Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)
1973-06-08 / nr. 7713
PROLETARI TIN TOATE ȚĂRILE, VINȚI-VA ? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Plenul semestrial îndeplinit Angajamentul colectivului oamenilor muncii de la LIX. Medgidia privind îndeplinirea planului cincinal în patru ani și jumătate se materializează prin rezultatele tot mai bune obținute până acum. Bunăoară, secția A construcții metalice a I.I.L. și-a realizat planul la producția globală pe cele 6 luni ale anului in proporție de 101 la sută, iar la producția marfă, în proporție de 103 la sută. Demne de reliefat sunt măsurile luate de conducerea I.I.L. sub îndrumarea comitetului de partid și a comitetului de sindicat in ceea ce privește folosirea judicioasă a spațiilor existente. De asemenea, prin grija conducerii s-au făcut de curînd, dotări de utilaje, cum ar fi : o foarfecă ghilotină, tablă (pînă un vârf de ruluit la 22 mm), un strung Karusel, o mașină de găurit Raboma. Acestea sunt utilaje de mare productivitate, scutind multe eforturi fizice ale unităților. Aglaia IOSIF, corespondent voluntar Medgidia IN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ LA ÎNTREPRINDEREA DE MĂRIT $1 PANIFICAȚIE „DOBROGEA“ se acționează hotărit pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție . Cheltuielile la fiecare 1.000 lei producție marfă s-au redus cu 11 lei si In patru luni, aproape 2 milioane lei economii . Căi sigure de reducere a pierderilor tehnologice si Eficiența comisiilor de control muncitoresc (Continuare în pag. a II-a) O nouă șarjă de biscuiți ia drumul magazinelor de desfacere. LA n IUNIE-UN SFERT DE VEAC DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR AIJLOACE DE PRODUCȚIE Avem o modernă fabrica cu care ne mîndrim Una din cele două „fabrici“ de ulei de pe teritoriul dintre Dunăre și mare existente în anul 1918 era „Argus". Era fabrică in ghilimele prin însăși capacitatea ei, prin modul rudimentar prin care materia primă — sămînța de floarea-soarelui — se transforma în ulei. In citeva maghernițe, pe un spațiu mic, în care trudeau aproape 100 de muncitori, coexistau fabrica de ulei, de săpun și cea de lacuri și vopsele. Vechii patroni nu aveau interesul de a dezvolta, de a moderniza tehnologia. — Cîțiva oameni trebuia să urnim o presă hidraulică de peste 300 de kilograme — își amintește brigadierul Nicolae Cozmici, in acel timp presator. Condițiile de muncă erau foarte grele: se lucra 10—12 ore numai manual pe o căldură sufocantă, fără aerisire ; foarte anevoios ne cîștigam atunci pîinea“. — Dar ce s-a intîmplat în acea memorabilă zi de 11 iunie 1948 ? — îl întrebăm pe tovarășul Vasile Urjuma, inginerul șef al fabricii de ulei de pe platforma industrială Palas, participant la naționalizarea fabricii. — Lucram ca fochist în acel an și despre condițiile de muncă nu cred ca mai este cazul să vă vorbesc... In dimineața zilei de 11 iuunie, muncitorii, sub directa conducere a organizației de partid, au preluat toate bunurile de la patroni. Apoi, ne-am organizat propria pază pentru a evita orice sustragere de bunuri și acte, orice posibilitate de sabotaj. Trebuia, fiindcă la numai citeva zile după naționalizare paznicul Gavrilă Leonte îl surprindea pe unul din vechii patroni furind llei... Răsfoim documentele fabricii. Pe file îngălbenite de timp, este consemnată o sărăcăcioasă moștenire. Iată „zestrea“ cu care era dotată fabrica pentru nevoile transportului, așa cum dintr-o anexă la „Inventarul reiese de preluare“ : una căruță cal uzată ; una căruță bună ; ham de jug cu ștreang de cânepă vechi; hățuri de piele de pe un cal, uzate ; cal murg de 13 ani“. Un alt veteran, maistrul principal Voicu Pandrea, șeful secției „Argus“, își amintește ziua in care bunurile create prin muncă au intrat în mina adevăraților stăpini. Cu un an în urmă mă angajasem lăcătuș la atelier. Toată suflarea, toți muncitorii au fost de față la preluarea fabricii. Mitingul organizat spontan s-a desfășurat într-o atmosferă de bucurie, de mare entuziasm. S-a procedat simplu, muncitorește, fiindcă știam că noi suntem proprietarii de drept. Prin 1959 făceam in fabrică primele piese de schimb, șnecuri, elevatoare, chiar și pompe. Muncitorii făceau adevărate acte de eroism, se lucra cu dăruire, cu spirit de sacrificiu din dorința de a învinge greutățile. După doi ani schimbam presele hidraulice cu prese mecanice, ușurîndu-ne radical munca, iar în 1953 trimiteam la școlarizare primele cadre pentru se pregăti într-o meserie nouă ; a operator in industria uleiului. Unii dintre oamenii cu tîmplele ninse care au participat la trecerea in patrimoniul poporului a fabricii „Argus“ au predat ștafeta tinerilor. Laborantul Marin Năstase, muncitorul Nicolae Cozmici și alți participanți la actul naționalizării lucrează astăzi la noua fabrică de ulei de pe platforma industrială Palas. Nu am apelat la monografii și statistici fiindcă oamenii „Argușului" ne-au demonstrat un salt cantitativ și calitativ prin înseși faptele lor. Căci, moderna întreprindere a uleiului din Palas, în care astăzi se supraveghează instalații de cea mai înaltă tehnicitate, a fost pornită tot de oamenii „Argusului“. Sunt aceiași care in 1954 n-au dormit trei zile și trei nopți pentru a modifica presele pentru ca producția să poată crește cu 500 la sută. Astăzi, la secția „Argus“ se prelucrează semințe nedecorticabile de in, soia, cu o productivitate incomparabil sporită. In zona industrială, la fabrica pusă în funcțiune cu puțini ani în urmă, mai mult de jumătate din producție este livrată la export, uleiul produs aici primind punctajul maxim la toate testările organizate pe ramură. Și dacă amintim că productivitatea este de peste un milion de lei pe salariat, avem încă un element de raport incontestabil, de superioritate. Au trecut douăzeci și cinci de ani in care fiecare lună, fiecare zi a însemnat o evoluție. Perioadă in care s-a demonstrat modul in care un colectiv înțelege să-și îndeplinească îndatoririle izvorite din conștiința de adevărați proprietari și producători ai bunurilor materiale. ■ Dan SPIRIDON Livrări la export peste plan Renumitele vinuri din podgoriile dobrogene sunt tot mai solicitate la export. De la începutul anului, au fost livrate peste prevederile planului, de la întreprinderea viei și vinului din Constanța, printre altele, 8 vagoane din sortimentul de vin natural îmbuteliat. Numai în luna mai, colectivul întreprinderii viei și vinului a depășit planul de livrări la export cu 74,5 la sută. Îmbunătățirea calității hirtiei - preocupare centrală și secția de hirtie din cadrul Fabricii de celuloză și hirtie Falas Constanța se află în stadiu avansat lucrările de montaj al unui egator pentru mașina de hirtie. Pînă în prezent, s-au terminat lucrările mecanice urmînd să înceapă lucrările la instalația electrică. Unic în țară, ejatorul de pe mașina de hirtie cu antrenare și spălare automată în timpul funcționării va duce la îmbunătățirea substanțială a calității hirtiei. Anul XXVI nr. 7713 Vineri, 8 iunie 1973 4 pagini, 30 bani Aii in pagina a lila La I. A. S. Stupina Pămîntul să producă mai mult, mai ieftin ! Lucrările Conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificații, se înscrie și Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief în evoluția culturii noastre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă și înnobilare spirituală a oamenilor. In întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază programul privind îmbunătățirea activității ideologice și de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educației socialiste, alte importante hotăriri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale mișcării artelor plastice românești, în lumina cerințelor crescânde ale societății socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiștilor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere in memoria artiștilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere Uniunii artiștilor plastici pe periioada 11168—1973 : Raportul economic financiar și al comisiei de cenzori ; modificarea U.A.P.; alegerea noului statutului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii artiștilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. In continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul economic-financiar și pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile. Lucrările conferinței se reiau vineri dimineață. (Agerpres) Normele vieții și muncii comuniștilor — „în atelierul" practic de lucru al fiecăruia Industria turismului — domeniu specific de afirmare a responsabilității politice, morale și profesionale a lucrătorilor din acest sector • Ce fac, ce întreprind organizațiile de partid din stațiunile litoralului ? • Să fii în mijlocul oamenilor, să veghezi la bunul mers al întregii activități, să fii exemplu... • Cei care pregătesc iarna ireproșabilul din perioada estivală • Turismul, o meserie, o pasiune pentru muncă, un motiv de mîndrie pentru prestigiul stațiunii, al litoralului, al țării . Am cunoscut, la Mangalia, cîțiva comuniști, cîțiva oameni de nădejde, modele pentru tovarășii lor de muncă La sediul Comitetului orășenesc de partid Mangalia am inițiat o discuție despre preocupările organizațiilor de partid din unitățile turistice, despre activitatea lor trecută, prezentă și viitoare, cu patru tovarăși, Mircea BAROTE, secretarul comitetului orășenesc de partid, primarul orașului, Vasile OANȚĂ, secretarul comitetului de partid din stațiunea turistică „Neptun“, Nicolae DRAGHICI, secretarul comitetului de partid de la I.H.R. Mangalia, și Nistor MIRCEA, secretarul biroului organizației de bază nr. 1 — „Neptun“. Așadar : — CE FAC, CE ÎNTREPRIND ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN ACEASTA CEA MAI FRUMOASA ZONA A LITORALULUI NOSTRU ? — Da, intr-adevăr, această zonă a litoralului este frumoasă — remarca tovarășul MIRCEA BAROTE. Partidul, statul nostru au investit aici milioane de lei — am ajuns la o capacitate de peste 50.000 turiști pe serie — și datoria noastră este să păstrăm ca pe ochii din cap ce s-a construit aici, să prestăm o muncă de cea mai bună calitate, in slujba oaspeților noștri — români și străini —, să veghem la bunul mers al întregii activități. In fond, anul 1973 înseamnă și pentru lucrătorii din turism un an hotărîtor al realizării cincinalului înainte de termen. Ce fac organizațiile noastre de partid în această direcție ? Sin-Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a II-a) Imagine din stațiunea Neptun. Foto : Sile ȘERBANESCU \