Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-14 / nr. 8320

/ Anul XXVIII nr. 8.320 Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani FIECARE CUPĂ IROSITĂ ACUM POATE CAUZA PIERDERI DE PRODUCȚIE Forța mecanica. Justificările nu țin mai deplin folosită­ locul furajelor... Puține zile ne mai despart pină la data cînd semănatul griului tre­buie să fie încheiat. De altfel, in planul de măsuri al Comitetului județean de partid privind pregăti­rea și desfășurarea campaniei agri­cole din toamna anului 1971 se a­­rată că această lucrare se va efec­tua in cel mult 15 zile lucrătoare, in cadrul epocii optime, în func­ție de condițiile climatice, fără a se depăși Bineînțeles, data de 20 octombrie, termenul limită este valabil în mod special pentru u­­nitățile agricole din zona de­­ șes. Dar, pentru cooperativele agricole și fermele­­ I.A.S. situate­­ in partea colinară a județului, însâmînțarea griului trebuie devansată cu cel puțin 5 zile. Dar, paradoxal, toc­mai în zona de deal întilnim cele mai mari rămîneri în urmă. La cooperativa agricolă din Maș­­loc, de exemplu, pină în seara zi­lei de 12 octombrie s-au însămînțat doar 144 hectare cu griu, ceea ce reprezintă 34 la sută din planul pentru această cultură. — Cu actuala forță mecanică nu putem face față lucrărilor agrico­le — ne spune Traian Chira, ingi­nerul șef al cooperativei. Dacă nu vom fi sprijiniți cu tractoare de la alte secții de mecanizare, nu văd cum însămințam griul în perioada optimă. Mergem foarte greoi cu a­­ratul. Afirmațiile specialistului au de­plin temei. Pină marți dimineața au fost arate, pentru însămînțări­­le de toamnă, abia 330 hectare, din planul de 630 hectare, adică apro­ximativ 50 la sută. Și nu putem spune că tractoarele nu au frontul de lucru asigurat, fapt despre care ne-am convins la fața locului. Pentru a vedea cum este folosi­tă forța mecanică am trecut și pe la sediul secției de mecanizare Aici, la ora 13, se găseau patru tractoare, din care trei defecte. A­­vem 16 tractoare — ne spune Mi­­hai Gus, mecanicul secției. După cum vedeți, trei sunt defecte ; pen­tru două se vor aduce motoare de schimb de la Arad, iar pină dimi­neață vor fi puse in stare de func­ționare ; în acest timp se va repa­ra și cel de-al treilea. Am fost ne­voiți ca la ora 11 să mai scoatem un tractor de la arat, pentru a a­­juta cu macaraua la ridicarea u­­nor piese. De aceea, în prezent lu­crăm doar cu 7 mecanizatori la a­­rat, 3 la discuit, unul la dislocat sfecla de zahăr și numai unul la semănat. Dar, pe lingă acestea, trebuie să mai amintesc că ne lip­sesc și doi tractoriști. Desigur, situația existentă impu­ne .un sprijin mai concret din par­tea conducerii S.M.A. Fibiș­at­t in remedierea grabnică a defecțiuni­lor­ la tractoare, asigurarea necesa­rului de mecanizatori, cit și in or­ganizarea muncii în schimburi pre­lungite. De asemenea, se cere grijă mai atentă și din partea con­d­­ucerii cooperativei agricole în privința acordării anumitor sti­mulente, care să sporească cointe­resarea mecanizatorilor pentru lu­crările de noapte, în cooperativă sînt și oameni care au mai lucrat pe tractor și, cu atit mai mult, pentru cîteva zile, s-ar putea trece la organizarea schimburilor duble. Firește, am fi nedrepți dacă am judeca munca mecanizatorilor nu­mai sub această prismă. Pe Anton Morath­, de exemplu, l-am întîlnit în tarlaua „Drumul Aradului“ se­­mănînd griu. Putem spune că lu­crarea efectuată este de bună call­ ing. A. RACHITOVAN t Continuare în pag. a II-a) Deficitul de fînuri al cooperativei agricole din Beregsău Mic nu e nem­­­semnat. In consecință, te-ai aștepta din partea conducerii unității, a spe­cialiștilor ei, la o preocupare serioa­să pentru compensarea cu cantități mai mari de alte furaje. Cu nutrețuri insilozate, bunăoară. Dar .. . — Avem prevăzut să însilozăm 1.200 de tone. Aș fi mulțumită, însă, dacă am putea realiza măcar jumă­tate din această cantitate, ne spune, sceptică, inginera zootehnistă, tova­rășa Alexandra Lungu. — Și cu­ ați însilozat pină acum ? I Dialogul a avut loc acum cîteva zile­. Răspunsul vine după vădite ezitări. — Păi... ar trebui să fie vreo . . . patruzeci și ceva de tone. Dar cred că e mai puțin acum . .. Cu cîteva clipe mai înainte reținu­sem, din situația operativă, raportată dimineața de inginerul șef al coope­rativei, cifra de 100 tone la rubrica „realizat însilozări". In fond, care o fi adevărul, mi-am zis: Hai mai bine să vedem la fața locului. Și-am vă­zut. Intre două șire de paie, în locul a ceea ce trebuia să fie 40 sau 100 tone de nutreț însilozat, era, de fapt un veritabil strat de gunoi, gros de un metru și mai bine. Iar peste acest gunoi, un tractorist tînăr îndesa cît putea, cu tractorul său, scos pentru cîteva minute din brazdă, proaspăt tocați. De ce ! „Pentru tulei așa mi-a dat ordin tovarășul inginer­că­ie f. După cîteva minute s-au înfățișat și inginerul-șef al cooperativei, Gh. Cujbă și președintele, Leia Racazov. Că tocmai pe Ungă aceste șire de paie drumul îi duce și-i aduce zilnic spre cîmp. Și totuși par amîndoi mi­rați de ceea ce le arătăm. — Vezi?. Am zis eu că o să se strice silozul dacă umblă la el și încep să-l furajeze. Am avut dreptate ?! .. . O fi avînd la­­ nu dreptate ingine­rul șef ? Nu știu. Știm insă, precis că adevărul e cu totul altul: silozul cu pricina, la care s-a început lucrul cu mai bine de o lună în urmă, a fost lăsat baltă, netasat ca lumea, neîn­cheiat. Atunci cum să nu se facă gu­noi ! — Nu l-am putut încheia pentru c­ă nu am avut cu ce să-l completăm. — susține inginera zootehnistă. Ingi­­nerul-șef nu a permis folosirea mij­loacelor de transport la siloz, pretin­zând, sus și tare, că sunt alte lucrări le făcut, mult mai importante. Și așa, disputa de aruncare a vino­văției de pe unul pe altul ar mai pu­tea continua. Dar la ce bun să o mai lungim. Că tot nu poate ține loc de furaj în ieslea vitelor. Cu­ privește partea de răspundere și răsplata care se cuvine fiecăruia pentru tran­sformarea în gunoi a zecilor de tone de nutreț Însilozat, sperăm că o va stabili, mai precis, Direcția generală agricolă a județului. Și poate ne-o va comunica, intr-un fel, și nouă. G MALAI Au terminat semănatul griului Avind sprijinul mecanizatorilor de la S.M.A. Făget, țăranii coope­ratori de la Begheiul Mic, Bătești și Temerești au terminat marți se­mănatul griului, încadrîndu-se ast­fel în termenele prevăzute în pla­nul de măsuri al Comitetului ju­dețean de partid privind pregăti­rea și desfășurarea campaniei a­­gricole din toamna anului 1971 Muncindu-se în schimburi prelun­gite și efectuîndu-se lucrări de bu­nă calitate pe cele 430 hectare în­­sămînțate cu grîu la aceste uni­tăți s-au creat condițiile obținerii unor recolte sporite in anul viitor în același timp, s-au mai pus 75 ha cu orz și 40 ha pentru masă verde. Consiliile de conducere de la co­operativele amintite și organizați­ile de partid, avînd îndrumarea permanentă din partea comitetului comunal de partid, au reușit să or­ganizeze mai bine și munca de re­coltare a celor 350 ha cu porumb, acțiune care, de asemenea, a fost încheiată. Mecanizatorii de la S.M.A. Remetea Mare, lucrind in schimburi pre­lungite, pină noaptea tirziu, pe ogoarele cooperativei agricole din la­­nova, au reușit să urgenteze lucrările de pregătirea terenului. TN FOTO , membrii consiliului de conducere urmărind calitatea lucrări­lor efectuate noaptea. s,—. Activități studențești an O dată cu reînceperea noului universitar 1971—1972 și Casa de cultură a studenților și-a redeschis porțile. Tineretul universitar timișorean iși putea petrece în mod plăcut ca și util timpul liber, participînd la numeroase activități politico­­educătive;­­ cultural-distractive și de informare. în cadrul unor simpozioane, conferințe, mese rotunde, expuneri, seri de între­bări și răspunsuri, cicluri te­matice, întilniri cu diferite per­sonalități ale vieții publice etc., tineretul universitar timișorean va fi informat­­ asupra unor mo­mente importante din trecutul glorios de luptă al P.C.R. asupra problemelor majore cu care se confruntă studențimea din în­treaga lume. In cadrul Casei de cultură a studenților vor funcționa urmă­toarele formații artistice și cercuri culturale : ansamblul „Doina Timișului“, ansamblul de revistă „Olimp“, stu­dioul de teatru „Thalia“, ce­naclul literar ,„Excelsior“, ce­naclul de literatură științifico­­fantastică „H.G. Wells“, cercul de arte plastice „Tempera“, ci­­neclubul „Gaudeamus“, cercul de foto „Iris“­, cercul de radio­amatori „R.S.T.“. Formațiile ar­tistice și cineclubul „Gaudea­mus“ se vor pregăti pentru a participa la Festivalul național din 1972 (ION JIANU). IN PAG, A H-a ■ MEDICINA, profesia unui profund umanism­ ■ Premiera nr. 1 la Teatrul Național H MONOGRAFIILE, cronici cuprinzătoare ale comunelor Sub­minum­e dibace ale muncitorilor tipografi din secția „culegere manuală" prind contururi, în fie­care zi, sute de pagini de cărți. UN CLIȘEU un aspect din secție. Foto : E. ROBICSEK. E o zi aurie de toamnă lungă. Omul pe care îl însoțesc la ho­tarele cooperati­velor agricole, în fermele zooteh­nice, pe străzi, e salutat pretu­tindeni, • simplu familiar, priete­nește: „Ziua bu­nă, Will !“, „Glück auf, Will r. Alá szolgája !“. Se­­ numește Wi­liam Heinz și este aici, în Tere­­mia Mare, secretar al comite­tului comunal de partid și pri­mar. Această cordialitate dintre el și oamenii din comună m-a frapat la început, dar aveam să aflu, că era de fapt o dovadă sigură a sentimentelor trainice de tovărășie și frățietate. Localnici de vîrste și profesii diferite -- Zaharia Bogoescu, șeful stației C.F.R., croitorul Martin Kirschenmayer, căruțașul Teodor Pantea și brigadierul legumicol Ioji Kozak — mi-au explicat, apelând la diverse e­­xemple, că există o legătura trainică­ între cetățeni și omul ales de ei să­ conducă treburile comunei, legătură sudată pe te­meiul multor întîmplări, emo­ții, experiențe, solicitări și în­cercări inedite, care privesc șr modul cel mai direct viața Te­­remiei Mari, Nerăului și Tere­­miei Mici și, deci, viața fiecărui om în parte. Un proces complex, care i-au adus secretarului de partid o deplină autoritate mo­rală, multă considerație. Discuția noastră la sediul co­mitetului de partid, avea, inevi­tabil, un subiect retrospectiv. Inevitabil, pentru că, episodul la care asistasem în urmă cu vreo 40 de zile, s-a constituit intr-un moment-cheie în con­știința comunei, in care oamenii au fost chemați să-și dea ade­vărata măsură a devotamentului lor, a ceea ce sunt și a ceea ce trebuie să fie. ... întâmplarea s-a petrecut la 27 august. Am pornit spre Te­­remia Mare noaptea, tirziu. Imaginile care se succedau la lumina farurilor, cind mașina intra în satul Nerău, erau de apocalips : stîlpi de înaltă ten­siune — frînți ca bețele de chi­brit ; duzii, înșirați de-a lungul șoselei, cu crengile desfrunzite, purtînd culorile sumbre ale ur­giei. Nicicînd nu primise pă­­mîntul acesta o lovitură mai perfidă. „La ora 15,30 — îmi po­vestea, atunci, tovarășul Heinz — eram aici, la sediu. Discutam, într-un colectiv, proiectul sălii de gimnastică, pe care o constru­im în regie proprie. S-a iscat, deodată, furtuna și numai cît m-am repezit să închid fereas­tra, a început o adevărată vi­jelie. Țiglele zburau prin văz­duh ca frunzele, toamna. Copa­cii seculari din parcul comunal — aici, peste drum — erau smulși cu rădăcină cu tot. Pia­tră de gheață, m­are de 2 centi­metri, cădea cu viteză de sus. Apoi a continuat să plouă. în primul rând am trecut, cu găr­zile patriotice, la eliberarea șo­selei ...“ N-a avut timp să-mi povestească mai departe. Deși era mult trecut de miezul nop­ții, la sediul comitetului comu­nal de partid continuau să se pe­rinde, neîncetat, zeci și zeci de oameni. Informații. Rapoarte. O primă evaluare a pierderilor Măsuri de redresare. Dimineața, la vremea revăr­satului de zori, în fața consiliu­lui popular se­ adunaseră toate mijloacele de transport din comună și din cele rutier două sate aparținătoare. După o noap­te întreagă de veghe, secretarul comitetului comunal de stabilea itinerarul coloanei partid de transport ce avea să aducă, de la Jimbolia, primele țigle și coame ceramice necesare caselor rămase fără a­­coperiș. Am fost și în aceste ca­se, și la sediul unităților agri­cole, și in vii, și pe tarlalele de porumb și floarea-soarelui; vaste porțiuni purtau — continuu și obsedant — urmele furtunii devastatoare. Nu am avut insă nici un mo­ment sentimentul unei panici fără ieșire J pretutindeni, oame­nii lucrau sistematic, cu calm și chibzuință, potrivit planului de acțiune elaborat de comite­tul comunal de partid („ . .. membrii cooperatori vor începe imediat selectarea cepei, care a scăpat nelovită de grin­dină. La porumb, pină la 10 septembrie, se va recolta tot ce poate fi recuperat ca boabe ; restul, care nu mai poate ajun­ge la maturitate, va fi însilozat. Concomitent, va fi intensificat ritmul la recoltarea sfeclei (...) La I.A.S. se va trece la strînge­­rea strugurilor căzuți... “). Viața pulsa din plin ; țiglele erau purtate în „lanț viu“ di­rect de pe remorcile tractoare­lor, abia sosite de la Jimbolia, pe acoperișurile despuiate. Găr­zile patriotice identificaseră toate deranjamentele din rețea­ua electrică și de telecomunica- MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a lll-a) Neînfrîntă e voința oamenilor! PROFILURI CONTEMPORANE Fibrele sintetice și balan­a de materii prime Preocupări la Industria lînii pentru folosirea firelor artificiale Nivelul producției și al consu­mului de materii textile stabilit la finele perioadei 1971-1975 a avut în vedere, pe de o parte, condi­țiile și posibilitățile interne, iar pe de altă parte, tendințele exis­tente pe plan mondial; paralel cu dezvoltarea producției de fibre naturale din țară, un accent deose­bit se va pune pe producția și con­sumul de fibre sintetice, astfel in­cit în 1975 consumul industrial de fibre chimice va egala pe cel din fibre naturale. In această perioadă, se va înregistra nu numai o creș­tere a gradului de chimizare a ma­teriilor prime, ci și o modificare a tipului de prelucrare în favoarea fibrelor sintetice. Realizarea acestor sarcini în do­meniul folosirii fibrelor chimice în combinație cu fibre naturale presupune o largă diversificare a producției textile, prin crearea de noi sortimente ce au în structura țesăturii noile fibre, precum și modificarea contexturii actuale. Dacă in fabricația tricotajelor tip lină se utilizează fire texturate, în­deosebi Astralon, Astralon, in producția de țesături tip lină se­ folosesc fibre de poliester, fibre acrilice, inclusiv polipropilenice. Dintre întreprinderile industria­le din ramura textilă profilate pe producția de țesături tip lină, „In­dustria linii" prin preocupările și rezultatele obținute tinde să ega­lizeze raportul între proporția de fibre naturale și sintetice, chiar înainte de sfîrșitul cincinalului ac­tual. Noile produse realizate pe baza acestor fibre, caracterizate prin tușea moale, similar lînii, cu o capacitate ridicată de păstrare a formei, contracție redusă și o bună rezistență alături de posibilitatea de curățire mai ușoară, sunt tot mai mult solicitate. Faptul a de­terminat și modificarea ponderii acestor produse, față de 1970, de a­­proape două ori; jumătate din ca­pacitatea filaturii este destinată obținerii firelor de tricotaj, din ca­re 80 la sută fabricației fibrelor polinitriloacrilice. Fie că este vorba­ de realizarea produselor prin combinații de ce­lofibră, viscoză, fibre poliamidi­­ce, poliesterice sau lină și fibre poliesterice, prelucrarea lor a ridi­cat la timpul său multe probleme, mai ales în preparația filaturii. Astfel, vopsirea materialelor din fibre sintetice se execută după pro­cedeul vopsirii fibrelor naturale. Totuși, mecanismul de desfășurare a procesului tinctorial este diferit. Nu puține au fost încercările de a obține vopsiri rezistente, fără de­gradarea lînii, utilizîndu-se colo­ranți de dispersie, la temperaturi înalte, în condițiile menținerii con­stante a unor parametri hotărîtori în procesul tehnologic. In munca de pionierat, substanțial a fost e­­fortul unor muncitori și specialiști cum sunt : Constanța Bumb, Elvira Barbulete, Etelia Maurer, Gheor­­ghina Cuc, Emil Eberstark, Nicolae Gavrila, Alexandru Iordache, meș­terii Ladislau Keky, Ioan Lucoaie, ing. Marieta Dumitrașciuc, ing. Moise Marincu, ing. Emil Muntea­­nu, ing. Florica Danilă, care nu au precupețit nici un efort pentru a realiza produse în a căror struc­tură intrau pentru prima dată, pe lângă firele naturale, și cele sinte­tice. O altă problemă a cărei rezolva­re a constituit o treaptă în afirma­rea maturității tehnice a acestei unități ,a fost aplicarea unor me­tode moderne de anihilare a efec­tului de încărcare cu electricitate statică a fibrelor sintetice. Alături de folosirea unor soluții clasice pentru eliminarea sarcinilor elec­trice, cum ar fi: desfășurarea ben­zilor la alimentarea mașinilor, fă­ră tensiune, sau folosirea de pro­duse de antistatizare lichide cu proprietăți de electrolit s-a trecut și la ionizarea aerului. Toate aces­te procedee au permis eliminarea unor neajunsuri legate de tehnolo­gia de fabricație în condițiile apari­ției unor fenomene electrostatice. Preocupările pentru folosirea pe scară largă a noilor fibre în struc- jng. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag a lll-a) In prima decadă a lunii octombrie importante cantități de produse peste plan Mobilizîndu-și forțele pentru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor de plan și a angajamente­lor asumate, colectivele de mun­că din unitățile industriei timi­­șene, sub îndrumarea organiza­țiilor de partid, au înscris — în prima decadă a lunii octombrie — noi și însemnate realizări în graficul întrecerii. După cum ne informează Direcția județeană de statistică, cumulat de la în­ceputul anului până în prezent, au fost obținute, suplimentar, importante cantități de produse: 820 tone laminate finite fine, 37.122 kW motoare electrice, 555 mc cherestea de fag 424 mc pla­caj, 24.094 mp furnir, peste 116.000 mp țesături, aproape 44.000 tricotaje, încălțăminte în valoare de peste 7,5 milioane lei, 6.003.000 cărămizi și blocuri ceramice, aproape 15.000 mc prefabricate din beton și altele.

Next