Dobrogea Nouă, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6418-6442)

1969-04-08 / nr. 6423

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Tnul XXII7nr 76423 ] Marți[8 apr­ile 1969 4 pagini, 30 bani I AGENDA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ Nu peste tot treburile merg bine. STĂ ÎN PUTINȚA FIECĂREI UNITĂȚI SĂ EXECUTE IN CEL MAI SCURT TIMP LUCRĂRILE Am străbătut duminică ogoarele județului pentru a-i ve­dea la lucru, din plin, pe cooperatori și mecanizatori. Iată un succint film al celor întîlnite de noi în această zi care a fost, intr-adevăr, foarte optimă însămînțărilor. nizatorii ieșiți, conform înțelege­rii, la semănat s-au trezit singuri, fără nici un însoțitor de semănă­toare, fără nici un singur sac cu sămință. Desigur, oamenii sărbă­toreau acasă evenimentul acesta al începerii semănatului! Și cum fiecare zi de întîrziere are repercusiuni vizibile asupra recoltei, ni se pare că respective­le consilii de conducere, al căror spirit de răspundere a cam fost prins de un inexplicabil îngheț, sunt datoare cu niște măsuri ur­gente care să-i aducă dacă nu in același stadiu cu vecinii lor, cel puțin în limitele unui timp util, care să repare măcar în parte ceea ce s-a pierdut dintr-o inex­plicabilă tărăgănare, peste 4.000 ha din această cultură, avansate fiind I.M.A. Topraisar, 23 August și Remus Opreanu. Spuneam la început că dumini­că s-a lucrat. Totuși, față de rea­lizările din zilele săptămînii tre­cute, suprafața însămînțată a fost sub posibilități. In localitățile de­servite de I.M.A. Mihai Viteazu, Pantelimon, Ostrov și Adamclisi, duminică s-a realizat cam intre 11 și 17 la sută din plan, în alte unități (Mircea Vodă, Chirnogeni, Sibioara etc.) nu s-a însămințat decât 1—4 la sută din ceea ce se planificase. Aceasta demonstrează că nu peste tot s-a înțeles sufi­cient de bine necesitatea ca fie­care zi, fiecare oră bună de lucru să fie folosită din plin. Or, întâr­zierea efectuării unor lucrări a­­fectează in primul rînd nu numai producția acestora, ci și decala­rea altor acțiuni de sezon. A sosit timpul insămințării florii-soare­lui, cînd toate forțele trebuie mo­bilizate la această lucrare și la crearea condițiilor trecerii la tim­pul potrivit la însămînțarea po­rumbului. Timpul nu așteaptă. Orice în­târziere înseamnă pierderi. Mobi­lizarea tuturor forțelor pentru ur­gentarea lucrărilor agricole ac­tuale este sarcina de căpetenie a lucrătorilor din agricultură. La aceasta trebuie adăugate o orga­nizare temeinică a muncii și un control susținut in teren, pentru a nu știrbi cu nimic CALITATEA lucrărilor agricole. Comitetele comunale de partid trebuie să ia toate măsurile po­litice și organizatorice pentru a aplica întocmai indicațiile date recent de Biroul Comitetului ju­dețean de partid privind campa­nia agricolă din această primă­vară. Specialiștii, brigadierii, con­ducerile unităților agricole, orga­nele de specialitate județene tre­buie să fie permanent în teren, a­­jutînd concret ca toate lucrările să fie făcute la timp și în condiții corespunzătoare. M. ȘTEFAN N. JARIȘTE La Poarta Albă a fost lichidată răminerea in urmă Cu citeva acte in urmă, coope­ratorii din Poarta Albă se aflau, in privința semănatului culturi­lor din prima epocă, mult în ur­ma vecinilor. Nu era vinovat nici terenul, la fel de zvîntat ca și in alte părți, nu lipsea nici sămînța necesară, totul ținea de o anume optică potrivit căreia mai era destulă vreme pentru a se pune treburile la punct. La semnalul critic al ziarului nostru, consiliul de conducere a analizat de urgen­tă situația și s-a trecut la măsuri. Duminică, 6 aprilie, situația apă­rea fundamental schimbată. — In ultima săptămână am reu­șit să lichidăm toate rămînerile in urmă, ne spune inginerul Os­man Besim, agronomul coopera­tivei, pe care-l aflăm urmărind executarea lucrărilor de pregătire a terenului ce urmează a fi semă­nat cu floarea-soarelui și porumb. Suntem­ pregătiți să începem se­mănatul imediat ce temperatura solului o va permite. Vreme de cîteva zile, in care practic s-au concentrat toate lu­crările din prima urgență, coope­ratorii din Poarta Albă, sprijiniți de mecanizatorii de la I.M.A. Castelu, au terminat de semănat cele 100 de hectare cu borceag, 25 hectare cu ovăz, 10 hectare cu sfeclă de zahăr, 10 hectare cu lu­cerna, 25 hectare cu cartofi, 10 hectare cu mazăre și 20 hectare cu iarbă de Sudan. Paralel, au continuat lucrările în grădina de legume, unde s-au semănat 25 hectare cu morcovi, țelină, păstir­­nac, spanac și se apropie de sfîr­­șit semănatul cepei pentru stufat. Socotind după viteza zilnică rea­lizată in ultimele zile, cooperato­rii din Poarta Albă pot încheia cu succes semănatul în maximum 6—7 zile, fapt care se va răsfrân­ge pozitiv asupra recoltelor pe care le vor obține. Duminica, unii seamănă, alții petrec acasă Pe tovarășul Mihai Petrescu, directorul întreprinderii de meca­nizare a agriculturii din Valul lui Traian, îl găsim pe ogoarele co­operativei agricole din satul de reședință, urmărind, împreună cu mecanicul de secție, Traian Bă­­descu, și cu președintele coopera­tivei, Tom­a Răceală, desfășurarea semănatului florii-soarelui. Se lu­crează din plin, încă din primele ore ale dimineții, astfel că în ur­mătoarele 2—3 zile întreaga su­prafață planificată va fi realiza­tă. Și cooperatorii din Valul lui Traian nu sunt singurii care folo­sesc această zi de odihnă pentru a aduce semănatul, întîrziat de vremea neprielnică, la zi. Aseme­nea lor, și cooperatorii din Valea Seacă, Poiana, Ovidiu și Agigea lucrează cu toate forțele la semă­natul florii-soarelui. Din păcate, există printre unitățile deservite de I.M.A. Valul lui Traian și co­operative ale căror consilii de conducere și cadre tehnice par a fi uitat literalmente că sîntem în aprilie și că semănatul nu suferă aminaire. Așa s-au petrecut lucru­rile la C.A.P. Palazu Mare și Te­­chirghiol, unde, după cum ne re­latează tovarășul Petrescu, meca­ Ritmuri inegale intr-o zi bună de muncă Pînă in dimineața zilei de 7 a­­prilie, în județ au fost însămân­țate aproape 50.000 ha. In fazele de activitate ale I.M.A. Indepen­dența, Albești, Cobadin, Doroban­­țu, Mihai Viteazu și Pantelimon, însămiințările sînt pe sfirșite. In plus, lucrătorii din 12 întreprin­deri de mecanizare au trecut și la semănatul florii-soarelui. Pină ieri dimineață se însămințaseră LINIE ELECTRICA ÎN CONSTRUCȚIE O nouă linie electrică de 220 kV se construiește în­tre Gura Ialomiței și Mur­­fatlar. Probleme deosebite ridică traversarea aeriană a Dunării, necesitînd stîlpi special construiți, cu rezis­tență mare și înălțime de peste o sută metri. Linia, prevăzută a fi ter­minată in trimestrul al treilea al acestui an, va a­­vea o lungime de 80 km și va contribui la îmbunătăți­rea alimentării cu energie electrică a județului nostru și îndeosebi a zonelor iri­gate din cadrul marelui complex de irigații Carasu. L­ună a așezării semințelor la locul rodirii, lună a ul­timelor lucrări de între­ținere a viilor și livezilor, apri­lie rămîne, însă, în egală mă­sură, vremea edililor, a gospo­darilor de frumos. Și la Cogea­­lac, acțiunea îndreptată spre sporirea zestrei de frumos și de ordine îmbracă aspecte multi­ple, ridică probleme complexe, dictate de locul pe care locali­tatea îl ocupă printre așezările rurale ale județului, de puterea sa economică, de așezarea geo­grafică și de evoluția popu­lației, propice unei rapide și continue dezvoltări. Reședință a unei comune ca­re numără circa 10.000 de lo­cuitori, stație pe calea ferată Constanța—Tulcea, important nod al circulației rutiere. Co­­gealacul găzduiește, in afara u­­nei puternice cooperative agri­ Însemnări pe marginea schiței DE SISTEMATIZARE A COMUNEI COGEALAC O valoroasă acțiune edilitară COGEALACUL ÎȘI PLĂMĂDEȘTE ÎNFĂȚIȘAREA VIITOARE cale de producție, activitatea u­­nei întreprinderi agricole de stat, a unei întreprinderi de mecanizare a agriculturii, a u­­nui centru de vinificație și a unei baze de recepție. Și tot aici își au sediul numeroase ateliere de prestări de servicii către populație, care acoperă inclusiv nevoile satelor dependente, și funcționează un liceu în care învață fiii cooperatorilor din a­­ceastă zonă a podișului Dobro­­gei. In atari condiții, drumul spre urbanitate al Cogealacului, de­parte de a fi doar o ambiție mai mult sau mai puțin susți­nută de condițiile reale, este dictat de înseși aceste condiții, un proces obiectiv și ireversi­bil. Tocmai in lumina acestei perspective s-a desfășurat re­centa vizită de lucru întreprin­să aici de către conducători ai Primele semne de urbanitate Zece mii de oameni aduc orașul la ei acasă O mai rațio­­nală folosire a spațiului construiril Gospodarii participă cu însuflețire la acțiunile care leagă prezentul de viitor Bulevarde și parcuri în inima stepei organelor locale de partid și de stat, în frunte cu tovarășul Pe­tre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., vizită în cadrul că­reia s-au dezbătut probleme le­gate de DEZVOLTAREA IN­TERSPECTIVĂ A LOCALITĂ­ȚII, de îmbinarea, în cadrul u­­nui armonios plan de sistemati­zare, a prezentelor acțiuni edi­litare și gospodărești cu cele ale Cogealacului de m­îine, caracte­rizat prin puternice trăsă­turi de urbanitate. Indicațiile primite din partea tovarășilor Nicolae FĂTU (Continuare în pag. a IlI-a) m IN ZIARUL DE AZI Carnet cinematografic SPORT (FOTBAL—VOLEI) FEL DE FEL Pag. a 2-a I Vizita în U.R.S.S. a tovarășului Corneliu Mănescu PE SCURT, DIN ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Pag. a 4-a MANIFESTĂRI CU PRILEJUL ZILEI SA NA­TA­ȚIN­ Ieri seară, cu prilejul sărbăto­ririi „Zilei sănătății“ din Repu­blica Socialistă România, în sala Teatrului „Fantasio“ din Con­stanța a avut loc o adunare fes­tivă la care au participat lu­crători din unitățile sanitare din orașul și județul Con­stanța. Despre însemnătatea e­­venimentului a vorbit tovarășul dr. Marin Necula, directorul Di­recției sanitare județene. Trecînd în revistă succesele remarcabile obținute în țara noastră pe tărâ­­mul ocrotirii sănătății publice, contribuția adusă de lucrătorii sanitari din județul nostru în a­­cest domeniu, el a subliniat grija deosebită a partidului și statului nostru pentru ocrotirea sănătății populației. Intr-o atmosferă entuziastă, participanții la adunare au adop­tat textul unei telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., personal to­varășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român,­ în care și-au exprimat mulțumirea pentru înalta prețuire acordată muncii lor, pentru con­dițiile tot mai bune de muncă și viață create lucrătorilor sanitari în anii socialismului in țara noastră. „Cu acest prilej (Ziua sănătății — n.n.), se spune în în­cheierea telegramei, lucrătorii sectorului sanitar și farmaceutic din județul Constanța se anga­jează să muncească cu mai multă abnegație și elan patriotic pentru traducerea in viață a Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la îm­bunătățirea asistenței medicale a populației“. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol festiv. •• Tot cu prilejul „Zilei sănătății“, duminică, 6 aprilie a.c., in sala clubului S.N.C. din Constanța a avut loc o adunare a lucrătorilor din cadrul Spitalului unificat Constanța. Despre semnificația e­­venimentului a vorbit dr. Ion Alupoaie, director al Spitalului unificat. Adunări asemănătoare au avut loc în zilele de 6—7 aprilie a.c. în toate unitățile sanitare din ju­dețul Constanța. JUDEȚUL NOSTRU NICI UN PETEC E PĂMÎNT NEFOLOSIT! UNII CIȘTIGA, BUCATA CU BUCATA, HECTARE ÎNTREGI. AITII DESCHID DRUMURI NOI PRIN ARATURA Problema folosirii pămintului in mod cit mai chibzuit capătă an de an o importanță din ce in ce mai mare. Se vede acest lu­cru din preocuparea ce o mani­festă numeroși lucrători de pe o­­goare, care se străduiesc ca de pe fiecare palmă de pămînt să obțină roade tot mai bogate. In comuna TOPRAISAR, de pildă, există în intravilan, vatra satu­lui cum se mai spune, 50 ha te­ren destinat construcțiilor de lo­cuințe. Aceste suprafețe izolate, cuprinzind loturi de diferite mă­rimi, nu pot fi acoperite cu con­strucții intr-un an, doi. Așa că acestea sunt folosite pentru pro­ducția agricolă. Din discuția pur­tată cu tovarășul Nicolae Sece­­leanu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal, a reieșit că pe 30 ha vor fi însămințate, de către co­operativa agricolă, culturi fura­jere ce urmează a fi repartizate membrilor cooperatori in ziua­muncă. Aproape jumătate din a­­ceastă suprafață a fost insămîn­­țată din toamnă, iar restul se in­­sămințează în aceste zile. Iată o experiență bună care ar putea fi preluată și de către alte comune. La TUZLA, secretarul comitetu­lui de partid, tovarășul Ilie Flo­­rea, ne-a vorbit despre preocupa­rea ce există pentru ca pămîntul din comună și din curțile cetă­țenilor să fie folosit mai bine. Inițiativa luată de comisia de femei pentru ca pe fiecare pal­mă de pămînt să se însămînțeze legume, flori și furaje a antre­nat întreaga masă de cetățeni. Am întîlnit la Tuzla și alte as­pecte despre care se poate vorbi. Pe o suprafață de circa două hectare unde se defrișase o per­dea, mecanizatorul I. Ivan exe- Ștefan MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) VWA/WWVWWArt "Vi 01100Ö instituție de cultura in orașul Constanța si asia 1 artistică a litoralului Complexitatea fenome­nului artistic in sezonul estival, impusă de conti­nua dezvoltare a turis­mului, a pus in evidență necesitatea reconsiderării conceptului de coordonare a activității artistice. Pen­tru a se evita paralelismul dictat de existența unui număr mare de factori cu sarcini coordonatoare, de­­terminind, in cele mai de­se cazuri, un conglomerat artistic greu „consumabil" de către turiștii români și străini, s-a hotărît crearea unui singur organism in­vestit cu toate atributele de coordonare și control a ac­tivității artistice pe litoral. Această nouă instituție es­te AGENȚIA ARTISTICA A LITORALULUI. Intr-o discuție cu Jean IONESCU, directorul agen­ției, aveam să descifrăm citeva din principalele a­­tribuții ale noii instituții. — Dintre sarcinile pe ca­re le avem, remarca domnia sa, se pot reține : elabo­rarea planului de manifes­tări artistice pentru sezo­nul estival; coordonarea întregii vieți artistice distractive (spectacole, or­și­chestre din localuri, pro­grame de bar, manifestări in aer liber etc.); încheierea de contracte cu artiști ro­mâni și străini, cu formații artistice în vederea organi­zării unor spectacole pro­prii. De remarcat și un alt aspect important: agenția noastră poate să presteze servicii artistice. — CUM ? — Foarte simplu. Dacă, de pildă, Casa modei din Constanța organizează paradă a modei, noi ne o putem asuma răspunderea susținerii programului ar­tistic , sau Casa de cultură a tineretului își propune o seară de muzică cultă, a­­genția noastră poate asi­gura interpretul pentru o asemenea manifestare ar­tistică. Tot in atribuțiile a­­genției intră­rea spectacolelor populariza­și difu­zarea biletelor pentru toa­te formațiile profesioniste venite la Constanța și pe litoral. — TIMP DE 4—5 LUNI AVEȚI O ACTIVITATE FOARTE BOGATA. CE VEȚI FACE ÎN RESTUL CELOR 7 LUNI DIN AN ? — O preocupare esențială pentru agenție rămine orga­nizarea de manifestări artis­tice proprii, care trebuie să se soldeze cu venituri, pen­tru a ne putea acoperi toate cheltuielile, ținînd seama că noi nu vom primi nici un fel de subvenție de la stat Și tot atit de important pentru noi este elaborarea din timp a programelor pentru următorul an. A­­ceastă acțiune presupune vizionarea acelor spectaco­le din țară care sunt sus­ceptibile să fie aduse pe litoral, încheierea de con­tracte cu formații străine, coordonarea, în continuare, a activității de conținut a formațiilor orchestrale de localuri și baruri. — EXISTENȚA AGEN­ȚIEI ARTISTICE A LI­TORALULUI VA MARCA UN SALT SUB­TUL CREȘTERII ASPEC­NIVE­LULUI ARTISTIC AL MA­NIFESTĂRILOR ORGA­NIZATE PE LITORAL ? — Aceasta a fost rațiu­nea care a dus la înființa­­țarea agenției. In primul rînd vom încerca să reali­zăm un echilibru mai co­respunzător al programu­lui de manifestări, evitînd Emil ZĂLOG (Continuare in pag. a IlI-a)

Next