Dobrogea Nouă, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7553-7579)

1972-12-07 / nr. 7558

r ru DECEMBRIE "vfN 1$47­/372 Au trecut cinci luni f­e la Confe­rința Națională a partidului când muncitorii portuari s-au angajat ca în acest an să realizeze un trafic suplimentar de 500 mii tone măr­furi. Angajamentul era îndrăzneț, mai ales dacă ținem cont de nive­lul sarcinilor de plan, dar în ace­lași timp era realist, bazîndu-se pe energia creatoare stimulată de che­marea la marea întrecere pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen. Inițiativa și spiritul gospodăresc, corelate armonios cu măsurile tehnico-organizatorice — numeroase și de o mare varietate — pentru organizarea producției și a muncii, au constituit cadrul favorabil în care fiecare lucrător, echipă și sec­ție s-a putut afirma astfel încît re­zultatele muncii colective să consti­tuie un prilej de satisfacție, mate­rializat in îndeplinirea planului a­­nual, la traficul portuar, cu 27 zile înainte de termen. Bilanțul realizărilor pentru acest an nu a fost încheiat definitiv, dar unele cifre sunt semnificative. Îndeplinind planul anual la tra­ficul portuar, au fost derulate 650 mii tone mărfuri import-export peste sarcinile perioadei expirate și, respectiv, 150 mii tone mărfuri peste prevederile angajamentului. Poate că unele comparații ar fi mai edificatoare și, în acest sens, putem arăta că față de perioada corespunzătoare a anului precedent au fost operate suplimentar 109 nave, iar traficul realizat pînă la 5 decembrie este cu 419 mii tone mai mare decit traficul din intreg anul 1971. Am înregistrat in 11 luni și 4 zile un trafic de 2,17 ori mai mare, comparativ cu realizările de acum 10 ani, și vom obține pină la finele anului o creștere de peste 12,5 la sută față de realizările anu­lui precedent. Și la indicatorii economici, re­zultatele pot fi apreciate ca satis­făcătoare dacă ținem cont de fap­tul că în primele 11 luni s-au rea­lizat, in activitatea portuară, bene­ficii care depășesc realizările din anul precedent, iar venitul net ra­portat la 1.000 lei fonduri fixe crescut cu peste 15 la sută față de a prevederile planificate. A scăzut timpul de staționare a navelor sub operațiuni cu peste 1,5 la sută față de normele portuare iar timpul lucrat în acord a crescut cu 8,26 la sută față de anul pre­cedent. Ca urmare, numărul zilelor de s­patch a fost pe primele 11 luni cu 10 la sută mai mare decit în tot anul precedent, iar soldul favorabil despatch a ajuns la aproape 1,3 mi­lioane lei valută, încasate de port. Sarcinile izvorîte din hotărîrile Conferinței Naționale, precum și din recenta Plenară a C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie pentru îmbunătățirea calității producției și a prestațiilor, pentru creșterea efi­cienței economice in scopul crește­rii avuției naționale constituie, pen­tru colectivul nostru, principala preocupare. Activitatea comitetului oamenilor muncii și a colectivului de condu­cere operativă a fost și va fi sub­ordonată acestui imperativ, astfel încît apreciem că pină la finele a­­nului pot fi obținute noi realizări in creșterea traficului suplimentar, precum și pentru pregătirea condi­țiilor necesare îndeplinirii planului pentru anul viitor. Putem afirma că suntem­ pregătiți pentru a face față sarcinilor spori­te care revin întreprinderii noastre — in lumina hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie a.c. cu privire la asigurarea trafi­cului maritim al mărfurilor de ex­port-import. Ing. Nicolae ZEICU, directorul D.N.M. „Navrom“ Constanța Acționăm energic, gospodărește, pentru îndeplinirea angajamentului CINCINALUL -num­ii mm \ Oamenii portului Constanța și-au respectat cuvântul PLANUL ANUAL DE TRAFIC a fost îndeplinit cu 27 de zile înainte de termen Popescu Rădița, muncitoare fruntașă la ștanța de biscuiți a întreprinderii de morărit și panificație „Dobrogea" i T Fruntașii * de la fabrica de furnire PINA LA SFIRȘITUL ANULUI VOR REALIZA SUPLIMENTAR O PRODUCȚIE IN VALOARE DE 7 MILIOANE LEI Colectivul Combinatului de ex­ploatare și industrializare a lemnu­lui a obținut, de la începutul anului și pină acum, succese deosebite in îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în între­cerea socialistă. Rezultatele sunt însă distincte de la un sector la al­tul. Astfel, prin măsurile inițiate in vederea mai bunei organizări a pro­ducției și a muncii, prin folosirea intensivă a utilajelor și gospodă­rirea mai judicioasă a timpului de muncă, muncitorii, maiștrii, tehni­cienii și inginerii de la fabrica de furnire au reușit să obțină reali­zări superioare celor pe combinat. Și anume, ei au îndeplinit deja — fizic și valoric — prevederile anuale ale planului, urmînd ca prnă sfirșitul lui 1972 să realizeze supli­ma­mentar o producție în valoare de a­­proximativ 7 milioane lei. TOVARĂȘUL MUM CEAUȘESCU A PRIIT PE PUBLICISTUL ITALIAN VALERIO PELLIZZARI In ziua de 6 decembrie, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs în­­tr-o atmosferă cordială, au partici­pat tovarășii Cornel Burtică, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., «­ Constantin Mitea, consilier al pre­ședintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Euro­­peo“. Direcția județeană de Industrie locală. Sarcinile la export, integral realizate Se vor livra suplimentar, partenerilor străini, mărfuri în valoare de 600.000 lei valută. Succesele în producție obținute de la începutul anului și pînă acum de către colectivele întreprinderilor din cadrul Direcției județene de industrie locală Constanța, calitatea superioară a produselor executate, au permis acestora să obțină rezul­tate bune și la export. Astfel, prin­­tr-o scrisoare trimisă redacției muncitorii, inginerii, și tehnicienii din unitățile Direcției de industrie locală anunță că planul de export pe 1972 a fost îndeplinit integral cu 45 de zile mai devreme. De aseme­nea, se menționează că, pînă la sfirșitul anului, vor fi livrate la export peste prevederile planului mărfuri în valoare de peste 600.000 lei valută. Este vorba de însemnate cantități de furtunuri de cauciuc, articole de amarare, făină de ciocălăi etc. Plenara Consiliului județean al sindicatelor Ieri, în sala clubului C.N.M. „Navrom“ a avut loc plenara Con­siliului județean al sindicatelor, care a dezbătut preocuparea orga­nizațiilor sindicale pentru organi­zarea și desfășurarea întrecerii so­­cialiste pe acest an, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea e­­xemplară a angajamentelor luate în cinstea aniversării Republicii, pentru organizarea temeinică a muncii în vederea înfăptuirii rit­mice, la toți indicatorii, a sarcini­lor economice care revin oamenilor muncii din județul nostru pe anul 1973. La lucrările plenarei au partici­pat membrii biroului executiv și ai consiliilor județean și munici­pal ale sindicatelor, membri ai co­misiei inginerilor și tehnicienilor, cadre cu munci de răspundere din întreprinderi, președinți ai comite­telor sindicatelor. A participat, de asemenea, tova­rășul Constantin Herescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., președintele Uniunii sindicatelor din ramura a­­griculturii. Pe marginea referatului prezen­tat, numeroși participanți la ple­nară au vorbit despre acțiunile i­­nițiate, despre experiența lor în organizarea întrecerii socialiste, fă­când totodată propuneri valoroase pentru activizarea fiecărei grupe, a comitetelor de sindicat din toate u­­nitățile, în scopul antrenării mai largi a maselor de oameni ai mun­cii la realizarea sarcinilor de plan, la organizarea mai temeinică marii întreceri socialiste pentru in­­a­făptuirea cincinalului înainte de termen. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Ion Vil­­șan, președintele Consiliului jude­țean al sindicatelor. Azi, în pag­­a TINERETUL Studenții constănțeni se pregătesc pentru a deveni buni specialiști, buni educatori O amplă campanie în toate unitățile agricole de ECHIPA DE stat și cooperatiste din județul nostru pentru încorporarea în sol a îngrășămintelor organice FERTILIZARE v • • . • , •. . ■ .yJ-fi-V. .. . ... . . ■, ■.­­ . ... v.v . ., ■ ;■ t • . Să funcționeze în cadrul fiecărui Consiliu intercooperatist • Avantajele deosebite ale folosirii gunoiului de grajd sunt cunoscute de toți , să folosim deci această bogăție ieftină și la îndemîna oricui • Se extinde inițiativa Consiliului intercooperatist Topraisar, desfășurată sub genericul ECHIPA DE FERTILIZARE •Pornind de la inițiativa din To­praisar, ziarul­­ nostru reia campania privind fertilizarea ogoarelor Folosirea pe scară largă a îngrășămintelor orga­nice constituie una din măsurile sigure care contri­buie la sporirea rodniciei ogoarelor. Pe baza unui plan grafic stabilit de Direcția generală a agricul­turii județului trebuie ca în perioada care ur­mează cooperativele­ agricole de producție să fer­tilizeze cu gunoi de grajd suprafața de 25­.000 ha. Aceasta presupune să se transporte în timp 500.000 tone de gunoi. Față de rezerva de îngrășăminte or­ganice existentă în unități, de mijloacele mecanice, avem condiții să transportăm cantități mult mai mari. Pe marginea inițiativei mecanizatorilor și coope­ratorilor de la Topraisar, publicăm cîteva din e­­courile sosite la redacție.­ ­ Am organizat trei echipe de fertilizare Stațiunea noastră a sprijinit și in anii din urmă cooperativele a­­gricole de producție în acțiunea de fertilizare a ogoarelor. Totuși, față de cantitățile mari de gunoi, existente în unități, nu am făcut întotdeauna tot ceea ce puteam face. Cele mai multe cooperative agricole au dat prioritate folosirii îngrășămintelor chimice. Ca ur­mare, gunoiul de grajd a rămas pe planul al doilea!?! Pentru acest an am luat măsuri eficiente. Inițiativa mecanizatori­lor și cooperatorilor de la Toprai­sar ne-a stimulat. In acest scop am organizat trei echipe de fer­tilizare, dotate cu 5 greifere, 24 remorci și 2 mașini de împrăștiat prin M.I.G. Reușim astfel să transportăm zilnic la cîmp 300 to­ne gunoi. Pe baza unui plan gra­fic ne-am prevăzut ca timp de 30 de zile, cît va dura acțiunea, să ducem la cîmp 10.000 tone gunoi. Primele 3.000 tone au și fost trans­portate. Deși noi mergem cu cantitate mai mică pe zi — 100­0 tone pe echipă — comparativ cu cei de la Topraisar, facem in schimb o lucrare de calitate prin folosirea mașinilor de împrăștiat M.I.G. Am început acțiunea cu unită­țile care au încheiat executarea ogoarelor și vom continua apoi și cu restul unităților, întrecerea dintre formațiile constituite va duce fără îndoială la depășirea Fertilizarea în fiecare an a o­­goarelor cu îngrășăminte organice a devenit o tradiție în cooperati­va noastră. Și trebuie să specific că suprafețele fertilizate cresc an de an. Numai anul acesta, am fer­tilizat cu gunoi de grajd peste 200 hectare destinate însămînțării cu cantității de 10.000 tone gunoi pre­văzute a fi transportate la cîmp. O măsură de pe urma căreia vom avea de cîștigat toți. Ing. Teodor LECA, directorul S.M.A. Chirnogeni diverse culturi vegetale și alte 30 hectare de vie. Avem un plan de fertilizare întocmit pe timp de 10 ani de zile, timp în care întreaga noastră suprafață arabilă va fi (Continuare în pag. a XI-a) Putem acționa mai repede și mai bine la fertilizarea ogoarelor I MAREA OMENIE A OAMENILOR Auzim adesea spunîndu-se, despre unul sau altul, că „un om cumsecade“. Afirma­­­ția, dincolo de gratuitatea convențională, este o investi­ție de încredere, de respect dobîndit, adesea, de-a lungul unei vieți, o carte de vizită dată in alb de o întreagă co­lectivitate. Omul cumsecade, adică corect, de mare urbani­tate civică, drept cu alții dar și cu sine, nu-și manifestă „cumsecădenia“ doar pentru a dobândi o popularitate pu­blicitară. O dovedește prin fapte, spontan, fără să urmă­rească un scop în sfera mi­cilor lui interese. E cumse­cade că așa-i stă omului bine... Atit ! Constatări și reflecții pe teme sociale Vorbind despre valoarea etică a acestei trăsături de caracter, comună covîrșitoa­­rei majorități a membrilor societății semnatarui noastre de astăzi, acestor rînduri își amintește că a luat parte la o oră de dirigenție, ținută de un suplinitor tînăr, într-o școală tot atit de tinără, in care se vorbea elevilor des­pre OMENIE. Tema, bine a­­leasă, mai slab susținută cu exemple edificatoare din via­ța propriului sat, a plăcut, stîrnind elevilor ambiția că­tre un asemenea comporta­ment civic. De folos că, numai un ceas după încheie­ra­rea frumoasei ore de dirigen­ție, tînărul profesor suplini­tor se străduia să convingă cîțiva din propriii lui elevi, cu promisiuni amăgitoare, să depună mărturie mincinoasă pentru ca el, „profesorul“, să scape „basma curată“ dintr-o cauză penală (accidentase cu bicicleta un bătrân nevoiaș) în care era, pe drept, impli­cat. Suplinitorul nu mai e de Petre ZARNESCU (Continuare in pag. a II-a)

Next