Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-24 / nr. 8250

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.250 Sîmbată, 24 iulie 1971 4 pagini, 30 bani In pag. a 1v-a • O IMPORTANTĂ AC­ȚIUNE POLITICĂ ÎN URUGUAY © VIU INTERES PEN­TRU EXPOZIȚIA RO­MÂNEASCĂ DE MAȘI­NI ȘI UTILATE • EVENIMENTELE DIN SUDAN Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — por­tul și Șantierul naval — au fost­ vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Janos Fazekas , Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Petre Blajovici, Mihai Gere, Vîlcu,, Ion Ioniță, Vasile F­­ilineț și Ion Stă­­nescu. Este pentru a doua oară în a­­ceastă săptămînă cînd conducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului,­­au contact, în județul și municipul Constanța, cu realitățile din econo­mie, cu stadiul îndeplinirii sarcini­lor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din­­ industrie și agri­cultură au un puternic efect mo­bilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase pentru solu­ționarea unor probleme importan­te, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dia­logul secretarului general al parti­dului cu realizatorii proiectului de extindere și moderni­s­are a portului Constanța,­­cu navigatrii, cu mun­citorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Manga­lia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și­ statului sînt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flu­tură stegulețe roșii și tricolore, a­­runcă­­ în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, con­structori navali. Pe o mare pancar­tă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite to­varășe Nicolae Ceaușescu". Se a­­plaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pen­(Continuare în pag. all-a) Stimați tovarăși. Doresc să­ încep prin a vă adresa dumneavoastră,­­precum și celor 60.000 de comuniști ai orga­­zației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constan­ța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernu­lui României socialiste. (Aplauze pu­ternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cit și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eli­berării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez ma­rile realizări, transformările actinei care au avut loc aici, atît în indus­trie și agricultură, cit și în dome­niul științei, învățămîntului și cul­turii, în ridicarea bunăstării oame­nilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al pa­triei, iar în curînd va deveni și ora­șul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît or­ganizațiile de partid de la Șan­tierul naval, cit și organiza­țiile municipiului și comi­tetul județean vor acționa în așa fel incit programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la terme­nele planificate, dacă nu chiar ce­va mai devreme. (Aplauze puterni­ce). Constanța a fost prima regiune in care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sînt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cî­­teva zile unele cooperative, o între­prindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii atît în ce privește recoltele la pro­ducția vegetală, rezultatele în zo­­otehnie, cit și în mecanizarea lu­crărilor agricole , pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricul­tura din România. (Aplauze puterni­ce). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea Româ­niei într-o țară cu o industrie dez­voltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură so­cialistă înaintată. (Vii aplauze), în­făptuirile din județul dumneavoas­tră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noas­tră clasă muncitoare, nostru popor, ei traduc ca întregul în viață neabătut politica Partidului Comu­nist Român, ce corespunde intere­selor vitale ale națiunii noastre so­cialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. To­varășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a con­struit și se construiește în munici­piul și în județul dumneavoastră, putem afirma că. Constanța ilustrea­ză în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în cele­lalte domenii ale vieții sociale, un­de să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării po­porului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga­ sa ac­tivitate sunt închinate omului, fău­ririi fericirii lui. (Aplauze puterni­ce). Aș dori să adresez, cu acest pri­lej, călduroase felicitări comuniști­lor, muncitorilor, țăranilor, intelec­tualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pen­tru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvol­tare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un pro­gram de investiții de peste 20 mi­liarde lei, din care un volum im­portant reprezintă dezvoltarea por­tului și a șantierului naval. Dez­voltarea în domeniul naval va creș­te mult­ față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndepli­nire presupune luarea tuturor mă­surilor și eforturi susținute din partea organizației de partid, jude­țene și­ a municipiului Constanța, din­­­ partea comuniștilor de la șan­tierul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Mi­nisterului Industriei Construcțiilor de Mașini ; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii mun­cii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Con­stanța va realiza în întregime sar­cinile ce-i revin în domeniul in­dustriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se do­resc tuturor succes deplin în acti­­vitatea lor­­ (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constan­ța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele iri­gate vor fi aici cele mai mari din țară . Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pen­tru dezvoltarea agriculturii. Suntem­ convinși că țărănimea cooperatis­tă, muncitorii din agricultură, spe­cialiștii, organizația de partid a ju­dețului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12.000 kg po­rumb la hectar. Am vizitat­ unele locuri unde s-au obținut, anul tre­cut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigu­rat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anu­mite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constan­ța va avea, însă, la sfîrșitul cinci­nalului peste 250.000 de hectare i­­rigate și va trebui să obțină ase­menea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să rea­lizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincina­lului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsu­rile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agri­cultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea socie­tății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organi­zației de partid din județul Con­stanța succese tot mai mari în rea­lizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregă­tirea cadrelor, precum și, în gene­ral, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, în­­tr-un ritm rapid, a marinei noas­tre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor­­ atît a mari­narilor, cit și a cadrelor de coman­dă, a ofițerilor de marină. Proba­bil că va trebui, intr-adevăr, să re­venim asupra măsurii privind con­t Continuare în pag. a­ll-a) NICOLAE CEAUȘESCU a a INTILNIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene , in Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de par­tid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Constanța al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, din a­­dîncul inimii, cele mai calde sen­timente de prețuire ale comu­niștilor, muncii din ale tuturor oamenilor județul Constanța, pentru eforturile pe care le de­puneți, pentru ajutorul neprecu­pețit pe care ni-1 acordați, pen­tru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. ța Salutăm, de asemenea, preze­t celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în­ această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeți asupra înde­plinirii planului producției in­dustriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării cam­paniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de in­teres cetățenesc. El a subliniat apoi că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziune față de do­­cumentele-program elaborate de conducerea partidului privind e­­ducarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor in viață. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tun­­schi, directorul întreprinderii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președin­tele cooperativei agricole de producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea în­treprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Co­mitetului U.T.C. de la Șantierul Java.1 Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite. Adunare festiva omagială consacrată marelui poet patriot, Vasile Alecsandri In aceste zile, în întreaga țară au loc numeroase manifestări cultu­­ral-artistice dedicate marelui poet patriot Vasile Alecsandri, cu prile­jul împlinirii unui veac și jumătate de la nașterea sa, în semn de pre­țuire a personalității poetului, Co­mitetul județean pentru cultură și artă, în colaborare cu Universitatea și Asociația scriitorilor din Timi­șoara, a organizat ieri după amiază, la Clubul C.F.R. din Timișoara, o adunare festivă omagială. Au participat tovarășii Dumitru Preda, membru al Biroului Comite­tului județean Timiș al P.C.R., șe­ful secției propagandă, Ion Bușe, prim-secretar al Comitetului muni­cipal Timișoara al U.T.C., persona­lități ale vieții culturale, scriitori, istorici și critici literari, cadre di­dactice din învățămîntul superior, numeroși oameni ai muncii din în­treprinderi și instituții, studenți și elevi. In deschiderea adunării, prof. u­­niv. dr. docent Nicolae D. Pirvu, decanul Facultății de filologie a U­­niversității din Timișoara, a pre­zentat figura reprezentativă a scri­itorului, deschizător de drumuri în poezia folclorică și teatrul româ­nesc, subliniind faptul că poetul a întruchipat in creația sa artistică toate aspirațiile neamului nostru. El face parte — a­ spus vorbitorul — din elita intelectualilor care au mi­litat cu consecvență pentru forma­rea conștiinței unității naționale poporului român, pentru dezvolta­a­rea culturii, naționale, progresiste. Lectorul universitar Lucia Jucu A­­tanasiu, făcînd o vastă incursiune în „epoca Alecsandri“ a prezentat, folosindu-se de un bogat material, adunat sub titlul „Vasile Alecsan­­dri, militant politic“ gloria indiscu­tabilă a bardului de la Mircești. Vorbitoarea a amintit că „viața și opera luptătorului român care a militat pentru „a Patriei mărire“ privite din perspectiva celor 150 de ani împliniți de la nașterea sa, ne apar ca reprezentative pentru epo­ca modernă a culturii noastre, in­­sumînd ca într-un ghioc toata fap­tele mari ale veacului trecut“. Un loc important în comunicare l-a o­­cupat activitatea desfășurată de poet pe tărîm politic, ca luptător patriot consecvent pentru formarea României unitare și independente, ca personalitate distinctă între cele care au pus bazele României moderne. In continuare, criticul literar Cornel Ungureanu a prezentat ex­punerea „Valoarea socială a operei lui Vasile Alecsandri“ oprindu-se asupra conceptului de poezie in gindirea pașoptistă, socială și popu­lară, subliniind contribuția valoroa­să pe care a adus-o poetul prin o­­pera sa, la educația patriotică a tu­turor generațiilor care i-au urmat. In partea a doua a adunării fes­tive un grup de actori de la Teatrul Național au citit din creația poetu­lui, iar scriitorii timișoreni Franz Lie­bhard, Endre Karoly și Vladimir Cicicov au citit din poeziile poetului traduse în limbile germană, maghia­ră și sîrbă. In­­ încheiere participanții la adu­narea festivă au urmărit filmul „Mirceștii in pastel“ Aspect de la adunarea festivă omagială consacrată marelui poet­ patriot, Vasile Alecsandri. Credite pentru producătorii agricoli Pentru stimularea membrilor co­operativelor agricole de producție și a producătorilor cu gospodărie inidividuală, în vederea cumpără­rii de animale de producție, stupi și colonii de albine, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimen­tară a fost autorizată printr-o ho­tărâre a Consiliului de Miniștri să acorde credite pe termen lung. Creditele se vor acorda, la cerere, producătorilor care au condiții pen­tru adăpostirea și furajarea anima­lelor, în cadrul următoarelor limi­te : — pentru membrii cooperatori, pînă la realizarea numărului de bovine de producție și ovine pre­văzut de statutul cooperativelor a­­gricole de producție, 50 stupi și co­lonii de albine ; —­­pentru producătorii cu gospo­dărie individuală, pînă la cinci bo­vine de producție, 100 ovine și 50 stupi și colonii de albine. Hotărîrea prevede, de asemenea, că producătorii cu gospodărie indi­viduală pot beneficia de credite pe termen lung și pentru procurarea de material săditor în vederea cre­ării de plantații pomicole pe su­prafețe de la 0,30 pînă la 3 hec­tare. Creditele se vor acorda pînă la cel mult 70 la sută din valoarea a­­nimalelor, stupilor, coloniilor de al­bine și a materialului săditor cum­părat, dacă producătorii contrac­tează cu organizațiile socialiste pro­duse și produși din valorificarea cărora să se asigure rambursarea creditelor primite. Creditele se vor acorda membrilor cooperativelor a­­gricole de producție și producători­lor cu gospodărie individuală pe termen de pînă la 5 ani, cu o do­­bîndă de 3 la sută pe ani. Beneficiarii creditelor vor garan­ta întreaga valoare primită. Pentru dezvoltarea economică și socială a județului Timiș au fost alocate, prin planul de stat pe acest an însemnate fonduri de investiții, cărora i se adău­gă — din fonduri necentralizate, ale populației și cooperației —­ alte peste 350 milioane lei. Toate aceste investiții sunt destinate continuării lucrărilor și termi­nării unităților pro- mmmmmmmmin­ductive începute în­­anii precedenți, realizării unor noi capacități de pro­ducție, construirii și dării în folosință a unor importante o­­biective social-cul­­turale. Sintema in a 7-a lună a anului. Care e stadiul rea­lizării planului de investiții ? Cores­punde el, pe toate șantierele, cerin­țelor impuse de desfășurarea în ritm alert a lucră­rilor de punere în funcțiune sau de dare in folosință___________ la termen a noilor obiective economi­­ce și social-cultura­­­­le ? Iată tema a­ mmmmmmmmmsm­nalizei de față. Dintr-o situație statistică recentă a rezultat că în decursul primului semestru pe ansamblul județului, s-a realizat 43,9 la sută din valoa­rea totală a investițiilor planificate pentru acest an și 44,1 la sută din valoarea lucrărilor de construcții­­montaj. Incercînd­ să evidențiem factorii principali pe care se spri­jină aceste rezultate, mai cu seamă succesele incontestabile obținute in trimestrul II, trebuie să subliniem că esențiale s-au dovedit acțiunile inițiate de Biroul Comitetului jude­țean de partid în vederea asigură­rii documentațiilor tehnice, ampla­samentelor și utilajelor tehnologice, pentru organizarea judicioasă a pro­ducției pe șantiere și îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și viață ale constructorilor. Ca urmare, în primul semestru s-a recuperat majoritatea pătruneti­­lor în urmă din 1970, concomitent punîndu-se în funcțiune 31 de noi capacități și obiective de mare im­portanță economică. Nu intențio­năm însă o relevare amănunțită a succeselor obținute, cu atît mai mult cu cît, în contextul masivei concentrări de forțe, subordonate respectării integrale și cu precizie a planului de punere în funcțiune, au apărut o serie de note discor­dante, ce se reflectă concret în ritmul lent de lucru de pe unele șantiere, nn întîrzieri flagrante față de prevederile grafice. Cu întreaga răspundere și în spiritul înaltelor exigențe puse de Comitetul județean de partid, se cuvine să ne concen­trăm atenția asupra problemelor care își așteaptă soluționarea, a măsurilor necesare pentru intensi­ficarea ritmului de realizare a lu­crărilor de construcție. înainte de toate se constată că scadența i-a surprins pe numeroși proiectanți în fața planșetelor. Faptul că la 30 iunie mai existau lucrări în valoare de aproape 70 mi­lioane lei cu o soartă neclarificată, situează pe beneficiari, respectiv unitățile de proiectare în­ restanță, undeva în afara calendarului, cu luni de zile in urmă. Practic, la organizațiile de construcții sosiseră documentații de execuție doar pen­tru 96,3 la sută din valoarea lucră­rilor planificate în 1971. Intre res­­tanțieri : fabrica „Teba“, C.E.I.L. Timișoara. Baza de producție a T.C.T., C.F.R. Timișoara, fabrica „Ceramica“ Jimbolia, o parte din unitățile agricole (Variaș, Sînan­­drei, Carani, Re­­mammmmmmm­linț, Jebel, Boldur, Periam, Deta și Giarmata. Dar și­rul neajunsurilor nu se limitează nu­mai la atît. O parte importantă din acti­vitatea de construc­ții și montaje este influențată­ de ma­niera în care s-au asigurat utilajele. In genere, pînă la 1 iulie, nu erau în­că contractate uti­laje tehnologice in valoare de peste 18 milioane lei, iar pentru altele, tota­lized cca 10 mi­lioane lei, termene­le de livrare, ac­ceptate de benefi­ciari, depășeau pre- a mammmmmae vederile din gra­ficele de montaj. „Recordul“ îl dețin întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara, fabrica „Mondial“ Lugoj, întreprinderea „1 Iunie“ și uzina „Electromotor“ din Timișoara. ION CRISTICI de la Comisia economică a Comi­tetului județean Timiș al P.C.R. MIREL BRATE$ (Continuare in , pag. a III-a) Investițiile — la nivelul angajamentelor Recuperarea întîrzierilor impune acțiuni organiza­torice energice, operative­ # După 6 luni pe șantierele de construcții - montaj Produse peste plan Tabloul muncii rodnice a co­lectivelor din industria timi­­șeană, angajate plenar intr-o u­­riașă mobilizare de forțe, crește, pe zi ce trece, in amplitudine și dinamism. Sînt, din acest punct de vedere, elocvente succesele înregistrate în primele două de­cade ale lunii iulie, cînd au fost livrate suplimentar economiei naționale 681 tone laminate fi­nite, 3.338.000 bucăți cărămizi și blocuri ceramice, 8.163 mc pre­fabricate din beton armat, 427 mc cherestea de fag, 184 mc pla­caj, 2.724 mp furnir, 85.700 mp țesături, 22.300 tricotaje, încălță­minte in valoare de 6.880.000 lei, peste 431 tone conserve de legu­me sterilizate etc. Autorii tuturor acestor perfor­manțe — „Ciocanul“ — Nădrag, „Ceramica“— Jimbolia și „Mon­dial“ — Lugoj, I.I.L. „Extrace­­ram“ Timișoara, Iprofil Deta și „Tehnolema“ Timișoara, unită­țile din industria textilă și de încălțăminte ș.a. — fac astfel o nouă dovadă a creator al industriei potențialului timișene, confirmă pe deplin temeinicia angajamentelor asumate în în­trecere de Organizația noastră județeană de partid.

Next