Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)

1973-06-08 / nr. 7713

Pag. a 2-a INFORMAȚII ■ NOTE DOBROGEA NOUĂ NR. 7713 JUDEȚULUI-CRONICA JUDEȚULUI ÎNSEMNĂRI D SPORT* -------­ ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ (Urmare din pag. 1) Colectivul de muncă de la în­treprinderea de morărit și panifi­cație „Dobrogea“ este angrenat intr-o amplă Întrecere pentru în­lăturarea risipei, pentru folosirea eficientă a materiilor prime și a materialelor, a energiei electrice și a combustibililor. Ca urmare a întronării unui sever regim de e­­conomii, în primele patru luni ale anului cheltuielile la 1.000 lei pro­ducție marfă au fost reduse cu 10,7 lei. Deci, pentru fiecare mie de lei producție marfă s-au chel­tuit cu aproape 11 lei mai puțin decât se planificase. „Secretul nostru, dacă poate fi numit așa — ne spunea tovară­șa ing. Olga BORDA, directorul fabricii, îl constituie respectarea cu strictețe a rețetelor de fabri­cație și grija fiecărui om de a nu risipi nimic din materia primă folosită în producție. Oameni ca Stere Simicu, Petre Lecușescu și maistrul Petre Niculescu au înțe­les că din fiecare kilogram de materie primă irosită se poate obține o cantitate sporită de pro­duse. Asemenea climat al luptei împotriva risipei explică și reali­zarea în primele patru luni ale anului a unei economii de 1,8 mi­lioane lei“. Lupta pentru economii, pentru înlăturarea „balastului“ cheltuie­lilor neproductive este o preocu­pare nu numai a specialiștilor, ci, la fiecare loc de muncă, oamenii gindesc și acționează pentru gos­podărirea mai judicioasă a ma­teriilor prime. Pierderile tehno­logice sunt minime, iar dacă „re­buturile“ sunt admise in propor­ție de 1 la mie, noi nu înregis­trăm nici 0,1 la mie. S-ar putea vorbi desigur și despre alte rezerve de economii valorificate și care se reflectă di­rect in structura cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. Fără îndoială, peste 40.000 kilowați oră și 70 tone combustibil convențio­nal economisiți în patru luni au adus economii suplimentare la prețul de cost. Lăudabila și per­manenta preocupare de eradicare a risipei își găsește aplicare și în reducerea cheltuielilor de desfa­cere în aprovizionare. Tot mai multe produse sunt livrate prin C.F.R., iar autodubele care apro­vizionează Constanța cu pîine și produse de panificație circulă pe cit­e posibil încărcate la maxi­mum, ații la ducere cit și la în­toarcere. „Cheia eliminării pierderilor se află și în mina laboranților — menționa tovarășul Stavru FRÂNGEȚI, secretarul organiza­ției de partid din întreprindere. Dacă laborantul este exigent și primește greu de calitate bună se elimină în mare măsură risipa din cadrul procesului tehnologic. La producția noastră un singur gram de făină economisit la fiecare ki­logram de produs finit se reper­cutează substanțial în reducerea prețului de cost și, în final, în cheltuielile materiale la 1.000 lei producție Aceasta cu atit mai mult, cu cu­ ponderea cheltuieli­lor materiale de producție in structura prețului de cost repre­zintă peste 86 la sută“. Pentru a contura mai bine re­zultatele obținute în întreprinde­rea de morărit și panificație „Do­brogea“ în primele cinci luni ale acestui an, trebuie să amintim faptul că planul producției glo­bale a fost depășit cu 2,9 la sută, iar planul producției marfă cu 4,5 la sută. Această depășire a permis obținerea, peste prevede­rile planului, a peste 350 tone produse zaharoase și peste 52 to­ne produse de morărit și panifi­cație. Iată una dintre acțiunile comi­siilor de control muncitoresc, re­latată de tovarășul Sarchiz Ehsi­­b­ian, contabilul șef al întreprin­derii. S-a intervenit energic secția de produse zaharoase pen­tn­tru eliminarea pierderilor late din spălarea semințelor rezul­te floarea-soarelui. Economiile re­zultate — față de realizările a­­nului 1872 — s-au ridicat la 7 to­ne semințe de floarea-soarelui, echivalentul reducerii cu 3 lei a cheltuielilor la 1.000 lei la secția de produse zaharoase. Totuși, pe ansamblul întreprinderii, activi­tatea comisiilor de control mun­citoresc pe linia înlăturării risi­pei este încă slab resimțită. Ma­joritatea acțiunilor de control muncitoresc s-au concentrat spre asigurarea unei mai bune calități a produselor. Pe linia căutării u­­nor noi soluții de maximă efici­ență pentru reducerea cheltuieli­lor la 1.000 lei producție marfă s-a făcut mai puțin. Acțiunea comisiei de control muncitoresc de care am amintit este singula­ră. Este momentul ca eforturile întregului colectiv să se oglin­dească mai pregnant în volumul economiilor obținute, pentru că de acestea depinde în final efi­ciența producției. S. DAN Industria turismului (Urmare din arag. I) tem acum în plin sezon turistic, dar pentru ca fiecare unitate să funcționeze bine, organizațiile de partid, comuniștii, toți lucrătorii permanenți din turism au muncit o iarnă întreagă. Comitetele de partid din cele două mari între­prinderi turistice din Mangalia au analizat în cîteva rînduri activi­tatea desfășurată în acest sector, au stabilit de comun acord cu co­mitetele oamenilor muncii măsuri menite să ducă la mobilizarea tu­turor lucrătorilor în pregătirea stațiunilor. Faptul că încă de la­­ mal majoritatea hotelurilor e­­rau gata să-și primească oaspeții, că măsurile privind stabilirea no­ilor structuri de personal s-au a­­plicat operativ și cu bune rezul­tate in toate unitățile constituie tot atîtea argumente că organiza­țiile de partid au acționat cu per­severență, operativ, prin măsuri variate. Important mi se pare faptul că majoritatea comuniști­lor au fost în fruntea acțiunilor inițiate. — Da, așa este — a fost de pă­rere tovarășul VASILE OANȚA. Și au fost în frunte pentru că așa este normal, aceasta le este me­nirea. Un cuvînt hotărîtor l-au a­­vut in acest sens acțiunile educa­tive — expuneri, mese rotunde, învățămînt de partid, întilniri, consfătuiri — inițiate la nivelul comitetului de partid, al fiecărei organizații de bază. Avem în per­manență în vedere formarea unor trăsături etice și moral-profesio­­nale înaintate, formarea conștiin­ței socialiste la cei care lucrează sîn turism și în primul rînd la membri de partid. Să fii perma­nent în mijlocul oamenilor, să ■ veghezij la bunul mers al întregii activități din sectorul în care 'muncești' să fii exemplu de con­­duită și probitate profesională — 'iată cîteva din trăsăturile obliga­torii la fiecare lucrător din tu­rism. O grijă specială acordăm educării tineretului, mai ales că peste jumătate din personalul nostru îl formează tinerii. Men­ționez că numai în stațiunea noastră —­ Neptun, în perioada de pregătire s-au efectuat peste 25.000 ore de muncă patriotică. — Repartizarea comuniștilor în sectoarele cheie ale activității, ale muncii noastre — a subliniat to­varășul NISTOR MIRCEA — sta­bilirea unor sarcini personale po­trivit specificului, pregătirii aptitudinilor fiecăruia are o de­și osebită însemnătate pentru orga­nizarea unor acțiuni, pentru reu­șita acestora. Părerea mea este că organizația de partid poate și tre­buie să conducă nemijlocit acti­vitatea lucrătorilor din turism, antrenîndu-i în ridicarea măies­triei profesionale, în însușirea normelor de muncă și de viață comuniste. In perioada de iarnă mai am organizat o secție de co­voare la care au lucrat bucătari și cameriste, ospătari și hotelieri. Acest lucru este hotărîtor pentru permanentizarea lucrătorilor noș­tri, pentru evitarea fluctuației — condiție hotăritoare in ridicarea calificării, în rezolvarea pe plan local a problemei cadrelor din turism. De asemenea, la angaja­rea personalului sezonier, biroul organizației de partid a partici­pat efectiv pe linia testării aces­tuia și organizării, după angaja­re, a unor cursuri scurte de cali­ficare profesională. Analizând în­­tr-o adunare generală de partid, în luna aprilie, modul cum au fost pregătite unitățile pentru ac­tualul sezon, organizația de par­tid a avut posibilitatea să contro­leze felul cum au fost îndeplinite hotăririle și măsurile stabilite an­terior, să cunoască stadiul pregă­tirilor și să stabilească noi mă­suri pentru mobilizarea comuniș­tilor, a membrilor de sindicat, uteriștilor și celorlalți lucrători la asigurarea unor condiții ire­proșabile turiștilor noștri. — Fiecare lucrător din turism, indiferent de specialitate — spu­nea tovarășul NICOLAE DRA­­GHICI —, este, in primul rînd, un om politic. Această idee ne stră­duim s-o facem înțeleasă in fie­care unitate a I.H.R. Mangalia, în fiecare sector de muncă. Reparti­­zînd membrii comitetului de par­tid­­e complexe, de care să răs­pundă pe toată perioada sezonu­lui estival, noi am organizat, de fapt, un sistem informațional suplu și operativ, așa incit atit organizațiile de bază cit și comi­telui sunt în permanență la cu­rent cu mersul activității în toate unitățile și subunitățile întreprin­derii. Problema noastră centra­lă, așa cum subliniam, este se­lecționarea oamenilor, promova­rea în munci de conducere a u­­nor lucrători conștiincioși, bine pregătiți politic și profesional. In acest sens, am acționat, împreu­nă cu comitetul oamenilor mun­cii, pentru aplicarea corectă a de­cretului 162 cu privire la reduce­rea personalului TESA și stabili­rea noului cadru de structură al unităților economice. Avem acum certitudinea că în noile funcții am repartizat cele mai bune ca­dre, că o serie de specialiști, cu studii superioare, trecuți la con­ducerea complexelor, vor da un nou impuls activității turistice, vor contribui mai activ la ridi­carea prestigiului unităților noas­tre. Important mi se pare un fapt: comitetul de partid și conduce­rea operativă, la indicația comi­tetului orășenesc de partid, con­lucrează în rezolvarea tuturor problemelor, s-a statornicit un autentic spirit de muncă și con­ducere colectivă și acest princi­piu îl promovăm și la nivelul or­ganizațiilor de bază. Numai așa am putut rezolva eficient și ope­rativ multiplele probleme care s-au pus în legătură cu pregăti­rea în cele mai bune condiții a unităților pentru actualul sezon turistic. Sigur, n-am putut — din cauza spațiului — reține toate proble­mele ridicate de interlocutorii noștri. Cert este că stațiunile Mangaliei sunt foarte frumoase, mereu la fel de tinere, și aici se vede mina gospodarilor, hărnicia și priceperea lucrătorilor din tu­rism în frunte cu comuniștii. Am fost în stațiuni și i-am cunoscut pe mulți dintre ei, la respectivele locuri de muncă. Și nu poți să nu evidențiezi priceperea, pasiunea, seriozitatea, spiritul de bun gos­podar al comunistului Stere Cea­ră, șeful complexului „Semira­­mis“ (Saturn). El însuși, atunci cînd a fost vorba de întreținerea celor două hoteluri, a pus mina pe bidinea, antrenând și pe cei­lalți la muncă. Ca și Virgil Slă­­vescu, șef de unitate („Scala“), prezent mereu printre lucrători, atent la solicitările turiștilor, pro­motor al unor inițiative în orga­nizarea concediului de odihnă al țăranilor cooperatori găzduiți aici. I-am cunoscut pe secretarii unor organizații de partid de la I.H.R., printre care Iulian Ciocan, Gri­­gore Popa și Gheorghe Holban, pe Nicolae Nerețu, șeful hotelu­lui „Caraiman“ din stațiunea Neptun, exemplu pentru grija față de avutul obștesc, pe Ion Ma­rin, șef de unitate (restaurantul „Doina“), pe maistrul mecanic de întreținere Gheorghe Ivănescu (Neptun), pe Gheorghe Baboianu, instalator sanitarist la I.H.R., șef al unei echipe de lucrători tot a­­tît de harnici și pricepuți. Ace­leași cuvinte pentru șefii de ser­vicii de la I.H.R., comuniștii Paul Tănase și Călin Echimov, pentru șeful de complex Dumitru An­­dreadis și alțția alții, din unită­țile turistice ale Mangaliei, care dovedesc prin tot ceea ce între­prind că sunt în fiecare sector de muncă autentice exemple de comportare și responsabilitate în muncă. ««9« « o•e m % I ,e­ie Manifestări consacrate Revoluției de la 1848 . Astăzi, la căminul nr. 6 al Șantierului naval Constanța, prof. Ion Bădica, redactor șef al revistei „Tomis“, va vorbi în fața a numeroși tineri muncitori ai șantierului despre însem­nătatea Proclamației de la Islaz, rolul și locul marelui Bălcescu in istoria patriei.­­ Elevii clasei a VI-a A, Școala generală nr. 24, au realizat un album care cuprinde documente, fotografii privind marea epopee revoluționară de la 1848. Acest album, adevărată carte de reconstituire istorică, circulă ca o ștafetă de la un elev la altul, ca o nouă modalitate de educare patriotică a copiilor.­­ Cinstind același eveniment, elevii clasei a 111-a A, Școala generală nr. 23, s-au deplasat <•>­ un program artistic la colegii lor de la Liceul din Negru Vodă. La puțin timp după aceea, cei din Negru Vodă le-au întors vizita, prilej de a vizita orașul Constanța, muzeele și litoralul. Ideea merită să fie însușită și de alte colective școlare din orașele și satele județului nostru, mai ales în timpul vacanței de vară. Expunere Aseară. Ia Școala de speciali­zare postliceală agricolă Constan­ța, în cadrul cursului „Știință și religie“ al Universității populare din municipiul Constanța, confe­rențiar universitar Vasile Asănă­­chescu a vorbit, în fața a peste 300 tineri, despre „Libertatea de conștiință în socialism“. Medalion muzical Miercuri după-amiază, în sala clubului S.N.C., în fața unui mare număr de tineri, prof. Dem. Dia­­conescu a vorbit despre „Valoarea operei muzicale a marelui compo­zitor Ciprian Porumbescu“, cu pri­lejul comemorării a 90 de ani de la moartea artistului. Expunerea a fost ilustrată cu o­­pere din creația compozitorului în­registrate pe bandă și disc. Motonava „Transilvania“ a sosit miercuri noaptea în por­tul Constanța, după ce a e­­fectuat curse de agrement în Marea Mediterană. „Lebăda Mării Negre“ — din nou în rada portului Con­stanța. 7.500 de copii vor învăța să înoate Consiliul județean pentru educație fizică și sport Constanța a inițiat noi acțiuni în scopul stimulării activității de învățare a înotului în rîndul copiilor din municipiul și județul Constanța. Astfel, în a­­ceastă vară, în municipiul Constanța, începind cu data de 15 iunie, vor funcționa centre de învățare a înotului pe plaja „Modern“. Centre similare vor fi deschise și la Eforie Nord, Eforie Sud, în stațiunile din Mangalia Nord, la Mamaia și Tabăra Năvodari. De asemenea, într-o serie de localități din județul Constanța instructori voluntari școlarizați de către Consiliul județean de educație fizică și sport, pro­fesori de educație fizică vor desfășura o intensă ac­tivitate pentru ca cifra propusă­­— 7.500 de copii care să învețe înotul — să fie depășită. Asemenea centre se vor deschide la Ostrov, Medgidia, Hîrșo­ 1­va, Cernavodă, Ciobanu, Lipnița, Nuntași. Așadar, la cifra existentă, în această vară se vor mai adăuga încă 7.500 de brevete pentru tinerii înotători. NOTĂ Orientare... Ne scrie o cititoare, Aneta MUNTEANU din satul Agigea, întrebîndu-se nedumerită către ce școală profesională sau liceu in­dustrial să-și orienteze copilul, absolvent al școlii generale de 8 ani. Redacția și-a făcut datoria răs­­punzindu-i personal coresponden­tei sale. Problema avansată dis­cuției, respectiv orientarea profe­sională a absolvenților școlii ge­nerale, rămîne însă actuală, cu atit mai mult cu cit numeroși alți părinți își pun aceeași întrebare. Sugerăm in acest sens Inspecto­ratului școlar județean de a tri­mite tuturor conducerilor școlilor generale prospecte la zi sau mă­car adrese orientative ale școlilor profesionale și liceelor industria­le existente in țară, în orașele și județele aflate în vecinătatea noastră. Nu este aici locul să aducem în discuție toate datele proble­mei, ele făcînd, la timpul lor, o­­biectul altor articole care au a­­părut în coloanele ziarului nostru. Trebuie însă să subliniem faptul că mulți părinți bat drumurile pentru a găsi adresa unei școli profesionale sau liceale, obligîn­­du-se la învoiri din producție și la cheltuieli inutile. S-ar putea e­­vita această situație dacă s-ar pu­ne la indemîna școlilor toate in­formațiile de care au nevoie, așa cum s-ar putea invita reprezen­tanții unor mari centre școlare să le vorbească copiilor și părinților acestora. Nu-i încă prea tîrziu să mai facem ceva în acest domeniu. ,••••*• »• • m.m.m m­m­m.m­a • » COLȚUL FAPTULUI DIVERS Din gestiunea cui lipsesc ? Marți, 5 iunie a.c., în ju­rul orei 11,00, după cum ne informează mr. Adam Jurcă din Inspectoratul județean al Ministerului de Interne, s-au găsit pe șoseaua Filimon Sîrbu un balot de 400 m pri­­ză întărită și alte 2 bucăți de 20 m din același material. Cum pînă la ora actuală ni­meni n-a anunțat dispariția acestor bunuri, ne întrebăm din gestiunea cui lipsesc. Dacă totuși există un pădu­­riaș interesat atunci să se a­­dreseze miliției municipiului, Rampa gării nu-i depozit! Șeful stației C.F.R. Eforie Nord ne semnalează un caz ieșit din comun , timp de patru zile (1—5 iunie a.c.) rampa haltei comerciale Te­­chirghiol a fost blocată de vagoanele destinate I.A.S. Topraisar, încărcate cu ba­last, pe care destinatarul nu s-a prezentat să le descarce. Totodată, se menționează in scrisoarea șefului stației: pe rampă se mai găsesc 40 to­ne îngrășăminte chimice lă­sate în părăsire de mul­tă vreme, valoarea locațiilor pentru aceste bunuri ridicîn­­du-se la 44.000 lei. Pentru a-i lecui de „amnezie“ pe cei care uită că rampele gă­rilor nu sunt depozite propu­nem ca valoarea taxelor de locație să fie suportată nu din buzunarul statului, ci al lor personal. Și n-a mai ajuns pe partea cealaltă a străzii... Vasile Boariu, în vîrstă de 50 de ani, se afla in stațiu­nea Mamaia, încercind, un moment dat, să traverse­sa­ze șoseaua, dar fără să se asigure că poate face acest lucru fără vreun pericol, a fost surprins pe spațiul ca­rosabil de autobasculanta nr. 31-CT-5308, care se afla în depășirea altui autovehicul, și accidentat grav. O clipă de neatenție, un moment de grabă care putea să-l coste viața. Cunoștință mai veche în magazinul „Universal“ de pe str. Ștefan cel Mare — Constanța, era aglomera­ție ca în orice zi obișnuită de lucru. La un moment dat unul dintre cumpărători s-a trezit cu o mină străină că-l cotrobăia prin buzunare. „Mina“ era, așa cum s-a do­vedit după intervenția orga­nelor de miliție, a Claudiei Shep din Constanța, aleea Argeș nr. 1, cunoscută in­fractoare cu mai multe con­damnări penale la activ, ca­re în felul acesta a plecat din nou pe drumul binecu­noscut, spre penitenciar. vineri CINEMA CONSTANȚA COPIII CĂPITANULUI GRANT — „Republica“ (orele: 9 — 11,15 — 13—30 — 16— 18,15 — 20,45) și grădina „Victoria" (ora 20); ACEA PISICA BLESTEMATA — grădi­na „Tomis“ (ora 20); UCIDEȚI OAIA NEAGRA — „Popular“ (orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30); ORGANIZAȚIA — „Progresul“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30); NEAMUL ȘOIMAREȘTILOR — — „23 August“ (orele: 11 — 17 — 20); CU MÂNILE curate — „Tineretului“ (orele : 14,0 — 16.30 — 18,30 — 20,30); KING­­KONG EVADEAZA — „Bule­vard“ —(orele : 14,30 — 16,30 — 18.30 — 20,30). LITORAL VERONICA — „Farul“ Manga­lia (sală și grădină); NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA — „Albatros" Mamaia ; FRONTUL NOMAD — „Lumina“ Techir­­ghiol (sală și grădină); ȚARA SALBATICA — Eforie Sud (sa­lă și grădină); TECUMSEH — Eforie Nord „Perla“; MONTE CARLO — Eforie Nord „Neon“; CÎND LEGENDELE MOR — g­rad­ina „Jupiter“; CE SE INTIM­­PLA, DOCTORE? — grădina „Venus“. La cinematografele — grădină spectacolele încep la ora 20,00: TELEVIZIUNE 8,00: Curs de limbă rusă; 9,30: O viață pentru o idee : Prof. Ioan Athanasiu; 10,00: Telex ; 10,05: Publicitate ; 10,10: Biblio­teca pentru toți — Liviu Re­­breanu (II); 10,50: Istoria filmu­lui sonor : „Vînătorii de frumu­sețe“ — emisiune dedicată ope­ratorilor din perioada 1930— 1945; 12,25: Cîntă Maria Pietraru: 12,40 : Municipalitatea bucureșteanului; 13,00: răspunde Telejur­nal: 16,00—17,00: Teleșcoală : 17,30: Curs de limbă engleză ; 18,00: Telex; 18,05: Tragerea Loto; 18,15: Atenție la... nea­tenție ! Jurnal de protecția mun­cii ; 18,35: La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,45 : Arta plastică: Reportaj de la Con­ferința Uniunii artiștilor plastici; 18,55 : Comentariu la două foto­grafii; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnal. — Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor : 20,00: Cîntecul săptămînii : „Ti­neri în țara tinereții“; 20,05: Prim plan : Ion Dumitrescu, pre­ședintele Uniunii Compozitorilor din­ Republica Socialistă Româ­nia ; 20,35: Film artistic : „îm­părăția femeilor“ — producție, a studiourilor cinematografice so­vietice ; 22,10: 24 de ore ; 22,40 ; Teleglob : „Cambernauld" — o­­rașul viitorului — producție a studiourilor de filme documen­tare britanice. TEATRU TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE prezintă la sediu ciclul „Momente din istoria teatrului: rolul teatrului în secolului trecut“. Cu frămîntările ilustrație se prezintă spectacolul „Masca­rada“. TEATRUL LIRIC prezintă la Mamaia, ora 20,30: „O noapte in Veneția“. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme călduroasă, cu cerul va­riabil, mai mult noros după-a­miază, cînd se vor semnala a­­verse de ploaie. Vîntul va sufla slab, predominînd din sectorul sudic. Temperatura aerului, pu­țin variabilă : minimele vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maximele, între 23 și 28 de gra­de. Marea, ondulată. Tempera­tura apei mării va oscila între 21 și 23 de grade. AIlM A­GEN D A I mmmm ttltSS

Next