Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)
1929-12-01 / nr. 8247
w Aupitiiica I Deceitsbrl» Curiozităţi din lumea largă Discuţia Mesajului la Cameră Iar chestia bătăii dela Şedinţa dela 28 Noembrie 1929 Se deschide la ora 4.10 d. a., sub preşidenţia d-lui Ştefan Cicio Popp. Pe banca ministerială d-nul general Cihoschi, Voicu Niţescu, Eduard Mirto, Aurel Dobrescu, D. AL. LUCIAN (soc. dem.): Am onoare a întreba pe d. ministru de industria dacă, corespunde adevărului faptul relatat de unele ziare. Că întro comisiune specială, convocată de minister, se discută ideia schimbărei legii energiei in așa fel că, toate drepturile orașelor de a distribui curent electric, vor înceta pe viitor, urmând ca, prin înfiinţarea centralelor regionale, acest monopol să treacă asupra statului. Dacă acest proect va intra în vigoare, se va comite cea mai mare crimă ce s’a făcut în ultimii ani contra autonomiei oraşelor. Energia electrică este, cea mai însemnată sursă de venit pentru oraşe. Legea comercializării a respectat acest drept întocmai, pentru ca după câteva luni prin schimbarea unor articole din legea energiei, oraşele să fie puse în imposibilitate de a putea face faţă cheltuelilor administrative. Ori frustarea comunelor de monopolul curentului ar însemna că oraşele vor trebui să pună noi sarcini asupra locuitorilor, ceea ce este cu desăvârşire imposibil in situaţia de azi. Dacă acest atac în contra comunelor se va produce din partea guvernului, va trebui să fie organizată rezistenţa comunelor, sub orice formă şi cu orice mijloace, fără considerare de partid. TIPOGRAFIILE MILITARE D. IOSIF JUMANCA (soc. dem): Am onoarea a întreba pe d. ministru al armatei dacă are cunoştinţă de faptul că la Bucureşti, la Timişoara, Sibiu, Sf. Gheorghe şi în diferite alte localităţi din ţară funcţionează o serie întreagă de tipografii militare, cari pe lângă lucrările de tipografie necesare armatei execută sistematic şi în permanenţă imprimate particulare, cărţi didactice, ziare, etc.? In baza cărei legi funcţionează aceste tipografii, cari fac o concurenţă idoială industriei grafice particulare şi cari, folosindu-se de mâna de lucru a soldaţilor, contribue la intensificarea tot mai pronunţată şomajului din această industrie? Cum este admisibil ca soldaţii înrolaţi în vederea instrucţiei militare, să fie întrebuinţaţi la lucrări cari nu au absolut nici o legătură cu această instrucţie? Cum sunt administrate aceste tipografii, cine dispune asupra lor şi cui revine în special beneficiul realizat din executarea lucrărilor particulare ? De răspunsul ce-l voi primi depinde dacă îmi voi transforma această întrebare într-o interpelare. D. general CIHOSCHI, ministrul armatei, răspunde că tipografiile militare nu sunt sortite să adune capital, nici să concureze tipografiile particulare, că ele au menirea de a executa imprimatele necesare armatei, cu scopul de a uşura, astfel bugetul ei. D. IOSIF JUMANCA, în replică, se declară mulţumit de răspunsul d-lui ministru al armatei, cu condiţia ca, măcar de acum încolo, tipografiile militare să nu execute decât imprimatele de care are nevoe armata. OFENSIVA AVERESCANA D. N. ŞEITAN (maj.) întreabă guvernul dacă nu crede că este folositor să lumineze poporul asupra măsurilor legale cu care să răspundă la ofensiva „în afară de lege“ cu care ameninţă d. general Averescu. IN JURUL BĂTĂII DE LA POLIŢIE D. POPESCU-ZORICA (maj) în numele a 41 parlamentari, anunţă următoarea interpelare: Pentru ca opinia publică românească şi cea de peste hotare să cunoască întregul adevăr în chestiunea aşa zisei „bătăi de la poliţie“, avem onoare să anunţăm desvoltarea unei interpelări în această chestiune şi rugăm onorata Cameră să binevoiască a dispune conexarea acestor interpelări cu aceea anunţată de d. deputat dr. Lotar Rădăceanu pentru ziua ce va fi destinată desvoltării lor. Rugăm în acelaş timp pe d. preşedinte să binevoiască a interveni ca dosarul acestei chestiuni, care se găseşte la ministerul de interne, comisia de disciplină, să ne fie pus la dispoziție, pentru a-l cerceta. "(Urmează 41 de semnături). D. dr. ILIE RADULESCU (maj.): Am onoare a adresa d-lui ministru de interne următoarea interpelare: îndrăzneala câtorva agitatori, speculând aspectele grave ale crizei și nevoile populaţiei, merge atât de departe încât periclitează autoritatea şi prestigiul autorităţii constituite.In toate părţile ţării se produc turburări, în cari agitatorii nu se sfiesc de a lovi pe agenţii forţei publice, asupra cărora s’a tras chiar focuri de armă. Mai mult chiar zilele trecute, în Capitală tulburătorii ordinei au bătut grav pe un comisar în exerciţiul funcţiunii şi în însăşi localu crica inscripţiei, care până la urmă a şi fost complect devastat. ___ Pentru a pune în toată lumina aceste agitaţiuni, interpelez pe d. ministru de interne şi rog onorata Cameră să aprobe conexarea acestei interpelări cu acele anunţate pe chestiunea aşa zisei bătăi de la poliţie. Rog în acelaş timp pe d. preşedinte să binevoiască a interveni pentru ca anchetele făcute în acest sens de poliţie şi de parchet, să-mi fie neîntârziat puse la dispoziţie. Se naşte un incident între dnii I. MIRESCU (soc. dem.) şi POMPILIU IONIŢESCU. POMPILIU IONIŢESCU cere social-democraţilor să iasă din echivoc: „Ori sunteţi social-democraţi ori comunişti!“. D. I. MIRESCU: Noi suntem social-democraţi. In schimb, pe comunişti i-aţi susţinut dv. în opoziţie. D POMPILIU IONIŢESCU: Nu există mişcare social-democrată în ţară cu bază serioasă. Nu uita, d-le Mirescu, că eşti ales pe listele noastre. (Aceste apostrofe şi altele, cari nu s’au auzit s’au produs în mijlocul unui mare tumult). O INTERPELARE ADRESATA MINISTRULUI INSTRUCTIUNII D. BOZDOG (maj.) anunţă o interpelare asupra situaţiei ce o are la ministerul instrucţiei d. Petre Ghiţescu director general al învăţământului primar. Spune că este aproape un an de când a anunţat această interpelare fără ca să i se fi fixat o dată, ca s’o dezvolte. Cere urgenţa D. V. V. HANEŞ se asociază interpelării d-lui Bozdog şi cere şi d-sa să se admită urgenţa. Cum însă — adaugă — sunt prea multe interpelările anunţate, cu caracter de urgenţă, rog pe d. preşedinte să fixeze special o zi pentru dezvoltarea acestei interpelări aturnă succesul producţiunilor intelectuale şi o bună salarizare a funcţionarilor. Aceasta se explică din neîncrederea conducătorilor politici din trecut în ţărănime şi din slabele legături pe care le aveau cu ea. Partidul naţional ţărănesc, în actuala lui formă, a fost creat sub impulsul stăruitor al ţărănimii care cerea şi naţionalilor şi ţărăniştilor să se unească. Din încrederea atât de mare a ţărănimei în noul guvern a rezultat şi o transformare a relaţiunilor dintre autoritate şi contribuabil. Aceştia acceptă actuala guvernare nu de frică, ci din încredere. Ei au primit chiar mărirea impozitelor, dându și seama că dacă s'ar fi putut altfel, guvernul n’ar fi recurs la mărire de impozite. In acelaş timp insă guvernul şi parlamentul au făcut legi pentru o apărare mai sigură a avutului public şi au transformat marile institutiuni ca : poşta calea ferata şi altele în regii autonome, ca să nu mai recurgă la bugetul Statului şi deci la punga contribuabilului. PENTRU ŞCOALA ŞI AGRICULTURA Oratorul cere ca partidul naţional-ţărănesc să aibă grijă de intelectuali, de presă, de corpul didactic, acestea fiind elementele cari au creeat şirăspândit ideile de simpatie pentru ţărănime şi au impus-o în felul acesta ca factor politic. Şcoala trebue sprijinită înaintea armatei şi a magistraturii, fiindcă ori ce am face, fără un învăţământ modern nu vom putea aidea o armată modernă, nu ca o magistratură modernă. Chiar partea lumii, care forameazâ astăzi Vraticatul principal de discuţie, pretutuiridani nu poate realiza decât darcă generaţiile de astăzi vor fi capactsate în acst spirit în şcoală. 7 Cuvântarea d-lui Pompiliu Boniţescu D. POMPILIUIONNIŢESCU (naţ.ţăr.): Mă miră cit nioi, în Mesaj, nici în răspunsul laAdresă nu se pomeneşte nimic desjre regretatul regent George Buzdugan. Nu trebue să se uite că timp de zece ani ţami şi-a aţătat încredere în noi, fără ca să se, fi ţinut seamă de această voinţă a,ei. Regenţa a fost acrirea care a făcut gestul cel cuminte. Din regenţă făcea parte şi defunctul Buzdugan. Aceasta însemneelză că ţara poate ■să aibă nădejde cf± va fi ferită“WS orice frământări şi va fi bine condusă, pe tot timpii, minoratului regelui Mihai. Cu acsizia aceasta, trebue să pomenim cu recunoştinţă memoria fostului regent Buzdugan, care a fost un adevărat democrat, un om întreg, de mare caracter. MOŞTENIRIA LIBERALA Nu trebue, nu poate să se uite moştenirea dezastruoasă pe care a primit-o actualul guvern. Oricât de mult s’ar strădui, guvernul, el se izbeşte pretutindeni de relele guvernărilor trecute- Cu toate acestea, opera realizată de el într'un singur an este însemnată şi marchează străduinţa ca de va pune ţara pe adevăratul făgaş al progresului. Poporul ştie aceasta. De aceia, ori de câte ori are prilejul, îi reînoeşte încrederea. In continuare, oratorul trece în revistă activitatea d-lor Mihai Popovici şi Virgil Madgearu, la departamentul finamţelor cât şi a celorlalţi miniştri. Ora fiind înaintată, d. Em. Haţiegan, care prezidează, ridică şedinţa. COMUNICĂRI Destinul tragic al unor dansatoare Sfârşitul tragic al talentatei dansatoare Lena Amsel, care acum câteva zile a ars de vie într’o excursie cu automobilul în împrejurimile Parisului, ne face să ne gândim la moartea bruscă prin accidente triste a câtorva dansatoare celebre. . Noi vrem şi nu putem cerceta coheziunile, dar e cert că agonia şi moartea sunt ades. reprezentate in coreografie şi că pe de altă parte moartea şi-a ales pe neaşteptate atâtea victime printre dansatoare. Printre stelele dansului, care au fost smulse brusc din viaţă de un destin inexorabil, figurează în primul rând Isadora Duncan, celebră prin inovaţiile sale în arta Terpsihorei. De fapt, Isadora Duncan a introdus dansul de caracter. jŞcoala comunistă de dans din Moscova, înfiinţată de ea, a stârnit senzaţie. A murit la 13 Septembrie 1927, în urma unui accident ciudat. Capetele unui şal lung, ce înfășură gâtul, prinzându-se în roata unei mașini, artista a fost zugrumată. Lucy Kieselhausen, o foarte apreciată dansatoare, berlineză, a murit în 1927, inspirând in neștire, aburi de benzină, produse îicamera de bac în urma unei explozii. Eridian Mogouî, frumoasa dansatoare pariziană muri într'un accident de automobil lângă Milano. Jenny Colder, poreclită Massary din Paris, muri în plină glorie, otrăvită. Fără să mai vorbim de steluțele mai mici ce străluceau odinioară pe cerul coreografie, și cari s au stins fără veste. Câteva anecdote din viaţa lui Clemenceau CLEMENCEAU ŞI FUNCŢIONARII Gând Clemeceau ajunse la 1900 la cârma statului, se gândi să introducă oarecare disciplină pe la ministere, înainte de toate voia să convingă pe funcţionari că exactitudinea este o datorie. Din ordinul lui, au fost, deci, introduse liste de prezenţă pe care funcţionarii să le semneze. Or, un mare elector din Var, primarul unei comune importante, îi făcu o vizită primului ministru care îl invită la dejun. Apoi Clemenceau zise invitatului său: — Vreau să-ți arăt o curiozitate, din minister unde fiecare funcţionar este la postul său, exact la orele 2. Ambii intrară în birourile ministerului de pe piaţa Beauvau. La primul etaj — pustiu. La al doilea etaj — de asemenea. La al treilea etaj — exact acelaş lucru. — Curios, — zise primul ministru surprins de „exactitatea“ funcţionarilor săi. Pe când se pregăteau să coboare scările, atenția lor a fost trezită de un sforăit care venea din dosul unui paravan. Era un servitor care dormea. — Vezi, — zise Clemenceau, — tot e cineva la minister. Primarul indignat, vroia să-l scu ture pe servitor. Dar Clemenceau în zise: — Lasă-l, dacă îl trezești, e în stare să plece... ca şi ceilalţi. SORA LUI CLEMENCEAU Clemenceau a avut mai multe surori. Una din ele, Sophie Clemenceau, decedată la 1922 la vârsta de 70 de ani, fusese măritată cu un ziarist austriac, destul de cunoscut la Paris, cu numele de Bryndza (Brânză?). Bryndza era un om de o statură herculană care îşi petrecea zilele într-un cerc din b-dul des Capucines unde îşi redacta corespondenţele pariziene destinate pentru diferite ziare din Viena şi Budapesta. Bryndza era un mare amator de femei, iar soţia lui era extrem de geloasă. De aici o dramă care a costat viața ziaristului. Intr’o seară, d-na Bryndza l’a surprins pe soţul ei pe când ţinea în braţe bucătăreasa. Nebună de furie, ea l’a ucis cu un foc de revolver. Sora lui Clemenceau n’a fost urmărită, — afirmă ziarul „Oeuvre“ — căci drama s’a petrecut înainte de votarea legei Naquet care introduse divorţul şi justiţia considera, pe atunci, aproape scuzabil uciderea soţului prins în flagrant delict de adulter la domiciliul conjugal. Cer de marinari copii, pe un vapor Jiletca miraculoasă Nu este adevărat că în lumea noastră prozaică nu se mai întâmplă miracole. Se întâmplă, iată o dovadă. Un învăţător suedez, cam stângaci de felul lui, corecta noaptea tezele şcolarilor. O mişcare nenorocită şi călimara îşi vărsă conţinutul ţie vesta lui, încercarea soţiei sale de a curăţa haina a rămas zadarnică. Sărmanul învăţător se văzu nevoit să-şi cumpere o altă vestă. Pentru aceasta bugetul era prea sărac şi de aceia hotărî să se ducă să-şi cumpere o vestă veche. Intr'adevăr găsi ceea ce îi trebuia pentru un preţ convenabil.. Vesta aparţinuse unui comerciant care murise de curând. A doua zi când îmbrăcă vesta, simţi că la spate îl jenează un obiect tare. Mirat, o chemă pe nevastă-sa să vadă ce e. Intr’adevăr, în căptuşeala jilectei se afla un obiect străin. Au desfăcut căptuşeala şi au găsit un plic, iar în plic 12.CKX) de coroane suedeze. Bani frumoşi pentru un om sărac, dar... hotărîră să întrebe pe un avocat. Omul legii îi sfătui să-i predea lui această chestiune. Avocatul se puse în legătură cu moştenitorii negustorului şi obţinu de la ei 4000 de coroane drept recompensă pentru cinstitul învăţător. Şi se mai spune că nu se întâmplă minuni... ÎMPĂCAREA Pe timpul când în Franța erau încă la modă duelurile, Clemenceau a avut o întâlnire cu un tânăr ofițer cu numele de M. de Pouzargues. Contrar obiceiului, n’au fost schimbate focuri fără rezultat: d. de Pouzargues fu rănit la coapsă și a păstrat glontele până la moartea sa. Pe timpul războiului, pe când era prim ministru, Tigrul află că un ofițer din armata franceză poartă numele vechiului său adversar. Clemenceau convocă pe locotenentul Pouzargues la ministerul de război, întrevedere mișcătoare, care permise lui Clemenceau să amintească de vechiul duel şi de rana inutilă... După terminarea întrevederei — o strângere de mână amicală, Tigrul se împăcase cu vechiul său adversar, strângând mâna fiului acestuia. ZIUA ARMISTIŢIULUI Imediat după semnarea armistiţiului, miniştrii şi subsecretarii de stat s’au întrunit pentru a prezenta felicitările lor lui Clemenceau. Introduşi in cabinetul lui, i-au exprimat bucuria lor şi a Franţei cu prilejul încetărei ostilităţilor. Aproape un sfert de oră, i-a fost imposibil Tigrului să le răspundă. Şedea cu capul între mâini şi plângea ca un copil. BOTEZUL LUI CLEMENCEAU Georges Clemenceau, n’a fost botezat, pentru că aşa a vrut tatăl său. Se povesteşte însă că a fost totuşi botezat fără ştirea şi contra voinţei părintelui său. Georges Clemenceau, a fost crescut de doica sa din satul Mouillebron-en-Pareds. Clemenceau ţinea foarte mult la această femeie bătrână, pe care o vizita din când în când. Intr’o zi ea i-a spus: — Treime să ști, copilul meu, că eu te-am botezat. Pe când era numai de câteva luni, Georges Clemenceau se îmbolnăvi și era în primejdie de moarte. Doica crezând că trebue să-i salveze sufletul, chemă un preot şi-l boteză. Un cântăreţ de stradă, dresând un canar Gura Lumii O femeie a vorbit în parlamentul englez. Dacă a vorbit şi ea? Ce-aţi găsit să vă uimească? La femeie, treaba grea Ar fi fost... să nu vorbească. F. LOBODA Longevitatea la animale S'a constatat că dintre toate, animalele carnivorele au viaţa cea mai scurtă. O pisică moartă la 22 ani, este considerată ca un fenomen. Deasemenea se pomeneşte de un câine care a trăit 28 de ani în Statele Unite. Rumegătoarele nu trec în general de 25 de ani. Legenda cu o oaie care a trăit 21 de ani nu prea pare demnă fie crezut. La New-York un cal de povară a lucrat până la 38 de ani. Se mai cunoaşte altul care mai muncea la 31 de ani, gras şi voinic. In grajdul d-nei de Pompadour un cal a trăit până la 50 de ani. Americanii mai citează cazul unui cal care a trăit până la 72 de ai La Philadelphia se vorbește despre un catâr care a murit în vârstă de 42 de ani. Recordul este bătut de măgar. Se cunoaște unul care a murit la 106 ani, în localitatea Cranarty tot în Statele Unite. Primul automobil cu radio Un taxico din Paris a introdus o cutie de radio cu un haut-parleur. Clienţii care se servesc de acest automobil, sunt surprinşi auzind deodată cursurile de Bursă, sau o arie de la Opera din Paris. Şoferul a declarat că introducerea aparatului de radio în automobilul său, reprezintă pentru el un câştig, căci adesea clienţii lui plecau mult mai departe decât intenţionau, ca să poată săă asculte până la capăt o bucată muzicală. Căsnicie modernă Aubrey Roselle şi tovarăşa sa de căsnicie Iosefina Haldemann, cari au contractat o căsătorie de probă, au serbat deunăzi al doilea an de fericire casnică. Serbarea a decurs în prezenţa amicilor cari au părăsit pe cei doi camarazi cu convingerea că proba a reuşit şi că în curând vor pecetlui căsnicia lor la oficiul de stare civilă. Cel mai vechi porţelan din lume Muzeul din Drezda şi-a procurat cea mai veche statue de porţelan, cunoscută până acum, şi a expus-o în sala cheramicei chineze Figura reprezintă pe Buda şi a fost fabricată pe timpul împăratului Song, adică acum trei mii de ani. Oştiţi LECTURA“ DIMINEAȚA O chestie de regulament D. ŞTEFAN CICIO POPP susţine că numai ziua de Joi este sortită interpelărilor şi că nu se poate abate de la litera regulamentului. D. V. V. HANEŞ, susţinut de o parte a majorităţii: Regulamentul Adunării prevede că, în cazul când ziua de Joi nu este suficientă să se adauge o zi, în mod special, pentru epuizarea interpelărilor care poartă urgenţa. VOCI: Să se pună la vot! Admitem urgenţa. D. preşedinte ŞTEFAN CICIO POPP citeşte articolul din regulament, care fixează o singură zi pentru interpelări, cu adaosul că, numai când ordinea de zi n’a fost e-Galaţi epuizată, să se admită o zi în plus, în acest scop. In consecinţă, interpelarea d-lui Bozdog va fi înscrisă pe listă, alături de celelalte şi va fi desvoltată când îi va verni rândul. D. I. G. PARDOS (maj.) adresează o interpelare d-lor miniştri de interne şi instrucţie publică asupra felului cum este administrat căminul studenţesc prahovean. Cere o serie de acte necesare. UN DIRECTORAT LA GALAŢI D. VLAD DIMITRIU (maj.) depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru înfiinţarea unui directorat administrativ la Discuţia la mesaj Cuvântarea”d-lui V. V. Tilea D. V. V.TILEA (maj.) regretă absenţa opoziţiei liberale şi avereacane, care a strămutat lupta politică în afară de parlament. Lupta opoziţiei nu va avea însă suces, întrucât nu are temelia morală necesară. Intrând în discuţia mesajului regal, relevă programul de lucru atât de bogat, pe care-l anunţă. Oratorul insistă mai ales asupra politicii noastre externe, pronunţat pacifică şi remarcă alăturarea noastră Ligii Naţiunilor, marele for al păcii universale. Aduce laude modului strălucit cum d-nii Mironescu şi Titulescu ne-au reprezentat la Liga Naţiunilor. D. Tilea face apoi o incursiune in mult desbătuta chestiune a minorităţilor şi se situiază în rândurile acelora cari socot că se impune votarea cât mai grabnică a legii minorităţilor. D-sa se întreabă apoi, în altă ordine de idei, dacă cei cari au protestat contra bătăilor dela poliţie n’aveau datoria să se ridice şi Împotriva atentatului la viaţa d-lui Vaida Vorbind de proectele d-lui ministru al justiţiei, d. Tilea stărue asupra necesităţii de a se primeni corpul judecătoresc şi a se da satisfacţie opiniei publice, prin scoaterea elementelor compromise din magistratură. In continuare, oratorul observă că datoria guvernului este să ridice agricultura şi să creeze Creditul Agricol. D. Tilea închee, declarând că va vota mesajul, fiind convins că guvernul şi Parlamentul vor lucra şi mai departe pentru binele naţiunii. Cuvântarea d-lui Petre Haneş D. P. V. HANEŞ (majoritar) aduce omagii regelui şi familiei regale. Deasemenea celor morţi pentru Înfăptuirea României şi cu acest prilej face apel la guvern pentru îngrijirea orfanilor de război. Polemizează apoi cu deputaţii minoritari cari l-au precedat la cuvânt şi cari îşi arătaseră nemulţumirea pentru tratamentul minorităţilor. Oratorul spune că un acord desăvârşit între populaţiunea majoritară şi cele minoritare nu se poate realiza aşa de repede din cauza trecutului şi a lipsei comune de pregătire sufletească. Dar nici minoritarii nu-şi dau destulă silinţă în acest scop. Chiar cei trei oratori precedenţi deşi vorbeau la Mesaj s-au ocupat numai de chestiunea minoritară ca şi cum alte chestiuni n’ar mai fi nici alte greutăţi. Apropierea politică dintre majoritate şi minorităţi trebue pregătită întâi prin literatură şi artă. Oratorul explică de ce social-democraţii nu vor putea ajunge la conducerea ţării atât de repede cum afirma reprezentantul lor, pentru că un asemenea eveniment politic nu este încă pregătit nici de literatură nici de artă, nici de ştiinţă. D-sa aminteşte cazul revoluţiei franceze care a fost pregătită mai bine de 50 ani de cugetători, filozofi şi enciclopedişti Domnia sa face apoi o lungă incursiune în mişcarea de idei românească dintre 1820 şi 1928 arătând cum literatura, pictura, muzica, filologia şi etnografia au făcut simpatică ţărănimea în faţa păturei conducătoare şi n’a fost nevoie decât de război pentru ca această ţărănime să fie găsită capabilă de a conduce ţara prin reprezentanţii săi. ŢĂRĂNISM ŞI NAŢIONALISM Oratorul arată apoi că după cum în lumea ideilor ţărănism şi naţionalism au însemnat acelaş lucru tot aşa şi în politică. De aceea aşa de uşor s'a întocmit partidul naţional ţărănesc. D. P. Haneş citează apoi numărul de alegători obţinut de partidele politice la ultimele alegeri generale, ca să scoată în evidenţă că partidul naţional-ţărănesc le-a întrecut cu aproape două milioane de voturi şi arată că în 18 judeţe naţional-ţărăniştii au luat în fiecare între 85 la sută şi 96 la sută din voturi. Citează un fragment din Mesajul Regal de anul trecut unde se constată că din cauza acestei popularităţi guvernul a căpătat o puternică autoritate înăuntru şi în afară. LEGIFERAREA NAŢIONAL-ŢARANISTA Guvernul şi parlamentul — spune d. Haneş — au corespuns acestei încrederi largi a ţărănimii, votând, între legile principale, zece pentru agricultură în special şi pentru ţărănime în general. Arată cât de rău a urmat în trecut din faptul că nu s’a dat cuvenita atenţiune agriculturii, pe care se bazează în chip firesc comerţul, industria şi de instărirea căreia a Pagina Cum se mărită fetele Sălbatecii Europei nu sunt sălbateci (O poveste despre laponi) O oră in studioul lui Henry Baudin GROPARUL o ancheta prin fintirime Drumurile omenirii. — Cum îşi făceau egiptenii culorile lor. Copilăria artistei Norma Talmadge Cinematograf. — Sfaturi pentru menţinerea frumuseţii. — Curioz,tă)2. Nuvele. —Romane. — Glume. — Jocuri distractive, etc. peste ÎOO clişee, au apărut în REALITATEA 52 pagini Ilustrata 5 culori Preţul 10 lei