Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)

1973-06-08 / nr. 7713

PROLETARI TIN TOATE ȚĂRILE, VINȚI-VA ? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Plenul semestrial­­ îndeplinit Angajamentul colectivului oamenilor muncii de la LIX. Medgidia privind îndeplinirea planului cincinal în patru ani și jumătate se materializează prin rezultatele tot mai bune obținute până acum. Bunăoară, secția A construc­ții metalice a I.I.L. și-a reali­zat planul la producția globa­lă pe cele 6 luni ale anului in proporție de 101 la sută, iar la producția marfă, în pro­porție de 103 la sută. Demne de reliefat sunt mă­surile luate de conducerea I.I.L. sub îndrumarea comite­tului de partid și a comitetu­lui de sindicat in ceea ce pri­vește folosirea judicioasă a spațiilor existente. De aseme­nea, prin grija conducerii s-au făcut de curînd, dotări de uti­laje, cum ar fi : o foarfecă ghilotină, tablă (pînă un vârf de ruluit la 22 mm), un strung Karusel, o mașină de găurit Raboma. Acestea sunt utilaje de mare productivita­te, scutind multe eforturi fi­zice ale unităților. Aglaia IOSIF, corespondent voluntar Medgidia IN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ LA ÎNTREPRINDEREA DE MĂRIT $1 PANIFICAȚIE „DOBROGEA“ se acționează hotărit pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție . Cheltuielile la fiecare 1.000 lei producție marfă s-au redus cu 11 lei si In patru luni, aproape 2 milioane lei economii­ . Căi sigure de redu­cere a pierderilor tehnologice si Eficiența comisiilor de control muncitoresc (Continuare în pag. a II-a) O nouă­­ șarjă de biscuiți ia drumul magazinelor de desfacere. LA n IUNIE-UN SFERT DE VEAC DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR AIJLOACE DE PRODUCȚIE Avem o modernă fabrica cu care ne mîndrim Una d­in cele două „fabrici“ de ulei de pe teritoriul dintre Du­năre și mare existente în anul 1918 era „Argus". Era fabrică in ghilimele prin însăși capacitatea ei, prin modul rudimentar prin care materia primă — sămînța de floarea-soarelui — se trans­forma în ulei. In citeva magher­nițe, pe un spațiu mic, în care trudeau aproape 100 de munci­tori, coexistau fabrica de ulei, de săpun și cea de lacuri și vopsele. Vechii patroni nu aveau intere­sul de a dezvolta, de a moderni­za tehnologia. — Cîțiva oameni trebuia să ur­nim o presă hidraulică de peste 300 de kilograme — își aminteș­te brigadierul Nicolae Cozmici, in acel timp presat­or. Condițiile de muncă erau foarte grele: se lucra 10—12 ore numai manual pe o căldură sufocantă, fără ae­risire ; foarte anevoios ne cîști­­gam atunci pîinea“. — Dar ce s-a intîmplat în a­­cea memorabilă zi de 11 iunie 1948 ? — îl întrebăm pe tovară­șul Vasile Urjuma, inginerul șef al fabricii de ulei de pe platfor­ma industrială Palas, participant la naționalizarea fabricii. — Lucram ca fochist în acel an și despre condițiile de muncă nu cred ca mai­ este cazul să vă vorbesc... In dimineața zilei de 11 iuunie, muncitorii, sub directa conducere a organizației de par­tid, au preluat toate bunurile de la patroni. Apoi, ne-am organi­zat propria pază pentru a evita orice sustragere de bunuri și ac­te, orice posibilitate de sabotaj. Trebuia, fiindcă la numai citeva zile după naționalizare paznicul Gavrilă Leonte îl surprindea pe unul din vechii patroni furind l­­lei... Răsfoim documentele fabricii. Pe file îngălbenite de timp, este consemnată o sărăcăcioasă moș­tenire. Iată „zestrea“ cu care era dotată fabrica pentru nevoile transportului, așa cum dintr-o anexă la „Inventarul reiese de preluare“ : una căruță cal uzată ; una căruță bună ; ham de jug cu ștreang de cânepă vechi; hă­țuri de piele de pe un cal, uza­te ; cal murg de 13 ani“. Un alt veteran, maistrul prin­cipal Voicu Pandrea, șeful sec­ției „Argus“, își amintește ziua in care bunurile create prin mun­că au intrat în mina adevărați­lor stăpini. Cu un an în urmă mă angaja­sem lăcătuș la atelier. Toată su­flarea, toți muncitorii au fost de față la preluarea fabricii. Mitin­gul organizat spontan s-a desfă­șurat într-o atmosferă de bucu­rie, de mare entuziasm. S-a pro­cedat simplu, muncitorește, fiind­că știam că noi suntem­ proprie­tarii de drept. Prin 1959 făceam in fabrică primele piese de schimb, șnecuri, elevatoare, chiar și pompe. Muncitorii făceau ade­vărate acte de eroism, se lucra cu dăruire, cu spirit de sacrifi­ciu din dorința de a învinge gre­utățile. După doi ani schimbam presele hidraulice cu prese me­canice, ușurîndu-ne radical mun­ca, iar în 1953 trimiteam la șco­larizare primele cadre pentru se pregăti într-o meserie nouă ; a operator in industria uleiului. Unii dintre oamenii cu tîmple­­le ninse care au participat la trecerea in patrimoniul poporu­lui a fabricii „Argus“ au predat ștafeta tinerilor. Laborantul Marin Năstase, muncitorul Nicolae Cozmici și alți participanți la actul națio­nalizării lucrează astăzi la noua fabrică de ulei de pe platforma industrială Palas. Nu am apelat la monografii și statistici fiindcă oamenii „Argușului" ne-au de­monstrat un salt cantitativ și ca­litativ prin înseși faptele lor. Căci, moderna întreprindere a u­­leiului din Palas, în care astăzi se supraveghează instalații de cea mai înaltă tehnicitate, a fost pornită tot de oamenii „Argusu­lui“. Sunt aceiași care in 1954 n-au dormit trei zile și trei nopți pen­tru a modifica presele pentru ca producția să poată crește cu 500 la sută. Astăzi, la secția „Argus“ se prelucrează semințe nedecortica­­bile de in, soia, cu o productivi­tate incomparabil sporită. In zo­na industrială, la fabrica pusă în funcțiune cu puțini ani în ur­mă, mai mult de jumătate din producție este livrată la export, uleiul produs aici primind punc­tajul maxim la toate testările or­ganizate pe ramură. Și dacă a­­mintim că productivitatea este de peste un milion de lei pe sa­lariat, avem încă un element de raport incontestabil, de superiori­tate. Au trecut douăzeci și cinci de ani in care fiecare lună, fiecare zi a însemnat o evoluție. Perioa­dă in care s-a demonstrat modul in care un colectiv înțelege să-și îndeplinească îndatoririle izvo­­rite din conștiința de adevărați proprietari și producători ai bu­nurilor materiale. ■ Dan SPIRIDON Livrări la export peste plan Renumitele vinuri din pod­goriile dobrogene sunt tot mai solicitate la export. De la în­ceputul anului, au fost livrate peste prevederile planului, de la întreprinderea viei și vinu­lui din Constanța, printre al­tele, 8 vagoane din sortimen­tul de vin natural îmbuteliat. Numai în luna mai, colectivul întreprinderii viei și vinului a depășit planul de livrări la export cu 74,5 la sută. Îmbunătățirea calității hirtiei - preocupare centrală și secția de hirtie din ca­drul Fabricii de celuloză și hirtie Falas Constanța se află în stadiu avansat lucrările de montaj al unui egator pentru mașina de hirtie. Pînă în pre­zent, s-au terminat lucrările mecanice urmînd să înceapă lucrările la instalația electri­că. Unic în țară, ejatorul de pe mașina de hirtie cu antrenare și spălare automată în timpul funcționării va duce la îmbu­nătățirea substanțială a calită­ții hirtiei. Anul XXVI nr. 7713 Vineri, 8 iunie 1973 4 pagini, 30 bani Aii in pagina a lil­a La I. A. S. Stupina Pămîntul să producă mai mult, mai ieftin ! Lucrările C­onferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnifi­cații, se înscrie și Conferința na­țională a Uniunii Artiștilor Plas­tici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sala mică a Pa­latului Republicii Socialiste Ro­mânia. Moment de relief în evoluția culturii noastre socialiste, confe­rința va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenome­nului artistic actual, a rolului ar­tei în opera de educare comunistă și înnobilare spirituală a oameni­lor. In întîmpinarea acestui fo­rum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze a­­vînd la bază programul privind îmbunătățirea activității ideolo­gice și de ridicare a nivelului ge­neral al cunoașterii și educației socialiste, alte importante hotăriri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale mișcării artelor plastice românești, în lu­mina cerințelor crescânde ale so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, sarcinile care revin Uni­unii artiștilor plastici ca organi­zație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păr­eri și su­gestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a con­ferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Co­­valiu, președintele Uniunii Artiș­tilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de­ artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere in memoria artiș­tilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lu­cru ale conferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi : Rapor­tul comitetului de conducere Uniunii artiștilor plastici pe pe­ri­­ioada 11168—1973 : Raportul eco­nomic financiar și al comisiei de cenzori ; modificarea U.A.P.; alegerea noului statutului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; adoptarea Re­zoluției conferinței naționale a U­­niunii Artiștilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vice­președinte al Uniunii artiștilor plastici, a prezentat raportul co­mitetului de conducere al U.A.P. In continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul e­­conomic-financiar și pe cel al Co­misiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile. Lucrările conferinței se reiau vineri dimineață. (Agerpres) Normele vieții și muncii comuniștilor — „în atelierul" practic de lucru al fiecăruia Industria turismului — domeniu specific de afirmare a responsabilității politice, morale și profesionale a lucrătorilor din acest sector • Ce fac, ce întreprind organizațiile de partid din stațiunile litoralului ? • Să fii în mijlocul oamenilor, să veghezi la bunul mers al întregii activi­tăți, să fii exemplu... • Cei care pregătesc iarna ireproșabilul din perioa­da estivală • Turismul, o meserie, o pasiune pentru muncă, un motiv de mîndrie pentru prestigiul stațiunii, al litoralului, al țării . Am cunoscut, la Mangalia, cîțiva comuniști, cîțiva oameni de nădejde, modele pentru to­varășii lor de muncă La sediul Comitetului orășenesc de partid Mangalia am inițiat o discuție despre preocupările or­ganizațiilor de partid din unități­le turistice, despre activitatea lor trecută, prezentă și viitoare, cu patru tovarăși­­, Mircea BAROTE, secretarul comitetului orășenesc de partid, primarul orașului, Va­sile OANȚĂ, secretarul comitetu­lui de partid din stațiunea turis­tică „Neptun“, Nicolae DRA­­GHICI, secretarul comitetului de partid de la I.H.R. Mangalia, și Nistor MIRCEA, secretarul birou­lui organizației de bază nr. 1 — „Neptun“. Așadar : — CE FAC, CE ÎNTREPRIND ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN ACEASTA CEA MAI FRU­MOASA ZONA A LITORALU­LUI NOSTRU ? — Da, intr-adevăr, această zo­nă a litoralului este frumoasă — remarca tovarășul MIRCEA BA­ROTE. Partidul, statul nostru au investit aici milioane de lei — am ajuns la o capacitate de peste 50.000 turiști pe serie — și dato­ria noastră este să păstrăm ca pe ochii din cap ce s-a construit aici, să prestăm o muncă de cea mai bună calitate, in slujba oaspeților noștri — români și străini —, să veghem la bunul mers al întregii activități. In fond, anul 1973 în­seamnă și pentru lucrătorii din turism un an hotărîtor al realiză­rii cincinalului înainte de termen. Ce fac organizațiile noastre de partid în această direcție ? Sin-Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a II-a) Imagine din stațiunea Neptun. Foto : Sile ȘERBANESCU \

Next