Dimineaţa, iunie 1937 (Anul 33, nr. 10934-10963)

1937-06-11 / nr. 10944

* * Astăzi a apărut ilustrată ■sumar special închi­riat Restauraţiei Numeroase fotografii ra­­rost­asti­ve din activitatea M. S. Regelui Carol II 16 PAGINI Director politic­­ MIHAIL SADOVEANU TELEFON: Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.3­3; Tip. 4.67.39 București, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 Fundată Id 1904 de CONST. MILLE L * ACORDUL PARŢIAL PRIVITOR LA SPANIA DSMINTIT ROMA, 9 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „O. N. R.“ trans­mite : ■írt cercurile Italiene bine informa­te se declară prematură ştirea ei s’ar fi ajuns la o înţelegere între Anglia de o parte şi Italia şi Ger­mania de altă parte, in chestiunea controlului coastelor spaniole. L 7* * Jt t A ♦ * ' In sărbătoarea Inălţărei Domnu­lui, proslăvim memoria eroilor nea­ntului. f^­înălţarea la cer a lui Isus Cristos. e un simbol. E scoaterea dintre oa­meni şi dintre cele pământeşti a ceiace a reprezentat spiritul uni­versului, şi ceiace a fost mai bun şi mai neîntinat. Eroii neamului nostru, trebue să fie şi ei înălţaţi la cer, fiindcă, prin tăria lor de caracter, prin jertfa de sine, care-i suprema morală, s’au arătat a fi aleşii acelui alba­stru cer în care am aşezat prin tradiţie şi instinct omenesc tot ceaa ce este demn de divinitate. Moartea in răsboi nu se poate imagina de acei care n’au trecut acolo pe lângă dânsa. Rămâne pen­tru ei o noţiune abstractă fără acel continut de tărie şi fior pe care o reprezintă. Eroii, neamului au atins acea culme de conştiinţă a solidarităţii cu naţia din care fac parte şi acel grad de identificare cu pământul pe care s’au născut, — în care fiinţă lor e mai puţin de cât fiinţa patriei, cu toate instinctele legate de organismul omului. E­ greu de închipuit tăria pe care trebue să o aibă acel care sculat în zori de zi, primeşte ordin de a­­tac­ şi deviza: „ori învingem ori murim“ — după care trebuie să iasă din tranşete în ploaia mitra­lierelor, cu arma în mână și cu ho­tărirea aprigă a unei datorii dmnamâ care de-o mie de ori întco cupă poate duce și a dus, în : Zeci de mii, sute de mii de ro­mâni. —i cei mai multi din ei mo­® mti sî jptqftimi au avut în sufletul , în tradiția tor. In sângele lor, In chemările strămoşeşti, această supremă tărie de jertfă. Dacă măcar astăzi ne-am gândi Une­i» ce au făcut, am căpăta pen­tru acţiunea noastră de fiecare zi obsesia obligaţiunei morale de a nu batjocori prin nesocotirea re­ţultştjihţi operei lor, însăşi jertfa A fost sfâşietor de greu pentru ei să moară conştient pentru a­­ceastă Românie întregită. „ mai uşor„ pentru acei care trăesc azi,­­generatii vechi si noui să facă sa­crificiul unic de a lucra, bucurân­­du-se de viată pentru consolidareaD­E SUPUNERE chiar dumnezeeste Ii se putea cere­ să dăm şi noi puţin, prin cinstirea jertfei lor şi prin disciplinarea am­biţiilor deşarte. Eroul necunoscut, acel în­spre care gândul nostru se îndreaptă azi cu înduioşare fără de margini,­­cu dureroasă strângere de inimă şi, cu desăvârşită gratitudine, este simbolul acelor opt sute de­ mii de oameni care au căzut în răsboi, înclinând fruntea trufiilor noa­stre de fie­care zi în faţa mormân­tului eroului necunoscut, în clipa aceia de reculegere, nu facem decât să evocăm, în el, pe toţi acei care t­e-au fost dragi, care au trecut, sun­t şi ei „eroi necunoscuţi . Este o metafizică populară după morţi mai capătă con­cave cer srtiinţa vieţii prin evocarea aminti­rilor noastre, atunci când ne gân­dim la ei. Chiar dacâ­ nu este nimic adevă­rat în această nădejde pe care o­­ acceptă totuşi ignoranţa marelui mister al morţii, să ne gândim to­tuşi astăzi, cu această credinţă la toți acei care au căzut în răsboi, ca să avem­ o clipă iluzia că îi simţim încă, undeva, alături de noi. E ziua de cinstire a­­ memoriei scumpilor noştri morţi, căzuţi în războiul pentru întregirea neamu­lui. Toate neamurile şi toate timpurile au cunoscut cinstirea celor morţi. în tot sufletul a licărit odată o clipă de pietate şi de supunere când fiorul morţii a străbătut prin gând. Şi’n clipele acestea de apropiere şi de înţelegere a ultimului sfârşit, am priceput şi pricepem cu toţii că fbi. să răscumpărăm cu Jertfe şi cu DE PIETATE Apelul I. P. S. S. Patriarh către aceia cari vor să-şi plătească o datorie dreaptă faţă de cei ce au apărat această Ţară I. P. S. S. PATRIARH nu poţi desprinde din el o fărâmă, cu care s’ar putea pune un semn la căpătâiul unui soldat căzut in război. Gândeşte-te cât de pios va fi ges­tul tău; cugetă la mulţumirea sufle­tească ce îţi stă la îndemână, când vei putea să zici că, in locul în care a căzut un ostaş şi o viaţă de om s’a stins, ai înfipt şi tu un semn pentru cinstirea şi aducerea lui a­­minte. . . Şi nu uita cititorule că tot temeiul vieţii noastre de azi, aşezată pe te­melii trainice, se datoreşte în pri­mul rând acelora cari zac­ dealungul plaiurilor şi drumurilor noastre, că­zuţi jertfă în război .Gultul Eroilor, Societatea­jutorul Guvernului, se strădueşte şi înfăptueşte cimitire pentru glori­oasa odihnă a bravilor noştri Eroi. Vremurile insă sunt foarte grele iar ajutorul Statului, fără sprijinul ob­ştesc al particularilor, nu-i îndestu­lător. De aceia voi toţi cei cărora vă pri­soseşte, voi toţi acei cari veţi fi pri­ceput şi sufletul vi se va fi pătruns de creştinescul şi înălţătorul gând al cinstirii morţilor, voi toţi acei cari vreţi să puneţi un dram de fru­mos şi de bunătate în mersul aspru al vieţii zilnice, voi toţi acei cari vreţi să vă plătiţi o datorie dreaptă faţă de cei cari au apărat această ţară şi au căzut pentru ea, daţi obo­lul vostru la chemarea Societăţii „Cultul Eroilor". Hotarele morţii nu poartă peceţi deosebite, ofrandele se primesc şi semnele vor fi puse la căpătâiu, fă­ră nici­ o deosebire de religie sau na­ţionalitate. Ia aminte cititorule şi fă o faptă bună! Preşedintele Soc. „Cultul Eroilor“ PATRIARH AL ROMÂNIEI (ss) MIRON­ o w mmm Ostorul ia raormamul Eroului Necunoscut S • ' 5 4,tv '/ T*P • /■'fii* * “i'.î \ CV ' 1 •« ' - ' VARŞOVIA, 9. (Rador). — Ziarele polone consacră pagini întregi vi­zitei făcute de d. Moscicki, preşe­dintele Republicei polone, în Româ­nia şi sărbătoririi Restauraţiei. In amănunţite dări de seamă trimişii speciali ai ziarelor relevă primirea extrem de călduroasă făcută preşe­dintelui Republicei polone, ,GAZETA POLSKA", pu­Ziarul o­blică reportajul primit dela trimisul său special d. Otmar, care în cu­vinte entuziaste se ocupă de modul cum s’a prezentat armata română la defilarea de alaltăeri, în faţa pre­şedintelui Republicei. D-sa scrie intre al Moscicki. „Marele progres realizat de România în do­meniul militar este aşa de mare încât te impresionează“. Presa întreagă reproduce un loc de frunte discursul M. S. Regelui Carol II precum şi discursul preşe­dintelui Moscicki, rostite la dineul de gală de la Palatul Regal. „KURIER PORANNY“ scrie: „Suveranul României a prezentat şefului forţei armate polone arma­ta română aliată cu cea polonă, la o oră după sosirea Excelenţei Sale la Bucureşti. Este un frumos simbol al sensului profund al alianţei polo­­no-române, care serveşte ideii apă­rării şi care se sprijină pe forţele proprii ale fiecăruia din cei doi a­­liaţi. Felul cum s-a prezentat ar­mata română a fost excelent. M. S. Regele Carol II a prezentat preşe­dintelui Republicei polone armata română în toată frumuseţea şi for­ţa ei, armată care stă umăr la umăr cu armata polonă în tranşeele apă­rării păcei“. „EXPRESS PORANNY“ a publicat ori un articol intitulat „Suveranul României, M. S. Regele Carol II Re­novatorul ţării Sale“, scriind între altele. Ziua de 8 Iunie constituie un punct hotăritor în viaţa României. Este sărbătoarea tuturor românilor şi sărbătoarea României viitoare şi de aceia are loc in această zi o im­punătoare revistă a forţei fizice“. „KURIER POLSKI“ scrie: „Vizita preşedintelui Moscicki în România are loc tocmai in ziua ani­versării suirii pe Tron a M. S. Rege­lui Carol al 11-lea, astfel încât ea nu este numai expresia amiciţiei dintre cele două naţiuni, dar este şi o manifestare a simpatiei şi stimei pe care întreaga Polonie o are pen­tru Augustul Suveran, al României, pentru înfăptuirile Sale şi pentru activitatea Sa. Cei şapte ani de Domnie a M. S. Regelui Cardl stau mărturie a calităţilor Sale de orga­nizator excepţional, a simţului Său politic şi a marei Sale experienţe în greaua artă a guvernării. România poate să fie fericită având un ast­fel de Suveran. Opinia publică polo­­nă urmăreşte cu multă bucurie des­făşurarea vizitei preşedintelui Mos­cicki în România şi aşteaptă cu ne­răbdare înfrigurată vizita M. S. Re­gelui Carol II la Varşovia“. Criminala a ucis spre a se putea recăsători BERLIN, 8 (Rador).— In micul sat Warthe din a­­propiere de Landsberg, o femeie și-a măcelărit trei copii, tăindu-le capetele cu securea. Mama criminală a făcut această groaznică faptă, spre a nu-și pierde aman­tul, un italian, care îi fă­găduise că o va lua în­că- In aşternuturile înroşite sătorie, dacă îşi trimite cu sângele lor­ copiii în pensiune. Ucigaşa este văduvă Dar denaturata mama a prin divorţ şi are vârsta făcut mai mult, în timp .ip 39 ani. Crima a fost PUDRA APA DE COLONIE DOUCE FRANCE Explozie la o fabrică din Timișoara TIMIȘOARA, S. — O puternic TROIŢA Semnul aducerii aminte pe mor­mânt de erou Salvarea echipajului unui vas incendiat RIO DE JANEIRO, 9 (Rador). — Vasul german „Westfalen“, care servește drept bază de aprovizio­nare pentru hidroavioanele germa­ne, a luat pe bord, în­ apropiere de insula Fernando Noronha, echipa­­giul unui vapor elen, care a fost cu­­prins de flăcări, f T. SEVERIN, 9. — O impresio­nantă nenorocire s’a întâmplat în corn. Balta Verde. Doi copii ai locuitorului Marin Frunză au fost cu vitele la pășunat. Ei au cules mai multe ciuperci. Si le-au adus acasă. Mama lor, le-a perparat și le-a servit la masă. După scur­t timp intreaga familie a fost apucată de dureri groaznice. Apoi a încetat din viaţă fata Elisa­­beta, în etate de 6 ani, fratele ei Constantin, de 18 ani şi tatăl lor, Marin Frunză. Soţia acestuia se află in agonie. Nenorocirea a produs o adâncă im­presie in comună şi satele înveci­nate. 1­ 1 WASHINGTON, 9. (Ra­dor). — Cinci senatori a­­mericani, in frunte cu se­natorul Nye, preşedintele comisiei de anchetă asu­pra armamentelor, au prezentat Senatului o pro­punere prin care se tinde la naţionalizarea indus­triei armamentelor.

Next