Dobrogea Nouă, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7553-7579)

1972-12-07 / nr. 7558

% Noi produse vor fi asimilate în anul viitor Comitetul de partid de la între­prinderea mecanică­ navală Con­stanța, o dată cu dezbaterea sar­cinilor de plan pe anul 1973, a sta­bilit și o seamă de măsuri politi­­co-organizatorice pentru pregăti­rea colectivului de muncă în ve­derea asimilării de noi produse pentru producția de nave. Acest lucru se cerea în mod imperios, mai ales prin faptul că întreprin­derea a căpătat de curând un nou profil. Printre aceste măsuri stabilite de comitetul de partid se află, pe prim plan, specializarea muncito­rilor pentru a lucra pe tipuri de produse, în­ acest scop se va pune un accent mai deosebit pe pre­gătirea oamenilor la cursurile de reciclare unde aceștia își vor în­suși un volum mai mare de cu­noștințe referitoare la asimilarea noilor produse. Munca politică desfășurată de agitatori a fost o­­rientată spre găsirea de noi so­luții tehnice in vederea realiză­rii în termen a acestor produse. In prezent aici se execută sub­­ansamble pentru motonave de 5.000 tdw. Concomitent, se pre­gătește tehnologia pentru introdu­­­cerea in fabricație a subansamble­­lor de cargouri de 2.150 și 4.500 tdw, motonave, șlepuri și împin­­gătoare de 1.640 C.P. întreprinde­rea, în cadrul acțiunii de asimi­lare a noi produse, va executa un număr de 16 tipuri de subansam­­ble pentru nave. Noile produse ce vor fi fabricate în anul 1973 cu­prind circa 10 grupe mari, printre care amintim caldarinele cu arză­tor și recuperatoare, vinciuri, grai etc. Valoarea noilor produse ce se vor asimila se ridică la suma de aproape 30 milioane lei. în acțiunea de asimilare a noi­lor produse pentru anul 1973, o contribuție deosebită își aduc co­muniștii Gh. Georgescu, Ion Be­ligan, Cornel Malei, Iancu Ra­­­potan, muncitori, și inginerii Dan Bacalu, Mihai Gora, Petre Avra­­mie, Nicolae Călinescu și Florian Șonca. Acțiuni pentru perfecționarea procesului Instructiv - educativ Pe agenda de lucru a organi­zației de partid, de la școala gene­rală nr. 3 din Cernavodă, sunt În­scrise nenumărate acțiuni con­centrate spre îmbunătățirea conti­nuă a procesului instructiv-educa­­tiv în rîndul elevilor. In toate a­­ceste acțiuni politico-organizato­­rice întreprinse de organizația de partid, accentul se pune pe pre­gătirea unui tineret cu un larg orizont spiritual. Acționînd astfel, organizația de partid a contribuit la stabilirea u­­nui program concret de informare pedagogică și metodică a cadrelor didactice cu cele mai noi lucruri în domeniul invățămîntului, în scopul perfecționării activității cadrelor didactice pentru crește­rea calitativă a procesului de in­struire și educare a elevilor. La propunerea comuniștilor H. Gheorghe, Magdalena Albu Va­lentin, Viorica Taras ș.a. s-a tre­cut la realizarea unui cadru adec­vat invățămîntului modern — predarea disciplinelor în cabine­te, laboratoare și ateliere. In să­lile special amenajate se predau matematica, limba română, limbi străine, geografie etc. Școala dispune în prezent de citeva laboratoare pentru științe sociale, biologie, fizică și chimie. Toate aceste săli și laboratoare au fost dotate cu materialul di­dactic necesar. In atelierele școa­lă se asigură tot mai bine instrui­rea tehnico-productivă a elevilor, pentru care conducerile fabricii de ciment, fabricii de șuruburi Saligny și ale altor Întreprinderi asigură t­ot sprijinul calificat. Brigadă împotriva risipei Comuniștii prezenți la adunarea generală a secției covoare a I.P.A.T., din noiembrie a.c., au dezbătut probleme majore ale procesului de producție. Aici, ei au chibzuit ce trebuie întreprins pentru ridicarea calității covoare­­lor și realizarea de economii la materia primă. Gospodărirea mai bună a materiei prime a constituit punctul forte al dezbaterilor. Co­munista Elena Ciocan, șefa sec­ției, a propus crearea unei bri­găzi împotriva risipei. Propune­rea a fost îmbrățișată de toți co­muniștii care au hotărît înființa­rea ei. Cum era și firesc în componen­ța brigăzii au intrat cele mai bu­ne muncitoare pe care le caracte­rizează spiritul gospodăresc și ho­­tărîrea de a lupta cu toate forțele împotriva risipei. In rîndul lor se află Argentina Petre, Emilia Că­­lin, Vera Nicolae și Maria Gri­­gore. Membrele ei controlează, în pri­mul rînd, cum se aplică măsurile de micșorare a cantităților de de­șeuri prin respectarea bătăilor planificate la războaie și a lungi­mii plușului, cum gospodăresc muncitoarele materia primă. In activitatea brigăzii se înscriu deja trei controale asupra mo­dului cum muncitoarele respectă obiectivele privind economia de materiale. Deși la început de drum, brigada este hotărîtă să nu accepte rabaturi privind lipsa de gospodărire a materiei prime și să acționeze ferm, cu rezultate cit mai bune pentru întărirea și consolidarea spiritului gospodă­resc în secția covoare a I.P.A.Ț. Competiții dedicate aniversării Republicii CROSUL ȘCOLARILOR -o întrecere cu largă adeziune în rîndul elevilor în organizarea Inspectoratului școlar județean și a C.J.E.F.S. Con­stanța, s-a desfășurat recent „CRO­SUL ȘCOLARILOR“, competiție sportivă dedicată celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, întrecere la care au fost prezenți peste 500 de elevi din municipiul Constanța, re­prezentanți ai școlilor generale, școlilor profesionale și liceelor. Or­ganizatorii i-au repartizat pe con­curenți în patru grupe distincte, pe categorii de virste, asigurînd in fe­lul acesta întrecerii Un cadru cit mai adecvat, apropiat competițiilor sportive cu caracter de masă, cum este prin excelență crosul. Traseul, foarte bine ales, a fost în măsură să departajeze valoric nu numai pe concurenți în probele individuale, dar și echipele participante. Prin organizarea acestei întreceri In­spectoratul școlar al județului Con­stanța a făcut un prim pas spre re­­vitalizarea crosului, a unei disci­pline sportive in trecut cu o largă adeziune în rîndul elevilor și a lan­sat o invitație și celorlalte organi­zații sportive din municipiul și ju­dețul Constanța. O dată cu con­semnarea acestei premiere,­­intern convinși­ că in acest anotimp, spe­cific competițiilor sportive cu ca­racter de masă la Constanța, cro­sul, această întrecere la îndemîna oricărui tînăr, va intra în dreptu­rile lui. Notind buna organizare, ca și nu­mărul mare de fete înscrise la star­tul probelor rezervate lor, aproape 300, publicăm rezultatele tehnice: categoria junioare 1, 1.000 m (echi­pe) ; Liceul agricol Agigea Silviu Ispas­ ; Grupul școlar­­ prof. co­mercial ; Școala agricolă postlicea­­lă. Categoria juniori I. 3.000 m (e­­chipe) : Liceul industrial de con­strucții (prof. Valentin Seceleanu); Liceul agricol Agigea ; Școala pro­fesională S.N.C. Categoria junioare II. 600 m (echipe): Grupul școlar comercial (prof. Nicolae Stan); Școala generală nr. 10 Constanța ; Liceul pedagogic. Categoria juniori II, 1.500 m (echipe) : Grupul școlar cooperatist (prof. Filip Sedulov); Școala profesională C.F.R. ; Liceul industrial de construcții. Categoria junioare III, 400 m (echipe): Școala generală nr. 25 (prof. E. Keșișian); Școala generală nr. 27 ; Școala ge­nerală nr. 10; Categoria juniori III, 600 m (echipe): Școala generală nr. 30 (prof. M. Păcurarii); Școala ge­nerală nr. 27 ; Școala generală nr. 1; Categoria senioare, 1.200 m (e­­chipe) : Liceul economic (prof. Ra­du Soare Mușat); Liceul pedagogic. In întrecerile individuale o com­portare bună au avut sportivii : Iu­­liana Engi (Școala generală nr. 25), Iancu Ion (Școala generală nr. 7), Iuliana Carali (Școala generală nr. 23), Virgil Puiculescu (Grupul șco­lar cooperatist), Viorica Boian (Li­ceul agricol Agigea), Nicolae Tran­dafir (Școala profesională chimie Năvodari), Niculina Hîrșan (Liceul economic). Subliniind reușita acestor între­ceri, precum și numărul mare de participanți, nu putem însă omite faptul că de la startul întrecerilor au lipsit nemotivat o serie de școli și licee, semn că în aceste nuclee, sportul de masă nu se face încă simțit. Din rîndul acestora amintim Liceul nr. 2, școlile generale nr. 2­3, 12, 24 și altele. Prof. Gheorghe RAUTA, vicepreședinte al C.J.E.F.S. Constanța ii üiasHÜÜl­H [UNK]H i f O acțiune complexa, de mare forța educativa Duminică, in județul nostru, la fel ca in întreaga țară, a avut loc inaugurarea Festivalului filmului la sate, manifestare cultural-artistică cu un pronunțat caracter politic, închinată la această ediție sărbă­toririi mărețului eveniment pe ca­re întregul popor il intîmpină prin noi și mari succese in muncă — a­­niversarea celor 25 de ani de la proclamarea Republicii. De dimineață pînă seara, 37.476 de spectatori au intrat in sălile ci­nematografelor și căminelor cultu­rale din 94 de localități rurale. În­treprinderea cinematografică jude­țeană propunîndu-se spre urmărire nu simple proiecții cinematografice, ci acțiuni complexe, de mare forță educativă, ce au răspuns exigențe­lor actuale ale mărețului program ideologic al partidului. Remarcabilă este, la acest înce­put de drum­­ și faptul trebuie con­semnat tocmai pornind de la ex­periența mai puțin pozitivă, in a­­cest sens, a edițiilor trecute) anga­jarea în manifestare a unui mare număr de factori, prin conjugarea eforturilor cărora Festivalul filmu­lui la sate din acest an pare a de­veni, intr-adevăr, una dintre cele mai rezistente acțiuni artistice de masă ale lunii decembrie. N­otînd, telegrafic, că la deschiderea festi­valului au fost prezenți 28 de pri­mari ai comunelor, 67 de directori de cămine culturale, citeva zeci de președinți de cooperative agricole de producție, sute de cadre didac­tice și alți intelectuali, nu realizăm, desigur, decât o imagine parțială a concentrării de forțe venită în spri­jinul inaugurării cu adevărat fes­tive a unei manifestări ce și-a de­monstrat de fiecare dată, tot mai puternic, larga aderență la masele de oameni ai muncii de la sate. Aminteam ceva mai sus de ca­racterul complex pe care și l-au asociat programele din prima zi (și care, în dorința manifestă a orga­nizatorilor, urmează a se menține pe toată durata desfășurării festi­valului) și ne gîndeam, subliniind­­ această trăsătură definitorie, la cele 53 de acțiuni ce au adunat, laolal­tă, prezentări de filme, simpozioa­ne, expuneri pe marginea unor cărți de filme, procese cinemato­grafice, dezbateri, spectacole ale brigăzilor artistice, modalități din Festivalul filmului la sate verse dar avind o finalitate comu­nă — formarea publicului cinefil de la sate in spiritul cunoașterii și aprecierii valorilor naționale și u­­niversale ale celei de-a șaptea arte. Adăugind producțiilor artistice programele de filme documentare ce popularizează experiența agro­zootehnică înaintată (urmărite de 1.082 de cooperatori), cele de filme P.C.I. și de protecție a muncii (3.170 spectatori), filmele de anima­ție pentru preșcolari (1.736 specta­tori) și cele pentru elevi (14.579 spectatori), putem prelimina apre­cierea că Festivalul filmului la sale are toate șansele de a deveni, în acest an de sărbătoare, un veritabil „lung-metraj" de eficiente manifes­tări politico-educative și cultural­­artistice, capabile să potențeze sen­sibil viața satelor noastre în an­samblu, să le ridice la cotele supe­rioare ale civilizației socialiste. Arcadie STRAHILEVICI O nouă afirmare a școlii românești de canto Concursul internațional „Fran­cisco Vinas" de la Barcelona, re­cent încheiat, a prilejuit o nouă a­­firmare școlii românești de canto. Trei concurenți români, in compe­tiție cu numeroși tineri di­n diferi­te țări, și-au înscris numele in pal­maresul acestei manifestări, ale cărei ediții precedente au prilejuit frumoase succese pentru alți cîn­­tăreți din România. De astă dată, printre laureați se numără Rodica Ana Mitrică, membră a corului „Madrigal“ al Conservatorului bucureștean, care a obținut pre­miul II. Gerda Spireanu, membră a aceluiași cor, căreia i-a fost de­cernat premiul special pentru cea mai bună soprană de coloratură și Mihai Panghe, solist la Opera Ro­mână din București, distins cu pre­miul III și medalia „Carlos Go­mez“. Se cuvine, de asemenea, menționat faptul că întreg lotul de concurenți români, acompaniați la pian de Martha Joja și Doina Pro­­dan Ilioiu, de la Conservatorul din București, a promovat în etapa a doua a concursului. (Agerpres) ECHIPA DE FERTILIZARE (Urinare din pag. 1) încorporată prin rotație cu îngră­șăminte organice. Pentru iarna a­­ceasta am discutat și am hotărît, în cadrul consiliului de conducere, să declanșăm o adevărată campa­nie de fertilizare a ogoarelor cu gunoiul de grajd existent in plat­formele zootehnice. Vom folosi în acest scop toate remorcile și ate­lajele cooperativei noastre. Iniția­tiva consiliului intercooperatist Topraisar de a folosi echipa de fertilizare este foarte binevenită. Noi deja am trecut la o formă eficientă de folosire a mijloacelor mecanice care concură la împrăș­­tierea gunoiului de grajd. Ince­­pînd din această iarnă, am hotărît ca greiferul și toate remorcile disponibile de la S.M.A. să fie fo­losite, pe rînd, de fiecare coope­rativă agricolă din raza stațiunii de mecanizare. Vom avea astfel posibilitatea de a împrăștia gu­noiul existent pe suprafețele pla­nificate, cu maximă operativitate. Pentru că din cite am calculat, fiecare C.A.P. va putea încheia acțiunea de fertilizare în 15—20 zile. Aurel CONSTANTINESCU, președintele C.A.P. Horia Zilnic, cîte 250-260 tone Apreciem inițiativa Consiliului intercooperatist Topraisar de a se transporta in cîmp cu­ mai multe îngrășăminte organice. Și în coo­perativa noastră se acordă o aten­ție deosebită acestei probleme. In fiecare an atit toamna, cit și iarna, pe baza planului de ferti­lizare, noi transportăm în cîmp mii de tone de îngrășăminte or­ganice. In aceste zile cînd princi­palele lucrări în cîmp au fost ter­minate — eliberatul terenului de coceni și executarea arăturilor, respectînd o veche tradiție a coo­peratorilor noștri, la indicația or­ganizației de partid, consiliul de conducere a elaborat un plan de măsuri ca in 15—20 de zile să transportăm în cîmp toate ingră­­șamintele organice existente in cooperativă. Fianul a intrat in a­­plicare și de citeva zile majoritate­a cooperatorilor marea sunt mobilizați in traducerea în fapt a acestei importante acțiuni de fer­tilizare. Cooperatorii răspund cu toții și zilnic, cu căruțe și remorci, transportări în cîmp în jur de 250—260 tone de îngrășăminte or­ganice. Ei s-au convins din prac­tică că numai astfel, pe lingă ce­lelalte lucrări ce se aplică solului, se pot obține recolte mari la hec­tar. Anul acesta, de exemplu, noi ne-am realizat și depășit sarcinile la porumb, la sfecla de zahăr și la alte culturi, fapt ce a făcut să predăm la stat importante canti­tăți de produse peste plan. Iată dar, de ce acordăm noi o atenție deosebită fertilizării unor mari suprafețe de teren. Iacob FERCH, inginer șef la C.A.P. Cuza Vodă (Urm­are din pag. I) mult nici în satul acela, nici în în­­vățămînt, descoperindu-și „la timp“ vocația pentru alimentația publică a litoralului. A rămas, în schimb, proverbială, mostra lui de pedagogie și gravitatea strim­­bătății nocive pentru sufletul pur al acelor copii de la care aștep­tăm, ca viitori cetățeni maturi, acte de mare responsabilitate so­cială. E de prisos să mai spunem că nu-i suficient să te recomanzi ca om cumsecade, ci trebuie să te confrunți ca OM în situații în care vorbele sunt inutile pentru că omenia nu se mimează ; se dove­dește ! Un singur exemplu la atîtea al­tele, cine mai poate sugera acest articol de gazetă : părinții unui copil ajuns in situația să piardă un picior. A fost o simplă fisură sau o infecție banală, cine mai știe, destul că un copil care nu împlinise încă 10 ani începuse să trăiască amenințătoarea dramă a infirmității, medicii confirmînd, în final, instalarea unei osteomie­­lite la gambă, cu pierdere marca­tă de substanță osoasă. Simplu spus, osul tibial al micului sufe­rind se „topea“ pe dinăuntru, dis­­părind ca mincat de cari. Mai mult de un an le-au trebuit me­dicilor de la Sanatoriul de orto­pedie din Eforie Sud, adoptind cea mai lucidă atitudine terapeu­tică, să stabilizeze procesul infla­mator și să-l lichideze, apoi, de­finitiv. In vară, a fost trimis a­­casă, cu piciorul prins în chinga unui aparat ortopedic, nu înainte de a se hotărî, cu probitate și în­drăzneală profesională, necesita­tea­ efectuării unui transplant de os pentru care micul pacient va fi supus curind unei noi operații. Pentru medicul care se ocupă de el, dr. Emil Crișan, operația în sine, fără să fie deloc simplă, este o practică chirurgicală de rutină. De rezolvat, răminea o singură problemă : cine va fi donatorul ? In mod firesc, normal, cineva din familie, tatăl sau mama, unul din­tre ei, e­ o sănătate confirmată. Pare incredibil, dar adevărul este respectat integral. Chemai să i se spună în ce chip poate con­tribui la salvarea propriului copil, tatăl acestuia (ii vom numi, din motive lesne de înțeles, doar Voi­­ca...) se eschivează lamentabil, luînd­ drept unică justificare tea­ma de spital. La rîndul ei, refuză și mama. Caz limită, aproape b­­iie. Și oamenii aceștia nu sunt nici bătrini, nici bolnavi. Dimpotrivă... Directorul sanatoriului, medicul­primar Emil CRIȘAN, își tește : „A, tatăl copilului ? amin­Un bărbat viguros, altfel sensibil, a­­fectat. Ce folos insă că toate ges­turile lui de înduioșare, de om ca­re nu mai avea liniște, sunt lipsite în fapt de acoperire morală, de simplă omenie“. Nu știm, dar e posibil ca acest „tată“ să mai treacă in ochii ce­lor cu care lucrează, sau ai ve­cinilor din cartier, drept un „băiat cumsecade și omenos“. Și nu e ! Au apărut în schimb alții, chiar în sanatoriu, nebănuiți pînă a­­tunci. Au fost la început cîțiva, ei înșiși antologii de suferințe, unii la capătul mai multor operații sau in preajma zilei in care ar urma să meargă acasă : Stelian Bălan, Ilinca Stanciu, Ana Bose, Gheor­ghe Voinea, Nicolae Florea. Pe lista donatorilor voluntari, inspi­rat test de omenie, au apărut, a­­poi, alte nume, 29 la număr, ma­joritatea exprimindu-și dorința a­­nonimatului. Printre cei hotăriți să ofere micului suferind calcar viu din propria lor integritate a­­natomică și un salariat al sanato­riului, asistentul Virgil Petrescu. Nedumerirea nu are temei, asis­tentul amintit nefăcînd un act de bravadă. Intr-o situație similară, cînd salvarea unui accidentat de­pindea de operativitatea unei transfuzii masive, tînărul acesta bonom, asistentul în cauză, pregetat o Clipă să se așeze n­u pe masa de operație pentru a dona, direct, „mină la mină“, o parte din singele lui proaspăt, celuilalt, pe care nu-l știa și nu-l văzuse niciodată. Ca și în cazul copilului căruia i se va efectua curând transplantul de os. Majoritatea celor 29 de donatori voluntari nici nu-l cunosc pe „primitor“. • Știu doar că unul dintre ei, care va fi ales, îl va salva pe celălalt, co­pilul amenințat să piardă un pi­cior. Și nici nu vorbesc despre cumsecădenia lor cu care alții, în vorbe, se mai aureolează încă. ...Pledoarie pentru un gest de aleasă frumusețe etică, care poa­te fi ușor adăugat atîtor altor acte pilduitoare, ci le am găsi în isto­ria de astăzi a poporului nostru. Douăzeci și nouă de semnături caligrafiate ferm, purtînd hotări­­rea intimă a tot ati­ca instanțe sufletești, concludent doveditoare că drumul de la „om cumsecade" la cel de „mare omenie“ este străbătut printr-o solidă educație, însușită la școala muncii, la ne­­secatul izvor spiritual al eticii co­muniste. MAREA OMENIE CINEMA CONSTANȚA FUGA E SANATOASA — „Re­­publica“ (orele: 10,30 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30); TUDOR (orele: 9— 12) și LOGODNICA FRUMOS A­PROCURORULUI REPUBLICII­­„23 August“ (orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30) ; S-A INTIM­­PLAT IN RECUNOAȘTERE­A „Tineretului“ (orele : 14 — 16 — 18 — 20). TELEVIZIUNE LUI DRAGON (orele : 15,43 - 18,15 — 20,30) — „Popular“ ; A­­LEARGA REPEDE, ALEARGA LIBER — „Progresul“ (orele: 9,15 -­­ 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30) ; MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLITIE FĂCUTE in lumea insectelor ; 10,50: Tele­ 9,09 : Deschiderea emisiunii ; 9,05: România in lume ; 9,35: O viață pentru o idee: Anghel Sa­ligny ; 10,00: Curs de limba rusă; 10,30: De la Alfa la Omega — en­ciclopedie pentru elevi. O privire obiectiv : 11,10: Telecinemateca : „Ilotii de biciclete“ ; 12,30: Varia­­țiuni pe muzică de Haydn ; 12,50: Telejurnal ; 16,00—17,00 : Tele­școală. Geografia României (anul IV liceu). Dunărea. Biologie — Planta in natură — film didactic. Economie politică — Construcții : 17,30: Emisiune în limba maghia­ri ; 18,30: La volumi — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,50: Cronica literară; 19,00: Satul con­temporan ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal. In cinstea ani­versării Republicii — Cronica ma­rii întreceri ; 20,10: Comentariu la 40 de steme — Județul Olt ; 20,30: Studioul de poezie al TV prezintă spectacolul literar-muzi­­cal coregrafic: „La porțile doru­lui" — partea a II-a ; 21,30: Pa­gini de umor: Retrospectivă Walt Disney . 21,50: Tinerii despre ei înșiși ; 22,30: „24 de ore". MUZEE EDIFICIUL ROMAN CU MO­ZAIC din Constanța, Piața Ovi­­diu nr. ] — deschis, zilnic, intre orele 10—18. Luni, închis. MUZEUL DE ARTA din Con­stanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis, zilnic, între orele 10—18. Luni, m­­­ebis. MUZEUL DE ARHEOLOGIE - deschis, zilnic, intre orele 10—18. Luni, m­ebis. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme relativ călduroasă, en ce­rul senin noaptea. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din est și nord-est. Temperatura aerului mai mult staționară, minimele vor fi cuprinse între 0 și 4 grade, iar maximele între 7 și 11 grade. Ceață pe alocuri seara și dimi­neața. 7 DOBROGEA NOUĂ nr. 7558 a <NAAAAAAAAAAAA>\Ai» , DIN SĂLILE TRIBUNALULUI Au forțat ușa Simion Simion, din Vișeul de Sus, județul Maramureș, Ion Livadă din Viișoara, ju­dețul Bacău, Valeriu Liman din Șendriceni, județul Boto­șani, și Dumitru Toader din Grădiștea, județul Ilfov, ve­niseră la I.A.S. Medgidia cu gândul să se angajeze, deși nu prea se ardea lor de mun­că. Dar, dînd peste o baracă dormitor, au forțat ușa și au intrat înăuntru, adunînd de prin dulapuri tot ce credeau că se poate transforma în bani, după care au dispărut. Organele de miliție le-au dat însă repede de urmă. Ulti­ma ușă, cea spre penitenciar, n-a mai fost nevoie s-o for­țeze , și s-a deschis singură. Pe baza faptelor lor și so­cotit după legea penală și-a primit fiecare ceea ce me­rita: Dumitru Toader, recidi­vist, un an de închisoare, iar ceilalți, fiind la prima aba­tere, câte 6 luni. Vînzătorul de chilipiruri era un escroc Și-a făcut apariția in miez de vară cind bunul gospodar se gîndește totuși să-și pro­cure lemne pentru iarnă. Raul Florea Apostolescu mizat tocmai pe acest amă­a­nunt incepînd să se angajeze față de diverse persoane să le procure lemne de cea mai bună calitate și la prețuri foarte avantajoase. După ce insă încasa „avansul“, R.F.R. dispărea fără urmă. Desco­perit în cele din urmă, s-a aflat că, de fapt, vînzătorul de chilipiruri era un escroc bine cunoscut care mai avea la activ citeva condamnări pentru fapte similare. A fost condamnat la 3 ani închi­soare corecțională. Un turist cu „mîna lungă“ Gheorghe Stroie, din Bucu­rești, str. Gălbinaș nr. 4, ve­nise în stațiunea turistică Saturn — Mangalia Nord, în calitate de turist. Numai că, ajuns aici, a început să ma­nifeste un „interes“ deosebit față de corturile in care e­­rau cazați alți turiști și din care, grație „îndemînării“ sale, dispăreau fel de fel de obiecte. Prins asupra faptu­lui, turistul cu „mina lungă“ a trebuit să apară în fața or­ganelor de justiție care i-au prescris un regim de lungă durată — trei ani și jumătate la penitenciar — pentru ca mina să-i ajungă la „dimen­siuni“ normale. Cheie potrivită Constantin Radu din Bucu­rești avea 19 ani, vîrstă la care orice tinăr își face pla­nuri de viitor, își făurește un ideal. El nu și-a făcut nici planuri de viitor, nici idea­luri, pentru că nu-i plăcea să muncească. Și-a făcut in schimb chei potrivite cu care a pătruns în casele diverse­lor persoane de unde lua di­verse obiecte de preț și le­­„valorifica". Pentru astfel de fapte, „cheia“ de rezolvare a fost găsită în codul penal. Și C. R. a trebuit să se su­pună hotăririi judecătorești de a executa un an și jumă­tate de închisoare corecțio­nală. O bătăușă și-a primit pedeapsa d» Ana Grosu din Constanța, str. Comarnic nr. 29, a tă­bărât, într-una din zile, cu pietre asupra altei persoane, fără ca aceasta să aibă vreo parte de vină. Faptul, cum era și firesc, a ajuns în cele din urmă pe agenda de lu­cru a tribunalului, care a­­ hotărît ca bătăușa să sancționată cu o amendă fie de 2.500 lei. O măsură care, credem noi, îi va potoli pen­tru viitor „zelul“. -t

Next