Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-14 / nr. 6789
am — Ac, II patrul Trei leî exemplarul Unii telegrafici JMIiEJUJT, București TELEFOANELR NQAtTREi Centrala 867 21/73 1 878 «U tUAHELE NOASTRE! DIrect,a „„ 759 Provincia 10/66B 1ROURiLE, București, Str. Sărindar No. 9 — 11 ■ra Mifircuri 14 Octomft, 1925 Preţul Abonamentelor: Lei 850, pa an ani 450, pe O luaf » 250 pe tarei lnnl Marna salariați i iei 600, — pe timp da nn n ■ î12?? ~ » m uf __» “ » H «8 »1 Fondat in 1904 de Const MILLE Omul sărac El trăeşte cel mai scump, asta se ştie. El e şi cel mai năpăstuit. Cel d’intâi guvernul mi-l freacă de-i merg peticele. Din toate însă cea mai încornorată e dobânda la impozitele întârziate. Drept aceia se cere săracului mai mult ca ori cui. Dar legea firei, sau legea scrisă, încă n’ar fi atât de supărătoare cât năpastea. Asta e nesuferită peste măsură. Când, cu chiu cu vai, ajungi să aduni suma către sfârşitul anului în curs — a anului în curs notaţi bine — dar ai trecut de al treilea trimestru, deşi legalmente eşti încă în termen, statul îţi toarnă 9 la sută dobândă, el care n’a achitat încă până astăzi cuponul rentei de împroprietărire scăzut la 1 Aprilie. Ii cere cineva dobândă pentru asta ? și chiar de i-ar cere, poate să-l oblige la 9 la sută pe an, pe câtă vreme sus zisa rentă dă 5 ? Și am mai vrea să știm pe ce temei statul ne supune la 9 la sută dobândă, în timp ce codul civil prevede 5 şi codul comercial 6, iar Banca Naţională îşi plimbă scontul între 4 şi 6 ? De unde şi până unde cămătăria asta absurdă în sine, odioasă şi contrarie legilor ţării? Dragi cititori săraci ca şi mine, deopotrivă de năpăstuiţi, nu credeţi, după cum v’am mai propus-o, că ar fi bine să intentăm un proces acestui stat cămătar ? Socotiţi d v. că n’am fi în drept, şi n’ar fi cu cale, să facem în propria noastră ţară ce-a făcut un american ca Baldwin ? Aţi văzut cum s’a înmuiat guvernul când străinul l’a adus în faţa judecăţii. Acu se vor împăca. Adică pilda asta a americanului să rămâie cu totul pierdută pentru noi ? De ce n'ar lua iniţiativa un avocat sărac, un confrate de mizerie ? I. Teodorescu în disgraţie — Telegramă particulară — MADRID. — Regele a semnat un decret prin care revoacă pe căpitanul-general Weyler din funcţiunile sale de şef al statului major central. * * * După ce ocupase cele mai înalte funcţiuni, senator inamovibil de mai multe ori ministru de războiu guvernator al Barcelonei, generalul Weyler fu numit în Martie 1924 în momentul atacului riffan împotriva Melilei, președinte al consiliului superior de războiu. Generalul Weyler fusese în cursul verei 1923, unul din cei mai implacabili critici ai modului în care fuseseră conduse operațiunile militare în Maroc de către fostul guvern. Măsura al cărei obiect este acum generalul Weyler a fost încă explicată. Atentatorul I dela Senat a mart în Închisoarea Bellan. PLOEȘTI, 12.— Duminică, la orele 4 după amiani, Max Goldstein, atentatorul dela Senat, a murit in închisoarea Doftana, unde îi făcea pedeapsa. . Max Goldstein, acum 50 de zile declarase greva foamei, pe care a ţinut-o până acum 10 zile, când graţie stăruinţelor depuse de sora lui şi de d. dr. Floru, medicul inspector al închisorilor, a cedat, acceptând hrana. I s-a dat atunci câteva linguri de lapte şi directorul închisorii a promis să-i dea mâncare, conform prescripţiilor medicului. După zece zile de la aceasta, familia lui Max Goldstein a fost informată că personalul închisorii, din ordinul directorului, refuză deţinutului hrana. Faptul a fost adus la cunoştinţa d-lui dr. Floru, care Duminică dimineaţă, s-a transportat la Doftana, unde l-a vizitat pe deţinut. Sora lui Max Goldstein afirmă că din ancheta făcută la închisoare şi din examinarea pacientului s’a constatat că timp de zece zile nu i s’a dat nici un fel de aliment şi că agonia începuse. La orele 4 p. m. în aceiaş zi, nenorocitul a sucombat, după cum ne relatează corespondentul nostru dela Ploeşti. O anchetă severă se impune spre a se stabili, cu preciziune, cauza morţii lui Max Goldstein. Dacă este adevărat că atentatorul de la Senat autorul unei fapte oribile, nu poate interesa prea mult opinia publică, nu e mai puţin adevărat însă că şi soarta lui era protejată de legile, cari ne cârmuesc pe toţi şi că nimeni nu era în drept să-i aplice pedeapsa cu moarte sub o formă sau alta. Citiţi în pag. lica: Marile serbări de la Iaşi Solemnitatea inaugurării Palatului de Justițe L. ........—"****—*■■■. .. .——LJ...'tj *""î "*" încasările Statului STATUL ; încasările mele au întrecut aşteptările... SLUJBAŞUL: Şi ale mele... i Serbările Alela, Iasi Regele trecând trupele în revista Ce va cuprinde Messylul Rega Studiul tutorelor dintre partidul niţisn I şi ţărănesc Opoziţia şi lucrări e parlamentiul! Mai sunt trei zile până la deshiderea parlamentului, şi in toate averile politice se observă o vie agitaţie. Guvernul, a stabilit de pe acum lista proiectelor ce urmează a fi supuse dezbaterilor parlamentului, iar Mesajul pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare va semnat de către suveran, în cursul zilei de mâine. Suveranul in Mesajul ce va citi a 15 Octombrie vareaminti activitatea legislativă a actualului parament, relevând faptul că peste âteva luni corpul electoral va fihemat în conformitate cu prevederile Constituției să-şi spună din nou cuvântul ca de obiceia, suveranul va vorbi despre relaţiile noastre cu aliaii, menţionându-se în mod special unul acesta îmbunătăţirea relafiulilor noastre cu Italia. Lista proiectelor de legi ce urmează să fie aduse in discuţie nu este prea lungă. Intre cele mai importante putem lta legile militare, noua lege a umbrului, codul muncii, legea hăulirilor spirtoase, legea standardiării cerentelor şi legea electorală -o serie de legi pentru complectarea reformei administrative. Amintind de legea d-lui Vintilă Brătianuu pentru reorganizarea serviciilor publice, suveranul va vorbi şi despre situaţia funcţionarilor publici. ACORDUL DINTRE PARTIDELE DE OPOZIŢIE Opinia publică urmăreşte cu viu interes desfăşurarea tratativelor pentru închegarea blocului opoziţiei unite. Dat fiind faptul că ne aflăm într-o perioadă când se aşteaptă — şi nu mai poate fi vorba de amînare, — o schimbare, a regimului. Conducătorii partidului ţărănist au pus la discuţie problema realizării unui acord în vederea guvernării. Din informaţiile căpătate din cercurile conducătorilor partidullui naţional şi ţărănist, suntem in măsură să dăm o expunere complectă a actualei situaţiuni politice. De o parte conducătorii partidului ţărănist susţin că opoziţia unită trebue să-şi formuleze nu numai un plan de luptă pentru opoziţie dar să stabilească un acord în vederea viitoarei guvernări. AUO susţin că ţinăndu-se seamă de acordul încheiat în cursul sesiunii trecute între partidul naţional şi cel ţărănist, nu mai este nevoie de nici un aranjament nou. Aceasta întrucât în acel acord se prevede întâi lupta pentru schimbarea regimului şi în al doilea rând obligaţia pentru fiecare din partidele semnatare de a face alegeri libere. Or, dacă s’ar pune acum chestiunea stabilirii unui acord în vederea unei eventuale guvernări, s’ar da naştere la vii discutăm! poate chiar certuri care ar slăbi trainicia opoziţiei. Pentru aceste motive putem afirma că opoziţia se va mărgini numai la acordul cel vechiu şi când regimul va cădea atunci se va pune pe tapet realizarea unui acord de guvernământ. PARIS, 12.* Greva generală demonstrativă , care a fost proclamată Pentru Joi seara a fost la Paris ca o manifestaţie împotriva războiului din Maroc na convocat atât comitetul de conducere al partidului naţional cât şi cel ţărănist urmând a se lua ultimele hotărâri. va guvernării democrate în Franța. Primul ministru d. Paitilevé va participa la congresul radical socialist, care se va întruni la Nisa. Se crede că în urma insistențelor pe care le va depune primul ministru Patilevé, se va putea re fereve partismâ la congresul soc^aliștîîor radicail . — Telegramă particulară — PARIS, 12.— D. Harriet abea împăcarea dintre a ținut ori la Lyon un ma- socialiști radicali și acture discurs politic, indem-\ aiul cabinet, care va punând toate grupele car- tea să continue astfel guterului de stânga să se remarca, sprijinit tot pe unească din nou, spre a o majoritate de stânga, nu primejdui menţinerea D. CAILLAUX LA CONGRESUL SOCIALIŞTILOR RADICALI NISA. 12. — Congresul radical socialist se va întruni în ziua de 15 octombrie. La congres va participa şi d. Caillaux, care va rosti un important discurs politic privitor la reformele financiare, pe care le proectează. - Abţinerea opoziţiei Partidele din opoziţie) O parte dintre parlamentari au şi mi-au fixat definitiv au sosit în Capitală. Până acum clintudinea pe care o vor urtre fruntaşii opozţiei unite au sosit una în viitoarea seziune. d nii Iu!u Maniu, Mihalache, Arge-Putem anunţa că ia citit?,anu- ia[ d ]?rga ^ anun*at sorea Mesajului i*egal iu sirea pentru mame. va asista nici un paria-1 in consiliul de ministri care se va mentar al opoziției unite. întruni azi se vor lua in discuție mă- Este interesant de amin- surile pe cari urmează să le la gutit că la deschiderea severnul în vederea deschiderii partaziunii trecute parlamen-mentului. Majorităţile parlamentare tarii naţionalisti au Surat se vor întruni Miercuri cu care ocazie d. Ionel Brătianu va face o expunere a situaţiei. tarii naţionalişti au parte la solemnitate. Deasemenea s’a luat deriziunea ca întreaga opoziţie să se abţină dela lucrări până la definitiva consfătuire a Camerei şi Senatului. Imediat după constituire, d. Iuliu Maniu va citi o declaraţie în numele narfidelor naţional , şi ţărănist. 1 NEDELEA Esimpisi Imonshali de la Paris — Telegramă particulară — reuşit după cum se credea. Este adevărat că 80 la sută din taximetre şi tramvai au participat la grevă, precum şi 10—50 la sută din întreprinderile industriale. Comuniştii au încercat pretutindeni să împiedice cu o violenţă de la lucru pe muncitorii cari n’au aderat la grevă. Cu deosebire la Saint Denis au avut Ioc ciocniri sângeroase în cursul cărora poliţia a operat 50 de arestări. . Un tramvai din cartierele de margine fiind abandonat de vatman s’a ciocnit, unul din pasageri a fost ucis iar mulţi dintre ei au fost răniți. Toate punctele strategice importante din Paris au fost ocupate de armată. Presa constată aproape unanim că greva generală demonstrativă a eșuat. Macdonald in Praga — Telegramă particulară — BERLIN, 12. — Şefa partidului labourist d. Macdonald, şi-a anunţat sosirea ln Praga spre sfârşitul lunei Octombrie. Sosirea principelui Carol - Concursurile. Parfei* panici.— Distribuirea premiilor.—Experienţele cu paraşutele. TECUCI, 10. — După o noapte ca de sfârşit de toamnă, cu zburături de ploaie rece — meetingul aerian al şcoalei de pilotaj şi antrenament a fost ocrotit de o zi caldă scăldată în soare. Vântul domol şi fără supărătoare răbufneli, a îngăduit aviatorilor să-şi arate in voie destoinicia întru stăpânirea văzduhului. SOSIREA PRINCIPELUI CAROL In ajunul meetingului a sosit cu un tren regal principele Carol însoţit de d. general Hentesen comandantul aeronauticei. In gară, principele a fost întâmpinat de către d. Turturescu, prefectul judeţului, Burghelea, ajutor de primar, maior Enescu, comandantul şcoalei de pilotaj şi poliţai Brânzei. Noaptea, principele a petrecut-o în vagon. CONCURSURILE DE DIMINEAŢA Azi dimineaţă un public numeros şi toate şcolile de băeţi şi fete — se îndrumau pe jos, sau în autocamioanele aviaţiei,, spre terenul şcoalei de pilotaj. La orele 9, principele Carol şi-a făcut apariţia pe aerodrom fiind întâmpinat de oficialităţi şi corpul profesoral al şcolii în frunte cu d. maior Enescu. După ce principele s’a întreţinut cu cei de faţă, a trecut în revistă şcoala de pilotaj primind defilarea în faţacelor vre-o 30 avioane aşezate în linia La ora 9,30 s'a început desfăşurarea programului, prin disputarea premiilor din concursul de aterisaj la PI met. fin*ri. Au concurat cu avioane Henriot: locot. Cristescu I., Romanescu M., Gherasim Gh., plutonierii Ivanovici, Georgescu Paul, M Manolescu, N. Popescu, cu avioane Brandenburg de 220 IL P.: locot. Coos M. subloc. Pârvulescu P., plut Ion Nicolae, cu avioane Brandenburg de 100 m. p.; locot. Opriş N., plutonierii Răchiţeanu Al., Dincă I.; cu avioane monopol Moran Saulnier, căp. Jienescu Gh. Petrovici A şi locot Tănăsescu. Au fost premiaţi d-nii: plut Răchiteanu (4000 lei) care a ajuns punctul fix la 2,75 m., Manolescu (2000 lei) cu 4 m. şi Ivanovici (1000 lei) cu 5 m. Al doilea punct al programului, a fost un concurs de ştafetă între cele două escadrile de şcoală fiecare escadrilă dispunând, pentru disputare de câte un avion Henriot, Moran Saulnier şiBrandenburg. Parcursul concursului a fost: aerodromul Tecuci—gara Frunzeasca— Cosmeşti—Tecuci. Premiul de 6000 lei a fost luat de escadrila I . DEMONSTRAŢIUNI AERIENE Au urmat o serie de demonstraţii aeriene şi anume un zbor în limită minimă de viteză efectuat de d-nii: căp. Jienescu Gh. locot Tănăsescu, plut. Răchiţeanu AL şi — zbor în 5 patrule etajate a câte 3 avioane la 300, 400, 500, 600 şi 700 m, la care au participat d-nii căp. Petrovîci A., plut. Ivanovici P. şi Popescu N., locot. Tănăsescu şi Opriş, plut Manolescu, locot. Romanescu şi Gherasim, plut. Georgescu P., locot Cooş M., plut. Răchiteanu M. şi Dincă Ion, locot. Pârvulescu P., plut. Abeles Q, Sava V. Acrobaţiile aeriene ale avionului de vânătoare Fokker, făgăduite în program, nu s’au produs. Se afirmă că avionul ar fi avut o pană de motor, la Buzău. Dimineaţa meetingului s’a încheiat cu distribuţia premiilor, brevetarea nouilor piloţi de către principele Carol şi un dejun în cerc închis 1® Cercul Militar. EXPERIENŢELE CU PARAŞUTA După amiază, meetingul a continuat cu un concurs de footbal între escadrilele şcolii pentru disputarea unei statuete alegorice oferite de prefectura jud. Tecuci. Partea emoţionantă a meetingului a fost aruncarea paraşutei Constantin T. Grigorescu din avion dela 2000 m. Cu paraşuta, care a funcţionat perfect s’a coborât sportmanul Aurel Biju. O a doua aruncare cu paraşuta, modelul „Heinecke" a fost efectuată de către locul N. Niculescu căruia, camarazii şi publicul i-aufăcut o frumoasă manifestaţie de simpatie, fiind viu felicitat de principele Carol. înainte de şedinţa de după amiază principele Carol a vizitat mormintele celor zece piloţi căzuţi cu aparatele in cursul anilor trecuţi. La orele 9 a avut loc un banchet »n fw.pi ,ro fTM..t n* ie După banchet, la orele 2, prinei pete Carol, cu trenul special, a plecat la Iași. DINU DUMBRAVĂ ••V: .............. * I v;■ - † • ' : V ' I ■ ■ ✓ ‰ , , k ! f , ■ • *.• ' '• '/.••' V f ‘ ■ k ;‡ /! ... 1 'jL '■ *{:: '■"*>* *‘s 't x i .. i rinei pete Carol ia meeting pe no ni 17 VICTIME — Telegramă particulară — HAMBURG. — Pe bordul vaporului japonez „Jufuku-Maru“, a bucnit un mare incendiu provocat de explozia a 150 de cutii cu filme americane aflate in magaziile vaporului. Intervenţia rapidă a pompierilor a împiedecat propagarea focului la alte vapoare din vecinătate, aflate in port. Docherii si marinarii se aflau magaziile din fundul vaporului, cupaţi cu descărcarea acestuia, momentul când s'a produs explozia. Cei mai apropiaţi fură ucişi pe loc; ceilalţi, înconjuraţi de flăcări, nu putură scăpa şi fură carbonizaţi. Pustiirile pricinuite de incendiu, ca toată intervenţia pompierilor, sunt de aşa natură încât va fi cu neputinţă să se pătrundă în vapor timp de mai multe zile. izmoua 52S3SaagBBaaBfBaaaBaaaBB^ ss i PREMIILE ZIARULUI 7/ / /. DîMINERTR 8 Sîsân bani a«»»«« CASAv I E Adunat) şi mai departe cupoanele şi păstraţi-le pănâ Li toamnă, când va avea ioc tragerea, asa cum am anunţat la Inceputul acestei seri,