Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-27 / nr. 8331

/ Anul XXVIII nr. 8.331 Miercuri, 27 octombrie 1971 4 pagini, 30 Doiti Planul cincinal 1971-1975 Un vast și cutezător program al edificării socialiste Oamenii muncii din județul Ti­miș, alături de întregul popor, au urmărit cu interes și o vie satis­facție lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale care adoptat planul cincinal de dezvol­a­tare economico-socială a României pe perioada 1971—1975. Ca o expre­sie a practicii­ încetățenite de con­ducerea partidului, proiectul inițial a fost supus consultării producăto­rilor direcți și în urma unei vaste acțiuni de identificare și valorifi­care a rezervelor, îmbunătățit con­siderabil, pe parcursul celor doi ani care au trecut de la istoricul Con­gres al X-lea al P.C.R. Așadar, pla­nul cincinal exprimă in cel mai înalt grad posibilitățile noastre, co­respunde dorinței tuturor cetățeni­lor — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — de a par­curge o nouă etapă de pro­gres și civilizație pe drum­ul fău­ririi societății socialiste multilate­ral dezvoltate. Vom realiza așadar, un spor me­diu al producției industriale de 11—12,2 °/o anual, față de 8,5—9,5 cît se prevăzuse în directive, iar în agricultură, un ritm de creștere de 6,3-8,5 la sută față de 5-5,5 la sută. Cum este și firesc, accelerarea ritmurilor se conjugă cu mutații corespunzătoare în toate sectoarele de activitate, propulsînd cu o forță tot mai mare întreaga viață eco­nomico-socială din patria noastră.Caracteristica principală a pla­nului cincinal este creșterea inten­sivă, calitativă ; ea se întemeiază în principal pe ridicarea eficienței investițiilor — în cincinalul actual sporul de venit național obținut pentru 1.000 lei acumulare va fi cu 45 la sută mai mare decit in cei 5 ani precedenți, pe mai buna fo­losire a capacităților de producție, reducerea cheltuielilor materiale, creșterea substanțială a productivi­tății muncii. Va trebui să reînnoim mereu gama produselor, să le con­ferim o tehnicitate mai înaltă, să îmbunătățim caracteristicile lor funcționale, estetice. Este necesar să valorificăm mult mai deplin re­sursele noastre materiale și uma­ne, să orientăm producția spre sor­timente cu un grad mai înalt de prelucrare a materiei prime. Desigur, aceste eforturi ce se cer declanșate în unitățile de produc­ție, vor fi corelate cu mutații cali­tative ce se întreprind în structu­ra pe ramuri și subramuri a indus­triei, prin promovarea cu precă­dere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic. In acest sens, dar și în scopul sporirii potențialului productiv în toate ramurile, inves­tițiile vor juca un rol deosebit. Creșterea fondurilor alocate la 470 miliarde lei — față de 420—435 mi­liarde lei stabilite de Congres — im­pune, așa cum s-a apreciat la lucră­rile sesiunii M.A.N., preocupăm­ răspunderi sporite pentru ca obiec­ti­tivele noi să aibă o fundamentare temeinică, bazată pe studii, în con­formitate nu numai cu cerințele cu­rente ale pieței ci și cu cele pre­vizibile, cu tendințele de moderni­zare a produselor. Sunt, de asemenea, întrunite toa­te condițiile pentru asigurarea spo­rului mediu de 6,3—8,5 la sută a producției agricole. Experiența a­vansată a relevat cu pregnanță că folosind cu pricepere dotarea teh­nică, capacitatea lucrătorilor se pot obține rezultate superioare celor planificate. Premisele sînt cu atit mai bune cu cît în cincinalul 1971— 1975 va continua înzestrarea agri­culturii cu mijloace de producție moderne, se vor extinde suprafețele irigate, iar măsurile de acum luate, vizînd îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării activită­ții, cele privind stimularea materia­lă a cooperatorilor, își vor afirma in continuare rolul dinamizator. O expresie sintetică a acestui vast și Încurajator program de e­­dificare socialistă ne-o dă prevede­rea potrivit căreia venitul național urmează să crească mai repede de­cât produsul social total. Fenome­nul acesta este generat de ritmu­rile susținute ale dezvoltării pro­ducției materiale, de amplul pro­gram de investiții care promovează pe un front larg progresul tehnic in economie, de acțiunile întreprin­se pentru calificarea și specializa­rea cadrelor. Vor crește în conse­cință, așa cum s-a arătat, rata a­­cumulării dar și fondul de consum­ destinat satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerințelor populației. Pentru acțiuni legate nemijlocit de nivelul de trai — majorări de sa­larii, sporirea pensiilor, lărgirea și modernizarea bazei materiale a in­­vățămintului, artei și culturii, a ocrotirii sănătății, construcții de locuințe etc. se vor aloca 71—73 la sută din venitul național. In acest fel se afirmă o dată mai mult a­­devărul fundamental că singurul beneficiar al eforturilor constructi­ve ale poporului nostru este omul muncitor. Mărețul program al muncii crea­toare aprobat din inimă de întregul nostru popor, va­ genera noi împli­niri și in economia județului Ti­miș, în viața populației. Prin dotă­rile in curs de execuție, va crește, ponderea construcției de mașini în ansamblul activității industriale. U­­nitățile industriei chimice — ramu­ra cea mai dinamică a economiei — vor cunoaște sporuri substan­țiale de producție, atit prin lucrări de investiții noi cît și prin folosirea mai deplină a capacităților instala­te. Economia județului va contribui în mai mare­­ măsură la asigurarea necesarului de materiale de con­strucție prin introducerea în fabri­cație a noi produse în stare să de­termine sporirea gradului de indus­trializare a lucrărilor. întreprinde­rile din ramura industriei ușoare, din cea a industriei alimentare sunt chemate să producă mai multe țe­sături: tricotaje, confecții, încălță­minte, marochinărie, sticlărie, con­serve. Va crește și se va diversifi­ca producția industriei locale care va folosi în mai mare măsură mate­riile prime nevalorificate. Volumul (Continuare în pag. a 1U-a) CEI CINCI ANI PRECEDENȚI DE LA LA 290 470 Volumul total al investițiilor centralizate din fondurile statului, pe perioada 1971—1975, va fi de 470 miliarde lei. Ele vor asigura in primul rind, atit dezvoltarea capacităților de producție cit și modernizarea acestora. VOLUMUL COMERȚULUI EXTERIOR 1971-1975 VA FI CU 6172% MAI MARE DECIT IN 1966-1970 Volumul total al comerțului exterior al anului 1970 a fost cu 75 la sută mai mare decit în anul 1965, depășind creșterea planifi­cată de 50—55 la sută. In actualul plan cincinal se prevede un volum cu circa 61—72 la sută mai mare decit cel realizat in cincinalul anterior. MILIARDE LEI MILIARDE LEI VOLUMUL INVESTIȚIILOR ÎN ANII 1971-1975 VA CREȘTE FAȚADE Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LAÎ Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de re­zultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca in numele Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România, in numele întregului po­por român și a­ nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră. Partidului Comunist Chinez, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze in Organizația Națiunilor Unite și in toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drep­turile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Or­ganizației Națiunilor Unite, pentru cauza progre­sului și păcii in lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și impor­tanței deosebite a Republicii Populare Chineze in viața internațională, a faptului că în zilele noas­tre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspira­țiile popoarelor a marilor probleme ale contem­poraneității nu poate fi concepută fără participa­rea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărâre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că in lume există o singură Chină, gu­vernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în CKN.U. va consti­tui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Orga­nizației Națiunilor Unite in promovarea principi­ilor independenței și suveranității naționale, de­plinei egalități in drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reciproc, ale nere­­curgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile dintre­­ tate. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma con­­­­vngerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, în­temeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și internaționa­lismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare conti­nuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activi­tatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România v i I ANOTIMPUL ROADELOR... „Vrei să cunoști culorile toam­nei ? Atunci caută, negreșit, să poposești într-o livadă, la vremea culesului“. Îndemnul mi l-a făcut, de mult, un pasionat pomicultor, poftindu-mă în frumoasa-i grădi­nă cu cîteva zeci de pruni, de meri și peri. Oricum, dacă l-aș întîlni azi i-aș propune să urcăm împreu­nă pe dealurile Honoriciului. Sunt sigur că aici i-ar fi dat să vadă toamna cea mai bogată în culori și arome. Sunt aici peste 800 hectare de livezi, în care predomină merii „ din cele mai ale­se soiuri — Ionat­­han, Parmen au­­riu, London Pe­pin și multe altele. Iar pentru gospodări cît mai bine imensa l­­a­vadă, după reguli științifice, aici au luat ființă trei ferme pomico­le, specializate, în cadrul între­prinderii agricole de stat Lugoj. E o bogată policromie acum pe dealurile Honoriciului­ însă din­colo de podoaba romantică a li­vezii se află o bogăție mult mai de preț : mintea și brațele oame­nilor care fac să rodească atît de frumos prunii, merii și perii. Pentru că fără o muncă permanentă, care cere uneori o încăpățînată perse­verență în toate anotimpurile nu ar rodi atît de minunat livezile. Oprim, acum, în vreme de cu­les, la intrarea celei mai mari și prestigioase ferme de la Honorici — ferma nr. 4. Dar oricine ai fi nu poți pătrunde ușor în livadă. — Fără permisiunea șefului de fermă nu puteți intra. Altfel mă sancționează — ne spune laconic portarul. Și am așteptat răbdători, cuve­nita aprobare. Iar șeful de fermă, atît de exigent — și e bine așa — este o tînără femeie — inginera Veronica Mîndruleanu. — Am socotit necesară măsu­ra aceasta, pentru că avem o re­coltă frumoasă și uneori își mai fac apariția și „musafiri nepof­tiți" ___ Pa fața inginerei se citește ușor încordarea zilelor și nopților de muncă și de multiple probleme ce se cer rezolvate acum la­ vremea culesului. Dar — ne-o mărturiseș­te sincer — e mult mai puternică satisfacția muncii împlinite. Și are pe deplin cu ce se mîndri ... Ferma avea un plan, la pro­ducția de fructe pentru acest an, de 1.200 tone, din care 880 tone de mere. Dar a și livrat peste 1.600 de tone, din care 1.210 to­ne mere, de o calitate excepțională ______________ fă, cu mare cău­tare la export. La acestea se vor mai adăuga alte cîte­­_______ la sute de tone, pentru că recol­tatul nu s-a încheiat­ încă. La 20 octombrie, bunăoară, 80 de tone de mere ca farul erau gata pre­gătite să ia drumul spre preten­țioase piețe externe. Un alt stoc de 100 de tone își aștepta benefi­ciarii de pe piața internă care n-ar trebui să întîrzie atîta. Cel puțin 200 de tone mai sunt încă de cules.. . Desigur, recoltatul și valorifi­carea unei asemenea producții im­plică mari greutăți zilnice, a că­ror rezolvare cere perseverență, indemînare ... — Dacă ar fi să ierarhizez greutățile din acest sezon — ne spune fermiera — mai dificilă aș socoti-o pe cea de la sfîrșitul lui septembrie. Merele nu ajunseră în­că la maturitatea deplină, cînd o furtună puternică ne-a risipit pe jos zeci de tone. O mare pierdere părea inevitabilă. Dar atunci, în cel mai critic moment, am primit un sprijin deosebit din partea Co­mitetului județean de partid, a Di­recției județene agricole, sprijin concretizat în găsirea de benefi­ciari pentru merele doborîte de furtună. Ele au fost dirijate grab­nic spre mari unități de industria- G. MALAI ' 'Continuare în pag. a ///-a) ÎNSEMNĂRI ÎN ZIARUL DE Muncii de educare a tineretului, spirit revoluți­onar, militant! Din cuvîntul participanților la Plenara lărgită a Comitetului județean Timiș al U.T.C. Trebuie mobilizate forțe sporite pentru urgentarea însilozării furajelor Acțiuni de autodotare Alături de efortul cotidian, de­pus de colectivul întreprinderii „Bumbacul“ Timișoara, atenția acestuia a fost îndreptată și în­spre Materializarea unei acțiuni menite să ridice eficiența activi­tății economice desfășurate de întreprindere. In cadrul acestei acțiuni s-au executat noi fuse, cu un sistem de prindere îmbunătățit, la ma­șinile de bobinat, precum s-a a­­juns și la executarea unor su­porți universali pentru înzestra­rea urzitoarelor de la preparația țesătoriei, obținindu-se in acest mod un randament sporit și o calitate îmbunătățită la faza de urzit. Colectivul atelierului mecanic a mai executat dispozitive de prisme duble la revolverele răz­boaielor din­­ dotarea întreprin­derii, ceea ce a permis economi­sirea folosirii rutierelor — foar­te deficitare — precum și a car­telelor, cuielor de rutieră. Tot în cadrul întreprinderii au mai fost realizate lucrări care pină in prezent erau executate la terți, cum ar fi cap vertical la mașina de frezat orizontală, dispozitive pentru mașina de findelat și alte dispozitive. Concepția și execuția acestor piese și repere au contribuit la realizarea ritmică a sarcinilor de plan, la reducerea cheltuieli­lor materiale, evidențiind în a­­celași timp faptul că nici o do­tare modestă a unui atelier me­canic nu împiedică realizarea unor dispozitive și repere de tehnicitate ridicată. încheierea bilanțului muncii vo­­luntar-patriotice desfășurate în municipiul Lugoj, în anul 1970, nu a constituit pentru noi „punctul“ terminus al acțiunilor de bună gospodărire și înfrumusețare. Co­mitetul Executiv al Consiliului popular municipal, sub îndruma­rea Comitetului municipal de partid, s-a străduit, încă de la în­ceputul acestui an, să imprime a­­cestor acțiuni un caracter perma­nent . Aplicînd în viață, cu mai mul­­țimmmmmmmmu­tă stăruință preți­oasele indicații ale Biroului Comitetu­lui județean de partid, cu sprijinul Consiliului popu­lar al județului Ti­miș, am acordat o atenție sporită mo­bilizării masei largi de cetățeni la toate acțiunile pe care ni le programasem in planurile noas­tre. Cunoscînd po­sibilitățile pe care le are municipiul nostru, valorificân­­du-le pe o sca­­­­ră mult superi­oară față de alți propus să realizăm, am, ne-am în 1971, lu­crări de interes obștesc in valoare de 22 milioane lei. Angajamentul a fost superior realizărilor anului 1970 și faptul acesta ne-a mobili­zat într-o mai mare măsură să materializăm cifrele propuse. Acum, cînd suntem­ in situația de a pune în „balanță“ munca și suc­cesele anului ’71 trebuie să afir­măm, că ele sunt bune, ceea ce demonstrează capacitatea organe­lor și organizațiilor de partid, a celor de masă și obștești de munci mai bine cu masele de oa­­­­meni ai muncii, puterea lor de mobilizare a forțelor de care dis­pune municipiul N­ugoj. Doresc să subliniez că, în anul 1971 s-au e­­fectuat, prin muncă voluntar­­patriotică, lucrări a căror valoare depășește suma de 35,7 milioane lei. Aceasta înseamnă că fiecare locuitor din municipiul Lugoj realizat lucrări valorînd cite 91,1 a lei, adică mai mult decât dublu față de anul 1970. Aceste suc­cese nu ar fi fost posibile dacă deputații consiliului popular municipal, comitetele de cetățeni, nu s-ar fi preocupat mai intens de munca cu cetățenii, cărora le-au arătat că lucrările de bună gospodărire au menirea, de a ridi­ca pe un plan superior nivelul urbanistic și edilitar al întregului municipiu. Fiind prin excelență oameni care trăiesc și muncesc în mijlocul oamenilor, deputații mu­nicipali au înțeles — ei in pri­mul rând — că angajamentele pe care ni le-am asumat nu pot fi înfăptuite decit prin participarea nemijlocită a cetățenilor la acțiu­nile inițiate. Din aceasta rezidă, după opinia noastră, factorul e­­sențial care a condus la bilanțul gospodăresc al anului ’71 , parti­ciparea largă a cetățenilor la toa­te acțiunile voluntar-patriotice. Nu voi afirma în cadrul res­­trîns­­ al unui articol, lucruri ne­cunoscute, dar vreau să subliniez un adevăr : dacă un organ al pu­terii de stat nu depune strădanii pentru îmbunătățirea propriului său stil­ de muncă, a metodelor sale de lucru cu masele, nici nu va putea să-și ducă la îndeplinire sarcinile­­ majore care-i stau în față. De aceea, Comitetul executiv Pavel Fișteag prim-secretar al Comitetului municipal Lugoj al P.C.R., primarul municipiului al Consiliului popular municipal s-a străduit să imprime muncii sale cu masele un caracter con­cret, deputații municipali nefiind simpli mijlocitori între consiliu și cetățenii din circumscripții. E drept că acțiunile au pornit de la cu­noașterea planurilor și prevederi­lor noastre în fiecare parte a o­­rașului — și aș zice chiar, pe fie­care stradă — dar munca depu­tatului nu s-a terminat aici. El a fost și este, prin excelență, un om în acțiune, și prin aceasta un exemplu convingător, mai mult prin fapte decit prin vorbe, pen­tru ceilalți concetățeni. Așa au lucrat cei mai mulți dintre deputații Consiliului popular municipal, dar aș dori să relev, în mod deosebit, numele cîtorva dintre ei : Roman Bugariu, Sofia Chilim, Ioan An­­ghel, Ladislau Udvardi, Iosif Klup și mulți alții. Oameni ca ei au acumulat o expe­riență valoroasă in munca de mobili­zare a cetățenilor și este pozitiv fap­tul că tocmai ceea ce s-a cîștigat în­tr-o a fost circumscripție generalizat și în celelalte. A­ precis, deci, că s-a procedat foarte bi­ne atunci cînd co­mitetul nostru exe­cutiv a inițiat mai multe schimburi de experiență între circumscripții pe a­­ceastă temă. Desigur că cifra de 35,7 milioa­ne lei spune de la sine foarte mult, dar nicidecum totul. Consi­­der necesar să amintesc cîteva dintre lucrările mai importante care au fost efectuate la noi și care contribuie direct la ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc municipiului. Pornind de la pre­al misa că străzile constituie o reală „carte de vizită“ a orașului, ne-am ocupat și în 1971 de mai buna lor întreținere și îngrijire, pentru a asigura condiții optime bunei desfășurări a circulației ru­tiere. Au fost asfaltate 14 străzi (Continuare în pag. a II-a) LUGOJENII ȘI-AU DEPĂȘIT PROPRIUL ANGAJAMENT Valoarea lucrărilor de bună gospodărire și înfrumusețare se cifrează­ în 1971, la peste 35,7 milioane ten­

Next