Dimineaţa, iunie 1937 (Anul 33, nr. 10934-10963)
1937-06-11 / nr. 10944
* * Astăzi a apărut ilustrată ■sumar special închiriat Restauraţiei Numeroase fotografii rarostastive din activitatea M. S. Regelui Carol II 16 PAGINI Director politic MIHAIL SADOVEANU TELEFON: Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Tip. 4.67.39 București, Str. Const. Miile (fostă Sărindar) 5-7-9 Fundată Id 1904 de CONST. MILLE L * ACORDUL PARŢIAL PRIVITOR LA SPANIA DSMINTIT ROMA, 9 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „O. N. R.“ transmite : ■írt cercurile Italiene bine informate se declară prematură ştirea ei s’ar fi ajuns la o înţelegere între Anglia de o parte şi Italia şi Germania de altă parte, in chestiunea controlului coastelor spaniole. L 7* * Jt t A ♦ * ' In sărbătoarea Inălţărei Domnului, proslăvim memoria eroilor neantului. f^înălţarea la cer a lui Isus Cristos. e un simbol. E scoaterea dintre oameni şi dintre cele pământeşti a ceiace a reprezentat spiritul universului, şi ceiace a fost mai bun şi mai neîntinat. Eroii neamului nostru, trebue să fie şi ei înălţaţi la cer, fiindcă, prin tăria lor de caracter, prin jertfa de sine, care-i suprema morală, s’au arătat a fi aleşii acelui albastru cer în care am aşezat prin tradiţie şi instinct omenesc tot ceaa ce este demn de divinitate. Moartea in răsboi nu se poate imagina de acei care n’au trecut acolo pe lângă dânsa. Rămâne pentru ei o noţiune abstractă fără acel continut de tărie şi fior pe care o reprezintă. Eroii, neamului au atins acea culme de conştiinţă a solidarităţii cu naţia din care fac parte şi acel grad de identificare cu pământul pe care s’au născut, — în care fiinţă lor e mai puţin de cât fiinţa patriei, cu toate instinctele legate de organismul omului. E greu de închipuit tăria pe care trebue să o aibă acel care sculat în zori de zi, primeşte ordin de atac şi deviza: „ori învingem ori murim“ — după care trebuie să iasă din tranşete în ploaia mitralierelor, cu arma în mână și cu hotărirea aprigă a unei datorii dmnamâ care de-o mie de ori întco cupă poate duce și a dus, în : Zeci de mii, sute de mii de români. —i cei mai multi din ei mo® mti sî jptqftimi au avut în sufletul , în tradiția tor. In sângele lor, In chemările strămoşeşti, această supremă tărie de jertfă. Dacă măcar astăzi ne-am gândi Unei» ce au făcut, am căpăta pentru acţiunea noastră de fiecare zi obsesia obligaţiunei morale de a nu batjocori prin nesocotirea reţultştjihţi operei lor, însăşi jertfa A fost sfâşietor de greu pentru ei să moară conştient pentru această Românie întregită. „ mai uşor„ pentru acei care trăesc azi,generatii vechi si noui să facă sacrificiul unic de a lucra, bucurându-se de viată pentru consolidareaDE SUPUNERE chiar dumnezeeste Ii se putea cere să dăm şi noi puţin, prin cinstirea jertfei lor şi prin disciplinarea ambiţiilor deşarte. Eroul necunoscut, acel înspre care gândul nostru se îndreaptă azi cu înduioşare fără de margini,cu dureroasă strângere de inimă şi, cu desăvârşită gratitudine, este simbolul acelor opt sute de mii de oameni care au căzut în răsboi, înclinând fruntea trufiilor noastre de fiecare zi în faţa mormântului eroului necunoscut, în clipa aceia de reculegere, nu facem decât să evocăm, în el, pe toţi acei care te-au fost dragi, care au trecut, sunt şi ei „eroi necunoscuţi . Este o metafizică populară după morţi mai capătă concave cer srtiinţa vieţii prin evocarea amintirilor noastre, atunci când ne gândim la ei. Chiar dacâ nu este nimic adevărat în această nădejde pe care o acceptă totuşi ignoranţa marelui mister al morţii, să ne gândim totuşi astăzi, cu această credinţă la toți acei care au căzut în răsboi, ca să avem o clipă iluzia că îi simţim încă, undeva, alături de noi. E ziua de cinstire a memoriei scumpilor noştri morţi, căzuţi în războiul pentru întregirea neamului. Toate neamurile şi toate timpurile au cunoscut cinstirea celor morţi. în tot sufletul a licărit odată o clipă de pietate şi de supunere când fiorul morţii a străbătut prin gând. Şi’n clipele acestea de apropiere şi de înţelegere a ultimului sfârşit, am priceput şi pricepem cu toţii că fbi. să răscumpărăm cu Jertfe şi cu DE PIETATE Apelul I. P. S. S. Patriarh către aceia cari vor să-şi plătească o datorie dreaptă faţă de cei ce au apărat această Ţară I. P. S. S. PATRIARH nu poţi desprinde din el o fărâmă, cu care s’ar putea pune un semn la căpătâiul unui soldat căzut in război. Gândeşte-te cât de pios va fi gestul tău; cugetă la mulţumirea sufletească ce îţi stă la îndemână, când vei putea să zici că, in locul în care a căzut un ostaş şi o viaţă de om s’a stins, ai înfipt şi tu un semn pentru cinstirea şi aducerea lui aminte. . . Şi nu uita cititorule că tot temeiul vieţii noastre de azi, aşezată pe temelii trainice, se datoreşte în primul rând acelora cari zac dealungul plaiurilor şi drumurilor noastre, căzuţi jertfă în război .Gultul Eroilor, Societateajutorul Guvernului, se strădueşte şi înfăptueşte cimitire pentru glorioasa odihnă a bravilor noştri Eroi. Vremurile insă sunt foarte grele iar ajutorul Statului, fără sprijinul obştesc al particularilor, nu-i îndestulător. De aceia voi toţi cei cărora vă prisoseşte, voi toţi acei cari veţi fi priceput şi sufletul vi se va fi pătruns de creştinescul şi înălţătorul gând al cinstirii morţilor, voi toţi acei cari vreţi să puneţi un dram de frumos şi de bunătate în mersul aspru al vieţii zilnice, voi toţi acei cari vreţi să vă plătiţi o datorie dreaptă faţă de cei cari au apărat această ţară şi au căzut pentru ea, daţi obolul vostru la chemarea Societăţii „Cultul Eroilor". Hotarele morţii nu poartă peceţi deosebite, ofrandele se primesc şi semnele vor fi puse la căpătâiu, fără nici o deosebire de religie sau naţionalitate. Ia aminte cititorule şi fă o faptă bună! Preşedintele Soc. „Cultul Eroilor“ PATRIARH AL ROMÂNIEI (ss) MIRON o w mmm Ostorul ia raormamul Eroului Necunoscut S • ' 5 4,tv '/ T*P • /■'fii* * “i'.î \ CV ' 1 •« ' - ' VARŞOVIA, 9. (Rador). — Ziarele polone consacră pagini întregi vizitei făcute de d. Moscicki, preşedintele Republicei polone, în România şi sărbătoririi Restauraţiei. In amănunţite dări de seamă trimişii speciali ai ziarelor relevă primirea extrem de călduroasă făcută preşedintelui Republicei polone, ,GAZETA POLSKA", puZiarul oblică reportajul primit dela trimisul său special d. Otmar, care în cuvinte entuziaste se ocupă de modul cum s’a prezentat armata română la defilarea de alaltăeri, în faţa preşedintelui Republicei. D-sa scrie intre al Moscicki. „Marele progres realizat de România în domeniul militar este aşa de mare încât te impresionează“. Presa întreagă reproduce un loc de frunte discursul M. S. Regelui Carol II precum şi discursul preşedintelui Moscicki, rostite la dineul de gală de la Palatul Regal. „KURIER PORANNY“ scrie: „Suveranul României a prezentat şefului forţei armate polone armata română aliată cu cea polonă, la o oră după sosirea Excelenţei Sale la Bucureşti. Este un frumos simbol al sensului profund al alianţei polono-române, care serveşte ideii apărării şi care se sprijină pe forţele proprii ale fiecăruia din cei doi aliaţi. Felul cum s-a prezentat armata română a fost excelent. M. S. Regele Carol II a prezentat preşedintelui Republicei polone armata română în toată frumuseţea şi forţa ei, armată care stă umăr la umăr cu armata polonă în tranşeele apărării păcei“. „EXPRESS PORANNY“ a publicat ori un articol intitulat „Suveranul României, M. S. Regele Carol II Renovatorul ţării Sale“, scriind între altele. Ziua de 8 Iunie constituie un punct hotăritor în viaţa României. Este sărbătoarea tuturor românilor şi sărbătoarea României viitoare şi de aceia are loc in această zi o impunătoare revistă a forţei fizice“. „KURIER POLSKI“ scrie: „Vizita preşedintelui Moscicki în România are loc tocmai in ziua aniversării suirii pe Tron a M. S. Regelui Carol al 11-lea, astfel încât ea nu este numai expresia amiciţiei dintre cele două naţiuni, dar este şi o manifestare a simpatiei şi stimei pe care întreaga Polonie o are pentru Augustul Suveran, al României, pentru înfăptuirile Sale şi pentru activitatea Sa. Cei şapte ani de Domnie a M. S. Regelui Cardl stau mărturie a calităţilor Sale de organizator excepţional, a simţului Său politic şi a marei Sale experienţe în greaua artă a guvernării. România poate să fie fericită având un astfel de Suveran. Opinia publică polonă urmăreşte cu multă bucurie desfăşurarea vizitei preşedintelui Moscicki în România şi aşteaptă cu nerăbdare înfrigurată vizita M. S. Regelui Carol II la Varşovia“. Criminala a ucis spre a se putea recăsători BERLIN, 8 (Rador).— In micul sat Warthe din apropiere de Landsberg, o femeie și-a măcelărit trei copii, tăindu-le capetele cu securea. Mama criminală a făcut această groaznică faptă, spre a nu-și pierde amantul, un italian, care îi făgăduise că o va lua încă- In aşternuturile înroşite sătorie, dacă îşi trimite cu sângele lor copiii în pensiune. Ucigaşa este văduvă Dar denaturata mama a prin divorţ şi are vârsta făcut mai mult, în timp .ip 39 ani. Crima a fost PUDRA APA DE COLONIE DOUCE FRANCE Explozie la o fabrică din Timișoara TIMIȘOARA, S. — O puternic TROIŢA Semnul aducerii aminte pe mormânt de erou Salvarea echipajului unui vas incendiat RIO DE JANEIRO, 9 (Rador). — Vasul german „Westfalen“, care servește drept bază de aprovizionare pentru hidroavioanele germane, a luat pe bord, în apropiere de insula Fernando Noronha, echipagiul unui vapor elen, care a fost cuprins de flăcări, f T. SEVERIN, 9. — O impresionantă nenorocire s’a întâmplat în corn. Balta Verde. Doi copii ai locuitorului Marin Frunză au fost cu vitele la pășunat. Ei au cules mai multe ciuperci. Si le-au adus acasă. Mama lor, le-a perparat și le-a servit la masă. După scurt timp intreaga familie a fost apucată de dureri groaznice. Apoi a încetat din viaţă fata Elisabeta, în etate de 6 ani, fratele ei Constantin, de 18 ani şi tatăl lor, Marin Frunză. Soţia acestuia se află in agonie. Nenorocirea a produs o adâncă impresie in comună şi satele învecinate. 1 1 WASHINGTON, 9. (Rador). — Cinci senatori americani, in frunte cu senatorul Nye, preşedintele comisiei de anchetă asupra armamentelor, au prezentat Senatului o propunere prin care se tinde la naţionalizarea industriei armamentelor.