Drapelul Roşu, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 8361-8387)

1971-12-08 / nr. 8367

Anul XXVIII nr. 8.367 Miercuri, 8 decembrie 1971 Să pregătim temeinic producția anului viitor CONTRACTELE, LA NIVELUL CAPACITĂ­ȚILOR INDUSTRIALE Majoritatea activităților de pre­gătire a producției pentru anul viitor trebuie să fie inițiate și des­fășurate încă din acest an, pentru ca sarcinile din planurile economi­ce ale Întreprinderilor să fie rea­lizate integral și în bune condiții. In acest sens, procesul complex de asigurare a bazei materiale, in vederea realizării sarcinilor de plan pe anul 1972, a fost demarat prin activitatea de încheiere contractelor economice, în condiții a mai favorabile decît în anii precedenți. Experiența ciștigată de partene­rii economici — fiecare în dublă ipostază, de furnizor și beneficiar — este pusă în evidență de nive­lul acoperirii cu contracte a pro­­ducției-marfă planificate pe mestrul IV 1971 și anul 1972, tri­în raport cu perioada corespunzătoa­re a anului trecut, în urma unei analize efectuate la nivelul județului Timiș, pentru întreprinderile republicane, la 31 octombrie a.c., rezultă că, pentru producția marfă planificată pe tri­mestrul IV al acestui an, a fost asigurată desfacerea în proporție de 93 la sută. Se poate menționa totuși, că unele întreprinderi nu au acționat în suficientă măsură în direcția ofertelor producției executat­e și au produs fără să ai­bă desfacerea asigurată prin con­tracte ferme — practică cu totul contrară prevederilor cuprinse în reglementările privind încheierea contractelor economice. In ceea ce privește nivelul aco­peririi cu contracte a producției a­­nului viitor, media pe județ era de 46 la sută la data de 1 octom­brie a.c. Această situație este ne­satisfăcătoare cu atît mai mult cu cît partenerii economici au obli­gația de a se prospecta reciproc, de a purta dialoguri precontrac­­tuale, și de a încheia contracte fer­me cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului de plan. Specificul și profilul de produc­ție al unor întreprinderi (în gene­ral cele producătoare de bunuri de consum pentru populație) justifi­că faptul că nu au încheiate con­tracte la nivelul planificat al pro­­ducției-marfă pe­ anul viitor, deoa­rece activitatea de contractare se desfășoară în două etape. Insă u­­nitățile economice, printre care : „m­ocanul“ Nădrag, „Electromotor“ 1­­.nișoara și „Azur“ Timișoara, a căror producție este des­tinată în principal altor întreprin­deri și care au relații contractuale stabile cu beneficiarii, nu au jus­tificări temeinice pentru gradul scăzut al acoperirii cu contracte a producției lor, pe anul viitor. Asigurarea aprovizionării cu ma­terii prime și materiale, ca și pu­nerea în fabricație a producției, a cărei destinație să fie precizată prin contracte încheiate, reprezin­tă două activități deosebit de im­portante, de a căror realizare de­pinde întreaga situație economico­­financiară a întreprinderii. Ignora­rea, fie și în parte, a acestor două activități, atrage după sine un lanț de dificultăți economice pen­tru întreprinderi. Analizînd situația realizării contractelor pe trimestrele I, II și III ale acestui an rezultă că, din 10.538 contracte scadente, un nu­măr­­ de 1.222 au rămas neonorate, a căror valoare totală este de 199,9 milioane lei. Dintre unitățile economice repu­blicane ale județului care nu și-au respectat obligațiile contractuale scadente in primele nouă luni se pot reține unități cum ar fi : „Teh­­nometal“ Timișoara (cu 264 con­tracte neonorate — 6,8 milioane), „Electromotor“ Timișoara (61 con­tracte — 2,9 milioane), „Electro­­banat“ (203 contracte — 16,5 mi­lioane), Uzinele mecanice din Ti­mișoara (21 contracte — 3,7 mi­lioane), Fabrica de pălării Timi­șoara (11 contracte — 2,0 milioane), Fabrica de încălțăminte „Banatul“ Timișoara (6 contracte în valoare de 0,9 milioane). Pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin contracte, unitățile economice în cauză au avut de su­portat cheltuieli ce se ridică, in perioada analizată, la peste 1,2 milioane lei. Dacă la această su­mă se mai adaugă pagubele reale ale beneficiarilor nesatisfăcuți, ne putem da seama de consecințele perturbațiilor pe care le declan­șează nerespectarea obligațiilor stabilite prin contracte. Dintre principalele cauze care au determinat nelivrarea în ter-GHEORGHE MEGHIȘAN cercetător științific la Centrul de științe sociale Timișoara al Academiei de Științe Sociale și Politice (Continuare în pag. a III-a) Cu planul anual îndeplinit întreprinderea avicolă Giarmata Colectivul de muncă al în­treprinderii avicole de stat Giar­mata a raportat îndeplinirea planului la livrări pe întregul an — de 48 milioane ouă. Acest devans a fost posibil datorită activității perseverente a mun­citorilor, care, însuflețiți de e­­xemplul comuniștilor, au aplicat cu strictețe indicațiile comite­tului de partid, ale consiliului de administrație privind aplicarea unor tehnologii moderne de în­grijire și hrănire a păsărilor ouătoare. Avînd în vedere că pînă la sfirșitul lui decembrie se vor mai livra, zilnic, cel pu­țin 130.000 ouă, întreprinderea își va depăși planul anual la livrări cu circa trei milioane de ouă. Aspect dintr-o hală a între­prinderii agricole de stat Giar­­mata. 4 pagini, 30 bani Constituirea Comitetului județean de cultură și educație socialistă iari după-amiază, la sediul Comi­tetului județean de partid, a avut loc ședința de constituire a Comi­tetului județean al culturii și edu­cației socialiste. Au participat re­prezentanți ai organelor județene de partid și de stat, ai organizați­ilor de masă și obștești, ai consi­liilor județene ale oamenilor mun­cii de naționalitate germană, ma­­ghiară și sîrbă, membri ai filiale­lor uniunilor de creație, muncitori și țărani cooperatori, numeroși oa­meni de cultură și artă, cadre di­dactice din învățămintul superior și de cultură generală, activiști culturali, ziariști. In prima parte a ședinței, tova­rășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului ju­dețean de partid, a prezentat prin­cipalele atribuții ale noului comi­tet, organism de partid și de stat, care, sub îndrumarea Comitetului județean de partid, este chemat să traducă în viață sarcinile ce stau în fața întregii activități cultural­­artistice și educative din județul nostru în lumina amplului program de educație socialistă a maselor, elaborat de Plenara Comitetului Central al partidului, din noiembrie a.c. Din însărcinarea Biroului Co­mitetului județean de partid, tova­rășul Ion Iliescu a prezentat com­ponența Comitetului județean de cultură și educație socialistă, care cuprinde 61 de membri — activiști de partid și de stat, oameni de artă și cultură, cadre didactice, repre­zentanți ai filialelor uniunilor de creație, ai organizațiilor de masă și obștești, ai muncitorilor, țărani­lor cooperatori, activiști culturali, în funcția de președinte al Comite­tului județean de cultură și educa­ție socialistă a fost numit tovarășul Traian Bunescu, iar ca vicepre­ședinți tovarășii Traian Sencu, Maria Pongracz-Pop și Bruno Wi­rtz. Tovarășul Traian Sencu a prezen­tat programul de acțiuni al noului organism constituit. Mai mulți par­ticipanți au luat cuvintul făcând propuneri de îmbogățire a obiecti­velor care trebuie să stea în aten­ția comitetului.­­ A luat apoi cuvintul tovarășul Ion Brad, vicepreședinte al Consi­liului Culturii și Educației Socia­liste, care a subliniat importanța sarcinilor de mare răsp­undere ale organismului nou creat, necesitatea îmbunătățirii continue a Stilului și metodelor de muncă astfel ca aces­ta să-și îndeplinească înalta menire ce-­ revine pe baza măsurilor sta­bilite de partid pentru perfecționa­rea activității politico-ideologice și cultural-educative de masă. Ieri s-a deschis la Timișoara Expoziția de fotografii artistice „U.R.S.S.* țara și oameniii“ In prezența tovarășilor George Mirola, p­r­i­m-secretar al Co­mitetului municipal de partid Ti­mișoara, primarul municipiului, Gheorghe Tache, secretar al Comi­tetului municipal de partid, ieri, la Timișoara, s-a inaugurat, în in­cinta Bastionului Cetății, expozi­ția de fotografii artistice a Agen­ției de presă „Novosti“,­ manifesta­re realizată sub egida Consiliului culturii și educației socialiste. Din partea sovietică au participat to­varășii N. A. Nesionov, consilier al Ambasadei­­ U.R.S.S. In țara noas­tră, dr. Fiodor A. Angheli, direc­torul expoziției și A. I. Kordonet, atașat cultural al Ambasadei so­vietice la București. Relevând deosebitele realizări obținute de poporul sovietic, prin­­tr-o muncă perseverentă și plină de abnegație, înaltul potențial e­­conomic, tehnic și științific de care dispune țara vecină și prietenă, tovarășul Traian Sencu, vicepre­ședintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă a su­bliniat că expoziția pe care mu­nicipiul Timișoara are bucuria de a o găzdui contribuie la strîngerea relațiilor de prietenie și colabora­re dintre cele două popoare, o co­laborare bazată pe comunitatea i­­deologiei, a orinduirii și țelurilor comune. In numele Ambasadei sovietice a vorbit tovarășul N. A. Nefionov. Mulțumind pentru deosebitul spri­jin manifestat de organele locale de partid și de stat la organizarea acestei expoziții, domnia sa a ară­tat că manifestarea culturală pe care o inaugurăm constituie o do­vadă grăitoare, înalt nivel artistic, realizată la un a unuia din principalele obiective ale politicii partidului și statului sovietic : gri­ja pentru om, pentru binele aces­tuia. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VIea Congres al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez și să vă a­­dresăm dumneavoastră, partici­panților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte me­saj de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă din partea Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc in preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncito­resc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, Si conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cit și al activi­tății desfășurate în anii construc­ției socialiste. Raportul Comitetu­lui Central Congresului și raportul prezentat de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realiză­rilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea parti­dului — în construcția societății socialiste, precum și a programu­lui de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii ,, din România urmăresc, cu profund in­teres cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez pentru soluționarea proble­melor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea eco­nomiei, științei și culturii, creș­terea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a ro­lului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea largă, nemij­locită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prieteni ai po­porului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub con­ducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu suc­ces a orînduirii socialiste, progre­sul economic și social — și vă do­rim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate­­ tradiții făurite în lupta dusă in decursul istoriei libertate­­ și independență pentru națio­nală. Împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asu­pririi, aceste relații au doblndit un conținut nou în anii socialis­mului, avînd drept fundament trainic noua prindu­ire ideologia marxist-leninistă, socială, aspi­rațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dez­voltă an de an o colaborare rod­nică și multilaterală, iar progre­sele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei cola­borări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei româno­­polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Parti­dul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de infor­mații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a experienței și rezulta­telor cialistă, obținute în construcția și­intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și gu­vernul Republicii Socialiste Româ­nia vor acționa cu consecvență și în viitor pentru dezvoltarea con­tinuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta cores­punde intereselor ambelor po­poare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socia­lismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru po­por înfăptuiește neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a in­dustrializării­­ socialiste, moderni­zarea structurii întregii economii in vederea creșterii avuției na­ționale, a apropierii de țările dez­voltate din punct de vedere eco­nomic. Noul plan cincinal, 1971- 1975, prevede creșterea producției industriale in ritm mediu anual de 11-12 în sută, dezvoltarea agri­culturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, pla­nul prevede creșterea însemnată a salariilor și a veniturilor oame­nilor, muncii, în primul rînd a sa­lariilor mici, precum și sporirea cheltuielilor social-culturale ale statu­lui. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an -7- cînd sar­cinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrează realismul prevede­rilor cincinalului, hotărirea cu care întregul popor român acțio­nează pentru transpunerea lui in viață. Dezvoltăm economia națională in strînsă colaborare cu țările so­cialiste, acordăm o atenție deose­bită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanța gramului complex al adîncirii Pro­perfecționării în continuare a co­­i­laborării­­­ și dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. In­tensificăm, totodata, relațiile noas­tre cu toate țările, participînd ac­tiv la diviziunea internațională a­­ muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conducerii econo­miei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat: în toate întreprinderile și unitățile economico-sociale, organe de con­ducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție, asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea (Continuare în pag. a IV-a) . In secția mașini de ridicat din cadrul Uzinei mecanice din Timi­șoara lucrează un mare număr de tineri. Printre aceștia, sudorul Mircea Prepeliță, s-a remarcat prin executarea unor lucrări de bună calitate. 99 Siguranță și măiestrie 11 Zilele acestea s-a consumat, în faza pe Regionala C.F.R.,­­ concursul profesional „Siguran­ță și măiestrie“. Au participat 32 de tineri, reprezentînd de­pourile din județele Arad, Ca­­raș-Severin și Timiș. • După o pasionantă întrecere, timișorenii au reușit să cîștige competiția la trei categorii din patru : prin Gheorghe Duca la mecanici lo­comotive Diesel, Moise Turc la fochiști. și Mitrița Vlrlan la a­­jatori mecanici locomotive Die­ sel. Cu rezultate bune și locuri fruntașe îi așteptăm să se în­toarcă și de la faza pe țară a concursului, care se va desfă­șura încă in această lună la Iași. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prin rețeaua între­prinderii pentru producerea, valo­rificarea și industrializarea legu­melor și fructelor, unitățile coope­ratiste din județul nostru au livrat cu 40,2 la sută mai multe legume și cu 52,9 la sută mai mulți cartofi. Valorificînd superior producția de legume, pe ba­­ză de contracte, cooperativele agri­cole au încasat 99.398 mii lei, cu 35,9 la sută mai mult decît în anul 1970. Semnificativ, privind nivelul su­perior de valorifi­care a producției, este faptul că, din totalul de 43.072 tone legume livra­te întreprinderii noastre, 18.794 to­ne au fost expor­tate, pentru care unitățile au primit peste 11.000 mii lei prime și sporuri de export, încasarea acestor sume a per­mis unităților producătoare ca, pe baza regulamentului aprobat de U.N.C.A.P., să acorde importante stimulente bănești membrilor co­operatori, ceea ce contribuie la ri­dicarea pe o treaptă calitativ supe­rioară a activității de producție și valorificare. Rezultatele obținute, incontesta­bil mai bune decît în anii prece­denți, sunt de natură să sublinieze drumul ascendent al producțiilor, dar mai cu seamă însemnatele re­zerve existente, încă nefolosite de unități. Rezervele se localizează în majo­ritatea cooperativelor agricole de producție sub aspectul posibilități­lor de sporire a randamentelor pe unitate de suprafață, reducerea costurilor, valorificarea superioară a producției și, implicit, creșterea gradului de rentabilitate și sporire a eficienței economice. Faptul că unele unități au reali­zat randamente diferite, cu variații mari de timpurietate și de apari­ție a producției comerciale pe pia­ță, reflectă sfera largă a posibilită­ților de creștere a eficienței econo­mice. Aceste diferențe se datorea­ză, printre altele, și greșitei orien­tări, într-o seamă de unități, în ceea ce privește atenția acordată asigurării unui răsad de calitate și reducerii costurilor ocazionate cu producerea lui, printr-o judicioasă utilizare a mijloacelor materiale și bănești. Din această cauză, producțiile la culturile obținute prin răsad au fost sub posibilități, au apărut în perioada în care prețurile de valo­rificare erau mai scăzute. Intrucît costurile de producție au fost a­­proximativ egale pe unitate de su­prefață, la majoritatea cooperative­lor, veniturile realizate s-au dife­rențiat corespunzător nivelului pro­ducției obținute și perioadei de valorificare, ceea ce a determinat în final prețul de vînzare-cumpă­­rare, motiv pentru care în unele u­­nități cooperatiste s-a format o op­tică greșită, potrivit căreia aceste culturi sunt nerentabile. Experiența unităților fruntașe dovedește însă, că nu există cul­turi legumicole nerentabile și că nivelul eficienței economice a pro­ducției este condiționat de aplica­rea tehnologiei specifice fiecărei culturi, de randamentul la hectar, perioada de apariție a producției comerciale, de modul cum se va­lorifică marfa. Pentru exemplificare, consemnăm o analiză comparativă la două uni­tăți cooperatiste — Tomnatic și Comloșu Mare — care întrunesc­­ condiții pedoclima­tice aproximativ egale. In baza da­telor,­ privind su­mele încasate de la centrele de pro­ducție și valorifica­­­­re, rezultă că în timp ce cooperati­va din Tomnatic realizează un preț mediu pe tona de legume de 2.608 lei, unitatea veci­nă, din Comloșu Mare, încasează numai 1.674 lei. A­­ceasta diferență iz­vorăște nu atît din nivelele deosebite pe unitate de cît­­ mai cu sea­, diferită pe de producție suprafață, că din preocuparea care au avut-o cele două conduceri de cooperative, specialiștii lor, pri­vind modul cum trebuie condusă ing. IOAN IUGA șef de serviciu la întreprinderea pentru producerea, valorificarea și industrializarea legumelor și fruc­telor Timișoara (Continuare în pag. a III-a) . DE CE DEPINDE VENITUL DIN CRĂDINA. Experiența unităților fruntașe dovedește că nu există culturi legumicole nerentabile ATUNCI CÂND PRIVEȘTI IN URMĂ... ... să poți fi liniștit, spune nea Ștefan, sau, dacă vreți, strungarul Ștefan Bengulescu de la Uzinele de reparații auto. Pe nea Ștefan l-am cunoscut intr-o dimineață cu soare vag portocaliu , o diminea­ță limpede, adinc însemnată încă de lumina tulburătorului echinox. Atunci ,am rugat să-mi vorbeas­că despre dînsul; mi-a spus: „adică despre viața mea". Și vo­cea lui, cu timbru liniștit, avea a­­cea încărcătură secretă a vieții, adică a celor 46 de ani: „buni sau răi, veseli sau triști, așa cum h are fiecare din­tre noi". Cuvintele ros­tite egal, plutind în acel zîmbet discret, îl încon­jurau pe acest om (recomandat cu atîta căldură de inginerul Naza­­rie Leca, directorul uzinei) într-un halou de neașteptată simplitate : „M-am născut la Galați, lîngă Dunăre, spune nea Ștefan, acolo lingă curgerea ei de neoprit, ca și viața, mai limpede sau mai tulbure. Am învățat strungăria. Păi, cum dacă mi-a plăcut , Mi-a plăcut, că doar am văzut cum se taie fierul, oricît de tare ar fi fost el. N-o să-l uit niciodată pe Cicoară State. Ăsta era meșterul meu. Și l-am mai avut meșter și pe nea Victor. Știi dumneata ce era cu oamenii ăștia ? Adică ce era cu ei în ’39 ? Păi, ei erau comuniști ! Eu i-am simțit, mă credeți sau nu, eu i-am simțit Deși erau în ilegalitate, da știți cum se întîmplă, toată ziua cu ei, mi-am dat seama. N-am să-i uit niciodată. Se întilneau, îmi dă­deam seama că au ceva de vorbit“. Comunistul Ștefan Bengulescu astăzi, poate vorbi de un trecut, și o face cu mândria omului, cu mândria muncitorului, cu mândria celui ce și-a câștigat un loc între semeni. Din 1960 este secretarul organizației de partid din uzină. Demnitatea muncitorului, demni­ta­tea comunistului — după pro­pria sa mărturisire — este de a „lucra cu oamenii“. „Noi lucrăm mult cu tineretul. Cum se mai spune, schimbul nos­tru de mâine. Sigur, ii pot ucenicului, uite, băiete, așa zice și așa. Dar mai întîi, eu, omul cu experiență, trebuie să știu cum gîndește. Trebuie să-l învăț cum să gmdească în spiritul muncii, al cinstei. Să mă poată privi în ochi. Și atunci voi ști că n-am trăit degeaba. O să spuneți că astea sînt cuvinte fru­moase , da, ele sînt dar este frumoase, vorba despre nostru ! tineretul Și cînd vorbesc despre el, e ca și cînd aș vorbi despre noi ăștia, bătrîni. . Deși îl rog să-mi desene cea mai frumoasă realizare a sa din ultimii ani, deși îl rog, ușor e­­moționat, să-mi furnizeze un su­biect „tare“, cum îl numesc re­porterii, nea Ștefan îmi vorbește în continuare despre răspunderea pe care o are față de elevii de la cursurile de calificare. O răspun­­dere profundă, cu reverberații vii transmise în viitorul elevului, b­. ■viitorul de meseriaș al acestuia. Există, firește, o vocație a mese­riei; această vocație trebuie edu­cată, această vocație trebuie trans­formată în certitudine, lată, pe scurt, dincolo de metafore, defi­niția răspunderii sociale , certitu­­­dinea utilității. „Nu știu dacă ceea ce vă spun este extraordinar. Este „tare“ — cum vreți dumneavoastră, repor­terii. Vedeți, noi muncitorii, a­­vem orgoliul meseriei noastre. E­­xistă o tradiție sfîntă, muncito­rească. Strungul trebuie să simtă mâna, strungul nu trebuie să simtă o mână străină. Orice piesă este fructul gândirii noastre. Ori- ALEXANDRU DEAL (Continuare în pag. a III-a) Profiluri contemporane

Next