Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-24 / nr. 8250

• 2 • CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) centrarea într-un singur loc a șco­lilor de marină. Pregătirea marina­rilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vas­te, din multe puncte de vedere su­perioare celor ce se predau în ac­tuala formă de organizare. Va tre­bui să rezolvăm rapid această pro­blemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pre­gătirea cadrelor de conducere pen­tru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reci­clare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în progra­mul de reciclare și pregătire a ca­drelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mon­dial se dovedesc eficace și care co­respund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor func­ționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod con­știincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsu­rilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și cali­ficarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comi­tetul Executiv privind îmbunătăți­rea activității ideologico-educative in rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi suntem­ un partid revoluțio­nar , am înfăptuit revoluția și am­ trecut la construirea societății so­cialiste — sarcină pe care am rea­lizat-o, cu succes. Congresul al X- lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate ; ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale re­voluției socialiste și comuniste. fi­le cuprind diferite domenii de acti­vitate, toate sferele vieții­­ sociale, iar procesul de dezvoltare a indus­triei și agriculturii este un proces revoluționar. El incumbă dezvolta­rea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înainta­te. Mersul nostru înainte presupu­ne, în același timp, transformarea omului, nu se poate concepe făuri­rea societății comuniste fără trans­formarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spi­rit revoluționar, hotărît întot­­deuna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pen­tru nou în toate domeniile de ac­tivitate este o luptă revoluționară. Noi suntem­ revoluționari și trebuie să rămânem tot timpul revoluțio­nari dacă vrem să rămânem comu­niști ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu­ satisfacție că atât in cuvintul tovarășului Vil­­cu, cit și al celorlalți tovarăși ca­­­re au vorbit aici, s-au făcut refe­riri la preocupările organizației de partid din Constanța privind acti­vitatea ideologico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Este, intr-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea perma­nent în atenția partidului nostru. Numai imbinînd activitatea de dez­voltare a industriei și agriculturii cu preocuparea pentru formarea o­­mului nou, pentru ridicarea conști­inței socialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, înte­meiate pe echitate și dreptate so­cială, pe colaborare și ajutor reci­proc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspunderea și menirea in societate, în lupta pentru făuri­rea orinduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este nece­sar, atit din punct de vedere ma­terial cit și spiritual,­­pentru înflo­rirea personalității sale. Să ne gîn­­dim permanent că ceea­­ ce facem trebuie să servească fiecărui mem­bru al societății; în același timp, fiecare membru al societății tre­buie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, că tre­buie să facă totul pentru a-și adu­ce contribuția la înfăptuirea pro­gramului minunat de făurire a co­munismului in România. (Aplauze puternice). Am arătat la întilnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideo­logice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, in­clusiv in educația comunistă a ma­selor. Și in acest domeniu ne pro­punem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activității politico-ideolo­­gice — așa cum avem în producția materială, în formarea cadrelor, în cercetarea științifică. Numai îm­­binind în mod armonios toate aces­te laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru făurirea co­munismului și, totodată, să ne adu­cem contribuția la cauza victoriei socialismului și comunismului in Întreaga lume. (Aplauze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale exis­tă o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — nn fău­rirea socialismului sunt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume ; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de gu­­vernămînt, este de a lucra în așa fel încît­ să asigurăm edificarea, în condiții cut mai bune, cu lipsuri cu­ mai puține, a socialismului în Ro­mânia. Să demonstrăm, prin preo­cuparea noastră de zi cu zi, supe­rioritatea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu nu­mai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă îndatori­re internaționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialis­mului, care luptă pentru eliberare națională și socială, pentru socia­lism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, mânia se preocupă permanent Re­de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pen­tru depășirea divergențelor existen­te în relațiile dintre țările socialis­te, dorim să facem totul ca exis­tența unor deosebiri de păreri, în­­tr-o problemă sau­­ alta, să nu in­fluențeze în nici un fel asupra ra­porturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta îm­potriva imperialismului, pentru pro­gres social și pace în lume. (Aplau­ze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pen­tru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.­­ul ca un organism important în rea­lizarea colaborării dintre țările so­cialiste membre ale acestei orga­nizații. Considerăm că această cola­borare trebuie să contribuie la dez­voltarea economiei fiecărei țări, la întărirea bazei tehnico-material­e a socialismului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat membru al organizației a condițiilor făurirea societății comuniste, pentru Ia aceasta vedem noi prima obligație și direcția principală a colaborării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că numai așa socialismul se va putea afirma ca orînduire supe­rioară din toate punctele de vede­re. Desigur­­ formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dez­volta interdependența în producție între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidu­lui comunist din fiecare țară, al cla­sei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului res­pectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit pro­priei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socia­liste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor state socialiste care construiesc as­te­tăzi, în condiții diverse, noua orîn­duire și considerăm că intre toate aceste țări trebuie să existe relații de colaborare în toate domeniile de activitate. In spiritul acesta au ac­ționat și acționează partidul, guver­nul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țări­le socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidu­lui și guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a uni­tății și colaborării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vi­zita pe care am făcut-o, am adus o contribuție uriașă la dezvoltarea re­lațiilor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre Româ­nia și aceste state socialiste și că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tu­turor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncito­rești, a tuturor forțelor antiimpe­­rialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari; popoare Întregi se ridică la luptă împotriva dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atit în domeniul eco­nomic, cît și militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvolta­rea, fără nici un amestec din afa­ră. Priviți în America Latină, in Africa, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer de­nunțarea vechilor acorduri impe­rialiste impuse ca, forța cer retrage­rea trupelor străine, cer dreptul ca bogățiile naționale să aparțină po­porului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluționar, care se afirmă cu putere, constituie o ca­racteristică principală a epocii ac­tuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile­­ politicii de a­­suprire și dictat, că popoarele sînt hotărî­te să trăiască libere, fără do­minație străină ! (Aplauze prelun­gite). Noi am sprijinit și sprijinim lup­ta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și­ neocolonialismu­­lui, pentru independență națională, pentru dreptul de a-și hotărî sin­gure soarta. Vom acorda și în vi­itor tot sprijinul nostru a­­cestor popoare, vom dezvolta co­laborarea și unitatea în lupta îm­potriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forțele care se înregimentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre internaționale ca partid comunist, ca popor care construiește societatea socialistă. România trăiește în Balcani și de aceea se preocupă ca în această zo­nă să existe înțelegere și colabora­re. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pulbere“, ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme a­­tomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună ca­păt cu desăvîrșire oricăror încer­cări de ațîțare a unui popor împo­triva altuia ; se cunoaște din expe­riența trecutului că politica mari­lor puteri imperialiste de dezbinare a țărilor balcanice și, în general, a țărilor mici nu a adus decit daune popoarelor respective, ușurînd do­minarea și asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat și ne adresăm tu­turor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pen­tru a asigura întărirea păcii și co­laborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăp­tuiască securitatea, să fie promova­te relații noi, care să excludă folo­sirea forței și amenințarea cu forța în raporturile Dorim să se asigure dintre state. Europa — continentul de condiții ca unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devi­nă un continent al caloborării și păcii, care să contribuie la dezvol­tarea progresistă a omenirii, la li­chidarea înapoierii de pe alte con­tinente, din alte zone ale lumii. In acest sens și în această direcție acționăm: Împreună cu țările so­cialiste și alte state din Europa, pentru înfăptuirea securității pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferințe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi a­­preciem că­ există condiții pentru a se ajunge la ținerea acestei confe­rințe și vom acționa cu toată for­ța pentru organizarea ei, pentru în­făptuirea securității pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu re­lațiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că acti­vitatea pe care am desfășurat-o pînă acum în această direcție co­respunde acestui țel, ea ilustrind felul armonios în care se îmbină politica internă și politica interna­țională a partidului și guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunțăm pentru încetarea războaielor și a conflictelor milita­re, pentru retragerea trupelor a­­mericane din Vietnam, din Cam­­bodgia, din Laos, din întreaga In­­dochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-și hotărască singure dezvoltarea, să-și rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară , a­­șa­ cum ne pronunțăm pentru înce­tarea conflictului din Orientul A­­propiat, pentru soluționarea sa în spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea eveni­mentelor internaționale demon­strează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrșire capăt politicii imperialiste de forță, de dictat și amestec in treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate realiza decit prin renun­țarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor sta­te. Viața arată că e absolut nece­sar ca la soluționarea problemelor internaționale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. De­sigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forță și dictat au fost țările mici. De aceea, noi acordăm o atenție deosebită faptului ca țările mici să acționeze cu toată fermitatea pentru apărarea independenței și suveranității lor, să se opună poli­ticii imperialiste de forță și dictat, să-și afirme și să-și apere dreptul la o viață liberă . Subliniind a­­ceasta, pornim tocmai de la prin­cipiile de clasă, precum și da la ceea ce dovedește experiența — aș putea spune de milenii — a isto­riei, că atunci cînd popoarele mici și mijlocii s-au ridicat în apărarea independenței lor au putut juca un rol important în viața internațio­nală. Exemplul poporului vietna­­mez, al celorlalte popoare din In­dochina aduce noi și noi confir­mări acestui adevăr. Tocmai pri­vind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii forțelor lu­mii contemporane împotriva poli­ticii imperialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țări­le mici și mijlocii, acționăm îm­preună cu toate statele, fără deo­sebire de mărime, pentru pace și securitatea tuturor popoarelor, li­bere și egale în drepturi. (Vii aplau­ze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluții la problemele spinoase ale vieții internaționale. O importanță deosebită au în acest sens creșterea rolului O.N.U., rea­lizarea universalității sale. Repu­blica Populară Chineză trebuie să-și ocupe locul pe care-l merită de drept în această organizație Este timpul să se înțeleagă de că­­­tre toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa problemele Interna­ționale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realități a zilelor noastre nu poate decit să dăuneze atît cauzei socialismului și luptei împotriva imperialismului, cît și cauzei destinderii și păcii în lume. Este știut, de altfel, că poli­tica imperialiștilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — pri­mul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radica­lă în istoria omenirii — a suferit un eșec total. Astăzi, Uniunea So­vietică, datorită succeselor obținu­te în dezvoltarea sa economică și socială, în construirea societății comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de sea­mă în rîndul forțelor progresului și păcii, in lupta pentru colaborare, destindere și securitate, în rezol­varea marilor probleme care fră­­mîntă omenirea contemporană. A­­pare cu toată claritatea că și poli­tica de izolare a R.P. Chineze, ca și politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlalte țări socialis­te, a suferit un eșec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un po­por care a pășit pe calea socialis­mului — fie el mare sau mic — să-și construiască noua orînduire așa cum o dorește el. De aceea, noi considerăm că afirmarea și partici­parea Chinei la viața internaționa­lă, în activitatea O.N.U. și a celor­lalte organisme internaționale con­stituie un factor de mare importan­ță pentru cauza socialismului, pen­tru lupta împotriva imperialismu­lui, pentru progres și pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul și statul nostru militea­ză ca în lume, în relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina ega­litate în drepturi între toate țările, de la respectarea independenței și suveranității lor naționale, de la renunțarea la forță și amenințarea cu forța în raporturile dintre sta­te, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colabo­rării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relații noi, care să excludă războaiele și să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l re­prezintă continuarea cursei înarmă­rilor și nu sîntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atit mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperia­lism, cît timp se menține pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare națiune — este în drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-și apere in­dependența, cuceririle revoluționa­re. Dar, fiind comuniști, noi nu pu­tem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii și că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu consi­derăm că trebuie să ascundem po­porului nostru — și tuturor popoa­relor lumii — realitatea despre pe­ricolul armei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decit moarte și distru­geri. Iată de ce partidul și guvernul nostru se pronunță cu hotărîre îm­potriva armelor nucleare, pentru distrugerea și interzicerea lor. Con­siderăm că avem datoria să acțio­nam în această direcție cu toată fer­mitatea și energia, să chemăm toa­te popoarele să-și ridice vocea pen­tru a scoate arma atomică unele de distrugere în masă și ar­în afara legii, să lupte pentru dezar­marea generală. (Vii aplauze). Și a­­ceastă luptă exprimă poziția noas­tră revoluționară ! Dacă sîntem re­voluționari, dacă sîntem comuniști, trebuie ca în activitatea internațio­nală, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca și în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeași poziție ! Să analizăm totul în spiritul materia­lismului dialectic și istoric, al marxism-leninismului, și să acțio­năm ca revoluționari­l­or, a fi re­voluționari, comuniști, înseamnă a lupta pentru apărarea vieții popoa­relor, împotriva politicii de înarma­re care amenință viața întregii o­­meniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, imbinînd sarcini­le naționale cu cele internaționale, partidul nostru acționează și va ac­ționa consecvent și în viitor pentru a contribui la realizarea unei poli­tici de colaborare între toate țările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze pre­­lungite). In încheiere, doresc să urez, Co­mitetului județean de partid, comu­niștilor, muncitorilor, țăranilor, in­telectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul și județul Constanța succese tot mai mari in activitatea lor, multă sănătate fericire.­­Aplauze puternice, prelun­gi gite­­­urale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu— P.C.R.“ ! Cei prezenți ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). DRAPELUL ROȘU­ 8.250 (Urmare din pag. 1) tru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării maritime sunt în­fățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programului eșalo­nat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, pro­gram, ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portu­lui și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de na­ve din țara noastră, precum cercetători și proiectanți ai institu­­i telor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective­­intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul a­­cestui cincinal. In continuare, se vizitează car­goul de mărfuri generale „Tîrgo­­viște“, ancorat1 în fața Gării mari­time. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul co­mandantului navei, Eroul­ Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate și mărfurile tran­sportate. Din 1957 și pînă astăzi, na­va „Tîrgoviște“, realizare a con­structorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu se intere­sează de condițiile de muncă și de viață ale echipajului, de economi­citatea cursei navei, de metodele de încărcare și descărcare a măr­furilor transportate. Se face reco­mandarea ca, pentru mai lesnicioa­sa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scur­tarea operațiunilor de încărcare­­descărcare, la economisirea chel­tuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează a­­poi portul. Ca două uriașe brațe de piatră, impunătoarele diguri, con­struite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lun­gimea lor totală însumează peste 5.300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decât cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave românești și străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducă­torului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, in călătoria în rada portului. ■ Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dez­voltarea portului Constanța. Con­strucția socialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creș­terea considerabilă a schimburilor economice internaționale ale Ro­mâniei. Au crescut și s-au diversi­ficat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte materii prime, astăzi expor­tăm tot mai multe produse ale in­dustriei, mașini de înaltă tehnici­tate, utilaj petrolier, tractoare, fa­brici complete de ciment, produse ale chimiei și instalații chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a crescut consi­derabil, ati­­ sub raport cantitativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabilă oglindă a acestei rea­lități. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau expli­­cații în legătură cu amenajările in­terioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri și dane mineraliere, petro­liere și pentru mărfuri generale, platforme, depozite și magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clă­diri administrative și feroviare etc. S-au și dat în exploatare primele dane, platforme și magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lîngă podurile descântătoare de ma­re randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lîngă insta­lațiile pentru manipularea produse­­lor petroliere, de iluminare, sem­nalizare și dirijare a navigației și transporturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori și jumătate mai mare de­cit cel vechi — dispune de adîn­­cimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria­­ marilor porturi­­ europene. Prin da­rea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80.000 tdw, capacitatea tra­ficului de mărfuri va atinge, la sta­diul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de par­tid și de stat sînt invitați să vizi­teze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasament de 25.000 tdw, construit în Japonia. Cargoul în­tors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Ni­­colae Zeicu, înfățișează oaspeților și unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere și petroliere de diferite mărimi, realizate în țară sau pe marile șantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste jumătate de milion de tone. In portul Constanța se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri față de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiu­rile portului au acostat circa 2.000 de nave românești și străine și au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluțiile a­­doptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primește altă destinație, acestora atribuindu­­li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petro­lului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conduc­­te subacvatice. La clubul navei, în sala mașini­­lor, în cabine, secretarul general al partidului se întreține cu marinarii asupra condițiilor de viață și acti­vitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lun­gile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea“ face legătura între Con­stanța și porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se pătrunde în larg și, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în fața imenselor instalații ale șan­tierului naval constănțean. Sute și sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalți conducători de partid și de stat­in­ fața unor sugestive planșe și machete. ing. Dumitru Fuiorea pre­zintă stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprin­deri a construcțiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existență. Planurile de dezvolta­re a navigației maritime, precum și a celei pe rîurile interioare ale ță­rii, pun în fața șantierului sarcini de mare importanță. Șantierul de construcții navale din Constanța, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1.920 tone, devine șan­tierul naval nr. 1 al țării, din ale că­rui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacități cuprinse în­tre 25.000—60.000 tdw, iar, în pers­pectivă, coloși plutitori de 150.000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de compa­rație — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socia­lismului ca urmare a traducerii în viață a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea con­strucției de nave ara­tă ce salt uriaș a făcut țara noastră și va face pe mai departe în acest important și complex domeniu al industriei con­structoare de mașini. Se vorbește de perspectivele industriei construc­țiilor navale, potrivit căruia, pînă în 1975, șantierul din Constanța va construi și va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60.000 tone și va trebui să pregătească simul­tan construcția altora mai mari. Se detaliează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprin­dere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o ca­pacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1.850, în prezent, la 4.600 în 1975. In prezent, în partea sudică portului vechi, constructorii hidro­­­tehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcții și altul pentru reparații navale — vor se­măna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cite o ecluză și insta­lații puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va a­­tinge o adîncime de 14 m. In in­teriorul lor vor putea , intra la re­parații sau vor fi construite pe us­cat nave de mare tonaj, inițial de 50.000—80.000 tdw, iar în perspecti­­tivă pînă la 150.000 tdw. Construcția noului șantier naval ridică probleme deosebit de com­plicate, între care desecarea și um­plerea unor mari suprafețe de apă, devierea unora din conductele exis­tente, mari lucrări de excavare, im­­permeabilizări pe suprafețe întin­se și la mari adîncimi. In timpul vizitei pe șantier, to­varășului Nicolae Ceaușescu i se prezintă cîteva cargouri de 1.920 tdw, aflate în construcție. Se subli­niază că preocuparea constructori­lor este reducerea continuă a tim­pului de asamblare a unui aseme­nea vas și că eforturile și progresele constructorilor în această direcție sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone și dispun de instalații de navigație cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al șantieru­lui, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în ter­men a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin îna­intea tovarășului Nicolae Ceaușescu, ii salută, exprimîndu-și bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu muncitorii asupra me­todelor de lucru folosite, asupra condițiilor lor de muncă și de via­ță. In hala mecanică, secretarului ge­neral al partidului i se prezintă o serie de instalații și dispozitive rea­lizate pe șantier în cadrul acțiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instala­ție hidraulică de lansare a navelor, realizată pe șantier, care a adus e­­conomii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordați o deosebi­tă atenție realizării pe șantier tot mai multe instalații și dispozi­­­tive necesare procesului tehnologic, indică tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezentanților conducerii șantie­rului. Numai astfel se pot însuși tehnologii înaintate, pot fi asimila­te produse noi. In încheierea vizitei pe șantierul naval constănțean, între conducăto­rii de partid și de stat și specialiștii din construcția de nave are loc o amplă discuție cu privire la pers­pectivele de dezoltare a industriei navale. Una din principalele preo­cupări pe care conducerea șantieru­lui și reprezentanții ministerului de resort o înfățișează secretarului ge­neral al partidului se referă la mo­dalitățile și, îndeosebi, la zonele de extindere a șantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea un­or obiective princi­pale din profilul șantierului de la Constanța, se recomandă soluții pentru remedierea situației. Multe din proiecte se dovedesc suscepti­bile de îmbunătățiri, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă con­structorilor să-și revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea rațională a investițiilor importante acestei ramuri de producție,alocate . O problemă însemnată luată în discuție este asimilarea în fabrica­ție a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a eviden­țiat necesitatea cooperării între în­treprinderi, construcțiile navale fi­ind o activitate deosebit de com­plexă, de mare anvergură. Se ara­tă că este necesar ca toate tipurile de nave produse în țară să fie e­­chipate cu mijloace de propulsie fa­bricate de industria noastră. Altă problemă : profilarea șantierelor navale din Galați și Brăila pe con­strucția anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producției de nave pescărești și se ridică să se elaboreze un studiu pe această te­mă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou șan­tier naval la Mangalia, profilat atît pe producția de nave pescărești, de transport, cît și pe reparații gene­rale de nave. Răspunzînd întrebărilor secreta­rului general al partidului în legă­tură cu gradul de integrare și ti­purile de nave ce se vor construi în țara noastră, specialiștii arată că este prevăzută producerea în țară a întregii game de agregate și a tu­turor aparatelor cu care sînt înzes­trate navele. In cîțiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lăr­gită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei națio­nale și, îndeosebi, vase destinate transportului de produse, petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea și de mărfuri ge­nerale. Avem constructori navali price­puți, entuziaști, care asigură pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat că își vor îndeplini exemplar obligațiile asumate, realizînd de tot mai mare tonaj, care va se vor duce sub pavilionul tricolor al pa­triei produsele românești pe cele mai îndepărtate meridiane ale lu­mii. După încheierea vizitei în port și în incinta șantierului naval, co­loana mașinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constan­ța și ajunge în fața Săl­ii Sporturi­lor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalți con­ducători de partid și de stat sunt așteptați de un mare număr de oa­meni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de : N. POPESCU-BOGD­ANEȘTI MIRCEA S. IONESCU Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanta

Next