidele din opoziţie) O parte dintre parlamentari au şi mi-au fixat definitiv au­­ sosit în Capitală. Până acum clin­­tudinea pe care o vor ur­­tre fruntaşii opozţiei unite au sosit una în viitoarea seziune. d­­ nii Iu!­u Maniu, Mihalache, Arge-Putem anunţa că ia citi­­t?,anu- ia[ d­ ]?rga ^ anun*at so­­rea Mesajului i*egal iu sirea pentru mame. va asista nici un paria-1 in consiliul de ministri care se va mentar al opoziției unite. întruni azi se vor lua in discuție mă- Este interesant de amin- surile pe cari urmează să le la gu­­tit că la deschiderea se­­vernul în vederea deschiderii parta­­ziunii trecute parlamen-­mentului. Majorităţile parlamentare tarii naţionalisti au Surat se vor întruni Miercuri cu care o­cazie d. Ionel Brătianu va face o expunere a situaţiei. tarii naţionalişti au parte la solemnitate. Deasemenea s’a luat de­riziunea ca întreaga opo­ziţie să se abţină dela lu­crări până la definitiva consfătuire a Camerei şi Senatului. Imediat după constituire, d. Iuliu Ma­niu va citi o declaraţie în numele narfidelor­­ naţio­nal , şi ţărănist. 1 NEDELEA Esim­pisi Imonsh­ali de la Paris — Telegramă particulară — reuşit după cum se credea. Este a­­devărat că 80 la sută din taximetre şi tramvai au participat la grevă, precum şi 10—50 la sută din între­prinderile industriale. Comuniştii au încercat pretutin­deni să împiedice cu o violenţă de la lucru pe muncitorii cari n’au aderat la­ grevă. Cu deosebire la Saint De­nis au avut Ioc ciocniri sângeroase în cursul cărora poliţia a operat 50 de arestări. . Un tramvai din cartierele de margine fiind abandonat de vatman s’a ciocnit, unul din pasageri a fost ucis iar mulţi dintre ei au fost ră­niți. Toate punctele strategice impor­tante din Paris au fost ocupate de armată. Presa constată aproape unanim că greva generală demonstrativă a eșuat. Macdonald in Praga — Telegramă particulară — BERLIN, 12. — Şefa­ partidului labourist d. Macdonald, şi-a anunţat sosirea ln Praga spre sfârşitul lunei Octombrie. Sosirea principelui Carol - Concursurile.­ Parfei* panici.— Distribuirea premiilor.—Experienţele cu paraşutele. TECUCI, 10. — După o noapte ca de sfârşit de toamnă, cu zburături de ploaie rece — meetingul aerian al şcoalei de pilotaj şi antrenament a fost ocrotit de o zi caldă scăldată în soare. Vântul domol şi fără supără­toare răbufneli, a îngăduit aviatori­lor să-şi arate in voie destoinicia în­tru stăpânirea văzduhului. SOSIREA PRINCIPELUI CAROL In ajunul m­eetingului a sosit cu un tren regal principele Carol înso­ţit de d. general Hentesen coman­dantul aeronauticei. In gară, principele a fost întâmpi­nat de către d. Turturescu, prefectul judeţului, Burghelea, ajutor de pri­­mar, maior Enescu, comandantul şcoalei de pilotaj şi poliţai Brân­zei. Noaptea, principele a petrecut-o în vagon. CONCURSURILE DE DIMINEAŢA Azi dimineaţă un public numeros şi toate şcolile de băeţi şi fete — se îndrumau pe jos, sau în autocamioa­nele aviaţiei,, spre terenul şcoalei de pilotaj. L­a orele 9, principele Carol şi-a fă­cut apariţia pe aerodrom fiind în­tâmpinat de oficialităţi şi corpul profesoral al şcolii în frunte cu d. maior Enescu. După ce principele s’a întreţinut cu cei de faţă, a trecut în revistă şcoala de pilotaj primind defilarea în faţa­­celor vre-o 30 avioane aşe­zate în linia La ora 9,30 s'a început desfăşu­rarea programului, prin disputarea premiilor din concursul de aterisaj la PI met­. fin*ri. Au concurat cu avioane Henriot: locot. Cristescu I., Romanescu M., Gherasim Gh., plutonierii Ivanovici, Georgescu Paul, M Manolescu, N. Popescu, cu avioane Brandenburg de 220 IL P.: locot. Coos M. subloc. Pârvulescu P., plut Ion Nicolae, cu avioane Brandenburg de 100 m. p.; locot. Opriş N., plutonierii Răchi­­ţeanu Al., Dincă I.; cu avioane mo­nopol Moran Saulnier, căp. Jienescu Gh. Petrovici A şi locot Tănăsescu. Au fost premiaţi d-nii: plut Răchi­teanu (4000 lei) care a ajuns punctul fix la 2,75 m., Manolescu (2000 lei) cu 4 m. şi Ivanovici (1000 lei) cu 5 m. Al doilea punct al programului, a fost un concurs de ştafetă între cele două escadrile de şcoală fiecare es­cadrilă dispunând, pentru disputa­­re de câte un avion Henriot, Moran Saulnier şi­­Brandenburg. Parcursul concursului a fost: ae­rodromul Tecuci—gara Frunzeasca— Cosmeşti—Tecuci. Premiul de 6000 lei a fost luat de escadrila I . DEMONSTRAŢIUNI AERIENE Au urmat o serie de demonstraţii aeriene şi anume un zbor în limită minimă de viteză efectuat de d-nii: căp. Jienescu Gh. locot Tănăsescu, plut. Răchiţeanu AL şi — zbor în 5 patrule etajate a câte 3 avioane la 300, 400, 500, 600 şi 700 m, la care au participat d-nii căp. Petrovîci A., plut. Ivanovici P. şi Popescu N., locot. Tănăsescu şi Opriş, plut Ma­nolescu, locot. Romanescu şi Ghera­­sim, plut. Georgescu P., locot Cooş M., plut. Răchiteanu M. şi Dincă Ion, locot. Pârvulescu P., plut. Abeles Q, Sava V. Acrobaţiile aeriene ale avionului de vânătoare Fokker, făgăduite în­ program, nu s’au produs. Se afirmă că avionul ar fi avut o pană de mo­tor, la Buzău. Dimineaţa meetingului s’a înche­iat cu distribuţia premiilor, breveta­rea nouilor piloţi de către principele Carol şi un dejun în cerc închis 1® Cercul Militar. EXPERIENŢELE CU PARAŞUTA După amiază, meetingul a conti­­nuat cu un concurs de foot­bal între escadrilele şcolii pentru disputarea unei statuete alegorice oferite de prefectura jud. Tecuci. Partea emoţionantă a meetingu­lui a fost aruncarea paraşutei Con­stantin T. Grigorescu din avion dela 2000 m. Cu paraşuta, care a funcţio­nat perfect s’a coborât­­ sportmanul Aurel Biju. O a doua aruncare cu paraşuta, modelul „Heinecke" a fost efectuată de către locul N. Nicu­­lescu căruia, camarazii şi publicul i-au­­făcut o frumoasă manifestaţie de simpatie, fiind viu felicitat de princi­­pele Carol. înainte de şedinţa de după amiază principele Carol a vizitat mormin­tele celor zece piloţi căzuţi cu apa­ratele in cursul anilor trecuţi. La orele 9 a avut loc un banchet »n fw.­pi ,ro fTM..t n* ie După banchet, la orele 2, prinei pete Carol, cu trenul special, a ple­cat la Iași. DINU DUMBRAVĂ ••V: .............. * I v;■ - † • ' : V ' I ■ ■ ✓ ‰ , , k ! f , ■ • *.• ' '• '/.••' V f ‘ ■ k­ ;‡ /! ... 1 'jL '■ *{:: '■"*>* *‘s 't x i .. i rinei pete Carol ia meeting pe no ni 17 VICTIME — Telegramă particulară — HAMBURG. — Pe bordul vaporu­lui japonez „Jufuku-Maru“, a bucnit un mare incendiu provocat de explozia a 150 de cutii cu filme americane aflate in magaziile va­porului. Intervenţia rapidă a pompierilor a împiedecat propagarea focului la alte vapoare din vecinătate, aflate in port. Docherii si marinarii se aflau magaziile din fundul vaporului, cupaţi cu descărcarea acestuia, momentul când s'a produs explo­zia. Cei mai apropiaţi fură ucişi pe loc; ceilalţi, înconjuraţi de flăcări, nu putură scăpa şi fură carbonizaţi. Pustiirile pricinuite de incendiu, ca toată intervenţia pompierilor, sunt de aşa natură încât va fi cu neputinţă să se pătrundă în vapor timp de mai multe zile. iz­m­­o­ua 52S3SaagBBaaBfBaaaBaaaBB^ ss i PREMIILE ZIARULU­I 7/ / /. DîMINERTR 8 Sîsân bani a«»»«« CASAv I E Adunat) şi mai departe cupoanele şi păstraţi-le pănâ Li toamnă, când va avea ioc tragerea, asa cum am anunţat la Inceputul acestei ser­i,

Next