Drapelul Roşu, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 8361-8387)
1971-12-08 / nr. 8367
Anul XXVIII nr. 8.367 Miercuri, 8 decembrie 1971 Să pregătim temeinic producția anului viitor CONTRACTELE, LA NIVELUL CAPACITĂȚILOR INDUSTRIALE Majoritatea activităților de pregătire a producției pentru anul viitor trebuie să fie inițiate și desfășurate încă din acest an, pentru ca sarcinile din planurile economice ale Întreprinderilor să fie realizate integral și în bune condiții. In acest sens, procesul complex de asigurare a bazei materiale, in vederea realizării sarcinilor de plan pe anul 1972, a fost demarat prin activitatea de încheiere contractelor economice, în condiții a mai favorabile decît în anii precedenți. Experiența ciștigată de partenerii economici — fiecare în dublă ipostază, de furnizor și beneficiar — este pusă în evidență de nivelul acoperirii cu contracte a producției-marfă planificate pe mestrul IV 1971 și anul 1972, triîn raport cu perioada corespunzătoare a anului trecut, în urma unei analize efectuate la nivelul județului Timiș, pentru întreprinderile republicane, la 31 octombrie a.c., rezultă că, pentru producția marfă planificată pe trimestrul IV al acestui an, a fost asigurată desfacerea în proporție de 93 la sută. Se poate menționa totuși, că unele întreprinderi nu au acționat în suficientă măsură în direcția ofertelor producției executate și au produs fără să aibă desfacerea asigurată prin contracte ferme — practică cu totul contrară prevederilor cuprinse în reglementările privind încheierea contractelor economice. In ceea ce privește nivelul acoperirii cu contracte a producției anului viitor, media pe județ era de 46 la sută la data de 1 octombrie a.c. Această situație este nesatisfăcătoare cu atît mai mult cu cît partenerii economici au obligația de a se prospecta reciproc, de a purta dialoguri precontractuale, și de a încheia contracte ferme cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului de plan. Specificul și profilul de producție al unor întreprinderi (în general cele producătoare de bunuri de consum pentru populație) justifică faptul că nu au încheiate contracte la nivelul planificat al producției-marfă pe anul viitor, deoarece activitatea de contractare se desfășoară în două etape. Insă unitățile economice, printre care : „mocanul“ Nădrag, „Electromotor“ 1.nișoara și „Azur“ Timișoara, a căror producție este destinată în principal altor întreprinderi și care au relații contractuale stabile cu beneficiarii, nu au justificări temeinice pentru gradul scăzut al acoperirii cu contracte a producției lor, pe anul viitor. Asigurarea aprovizionării cu materii prime și materiale, ca și punerea în fabricație a producției, a cărei destinație să fie precizată prin contracte încheiate, reprezintă două activități deosebit de importante, de a căror realizare depinde întreaga situație economicofinanciară a întreprinderii. Ignorarea, fie și în parte, a acestor două activități, atrage după sine un lanț de dificultăți economice pentru întreprinderi. Analizînd situația realizării contractelor pe trimestrele I, II și III ale acestui an rezultă că, din 10.538 contracte scadente, un număr de 1.222 au rămas neonorate, a căror valoare totală este de 199,9 milioane lei. Dintre unitățile economice republicane ale județului care nu și-au respectat obligațiile contractuale scadente in primele nouă luni se pot reține unități cum ar fi : „Tehnometal“ Timișoara (cu 264 contracte neonorate — 6,8 milioane), „Electromotor“ Timișoara (61 contracte — 2,9 milioane), „Electrobanat“ (203 contracte — 16,5 milioane), Uzinele mecanice din Timișoara (21 contracte — 3,7 milioane), Fabrica de pălării Timișoara (11 contracte — 2,0 milioane), Fabrica de încălțăminte „Banatul“ Timișoara (6 contracte în valoare de 0,9 milioane). Pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin contracte, unitățile economice în cauză au avut de suportat cheltuieli ce se ridică, in perioada analizată, la peste 1,2 milioane lei. Dacă la această sumă se mai adaugă pagubele reale ale beneficiarilor nesatisfăcuți, ne putem da seama de consecințele perturbațiilor pe care le declanșează nerespectarea obligațiilor stabilite prin contracte. Dintre principalele cauze care au determinat nelivrarea în ter-GHEORGHE MEGHIȘAN cercetător științific la Centrul de științe sociale Timișoara al Academiei de Științe Sociale și Politice (Continuare în pag. a III-a) Cu planul anual îndeplinit întreprinderea avicolă Giarmata Colectivul de muncă al întreprinderii avicole de stat Giarmata a raportat îndeplinirea planului la livrări pe întregul an — de 48 milioane ouă. Acest devans a fost posibil datorită activității perseverente a muncitorilor, care, însuflețiți de exemplul comuniștilor, au aplicat cu strictețe indicațiile comitetului de partid, ale consiliului de administrație privind aplicarea unor tehnologii moderne de îngrijire și hrănire a păsărilor ouătoare. Avînd în vedere că pînă la sfirșitul lui decembrie se vor mai livra, zilnic, cel puțin 130.000 ouă, întreprinderea își va depăși planul anual la livrări cu circa trei milioane de ouă. Aspect dintr-o hală a întreprinderii agricole de stat Giarmata. 4 pagini, 30 bani Constituirea Comitetului județean de cultură și educație socialistă iari după-amiază, la sediul Comitetului județean de partid, a avut loc ședința de constituire a Comitetului județean al culturii și educației socialiste. Au participat reprezentanți ai organelor județene de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, ai consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate germană, maghiară și sîrbă, membri ai filialelor uniunilor de creație, muncitori și țărani cooperatori, numeroși oameni de cultură și artă, cadre didactice din învățămintul superior și de cultură generală, activiști culturali, ziariști. In prima parte a ședinței, tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat principalele atribuții ale noului comitet, organism de partid și de stat, care, sub îndrumarea Comitetului județean de partid, este chemat să traducă în viață sarcinile ce stau în fața întregii activități culturalartistice și educative din județul nostru în lumina amplului program de educație socialistă a maselor, elaborat de Plenara Comitetului Central al partidului, din noiembrie a.c. Din însărcinarea Biroului Comitetului județean de partid, tovarășul Ion Iliescu a prezentat componența Comitetului județean de cultură și educație socialistă, care cuprinde 61 de membri — activiști de partid și de stat, oameni de artă și cultură, cadre didactice, reprezentanți ai filialelor uniunilor de creație, ai organizațiilor de masă și obștești, ai muncitorilor, țăranilor cooperatori, activiști culturali, în funcția de președinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă a fost numit tovarășul Traian Bunescu, iar ca vicepreședinți tovarășii Traian Sencu, Maria Pongracz-Pop și Bruno Wirtz. Tovarășul Traian Sencu a prezentat programul de acțiuni al noului organism constituit. Mai mulți participanți au luat cuvintul făcând propuneri de îmbogățire a obiectivelor care trebuie să stea în atenția comitetului. A luat apoi cuvintul tovarășul Ion Brad, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, care a subliniat importanța sarcinilor de mare răspundere ale organismului nou creat, necesitatea îmbunătățirii continue a Stilului și metodelor de muncă astfel ca acesta să-și îndeplinească înalta menire ce- revine pe baza măsurilor stabilite de partid pentru perfecționarea activității politico-ideologice și cultural-educative de masă. Ieri s-a deschis la Timișoara Expoziția de fotografii artistice „U.R.S.S.* țara și oameniii“ In prezența tovarășilor George Mirola, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Timișoara, primarul municipiului, Gheorghe Tache, secretar al Comitetului municipal de partid, ieri, la Timișoara, s-a inaugurat, în incinta Bastionului Cetății, expoziția de fotografii artistice a Agenției de presă „Novosti“, manifestare realizată sub egida Consiliului culturii și educației socialiste. Din partea sovietică au participat tovarășii N. A. Nesionov, consilier al Ambasadei U.R.S.S. In țara noastră, dr. Fiodor A. Angheli, directorul expoziției și A. I. Kordonet, atașat cultural al Ambasadei sovietice la București. Relevând deosebitele realizări obținute de poporul sovietic, printr-o muncă perseverentă și plină de abnegație, înaltul potențial economic, tehnic și științific de care dispune țara vecină și prietenă, tovarășul Traian Sencu, vicepreședintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă a subliniat că expoziția pe care municipiul Timișoara are bucuria de a o găzdui contribuie la strîngerea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două popoare, o colaborare bazată pe comunitatea ideologiei, a orinduirii și țelurilor comune. In numele Ambasadei sovietice a vorbit tovarășul N. A. Nefionov. Mulțumind pentru deosebitul sprijin manifestat de organele locale de partid și de stat la organizarea acestei expoziții, domnia sa a arătat că manifestarea culturală pe care o inaugurăm constituie o dovadă grăitoare, înalt nivel artistic, realizată la un a unuia din principalele obiective ale politicii partidului și statului sovietic : grija pentru om, pentru binele acestuia. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VIea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc in preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, Si conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cit și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central Congresului și raportul prezentat de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii ,, din România urmăresc, cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă in decursul istoriei libertate și independență pentru națională. Împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi, aceste relații au doblndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua prinduire ideologia marxist-leninistă, socială, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei românopolone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a experienței și rezultatelor cialistă, obținute în construcția șiintensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu consecvență și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relațiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii in vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971- 1975, prevede creșterea producției industriale in ritm mediu anual de 11-12 în sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creșterea însemnată a salariilor și a veniturilor oamenilor, muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an -7- cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărirea cu care întregul popor român acționează pentru transpunerea lui in viață. Dezvoltăm economia națională in strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o atenție deosebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanța gramului complex al adîncirii Properfecționării în continuare a coilaborării și dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. Intensificăm, totodata, relațiile noastre cu toate țările, participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conducerii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat: în toate întreprinderile și unitățile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție, asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea (Continuare în pag. a IV-a) . In secția mașini de ridicat din cadrul Uzinei mecanice din Timișoara lucrează un mare număr de tineri. Printre aceștia, sudorul Mircea Prepeliță, s-a remarcat prin executarea unor lucrări de bună calitate. 99 Siguranță și măiestrie 11 Zilele acestea s-a consumat, în faza pe Regionala C.F.R., concursul profesional „Siguranță și măiestrie“. Au participat 32 de tineri, reprezentînd depourile din județele Arad, Caraș-Severin și Timiș. • După o pasionantă întrecere, timișorenii au reușit să cîștige competiția la trei categorii din patru : prin Gheorghe Duca la mecanici locomotive Diesel, Moise Turc la fochiști. și Mitrița Vlrlan la ajatori mecanici locomotive Die sel. Cu rezultate bune și locuri fruntașe îi așteptăm să se întoarcă și de la faza pe țară a concursului, care se va desfășura încă in această lună la Iași. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prin rețeaua întreprinderii pentru producerea, valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor, unitățile cooperatiste din județul nostru au livrat cu 40,2 la sută mai multe legume și cu 52,9 la sută mai mulți cartofi. Valorificînd superior producția de legume, pe bază de contracte, cooperativele agricole au încasat 99.398 mii lei, cu 35,9 la sută mai mult decît în anul 1970. Semnificativ, privind nivelul superior de valorificare a producției, este faptul că, din totalul de 43.072 tone legume livrate întreprinderii noastre, 18.794 tone au fost exportate, pentru care unitățile au primit peste 11.000 mii lei prime și sporuri de export, încasarea acestor sume a permis unităților producătoare ca, pe baza regulamentului aprobat de U.N.C.A.P., să acorde importante stimulente bănești membrilor cooperatori, ceea ce contribuie la ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității de producție și valorificare. Rezultatele obținute, incontestabil mai bune decît în anii precedenți, sunt de natură să sublinieze drumul ascendent al producțiilor, dar mai cu seamă însemnatele rezerve existente, încă nefolosite de unități. Rezervele se localizează în majoritatea cooperativelor agricole de producție sub aspectul posibilităților de sporire a randamentelor pe unitate de suprafață, reducerea costurilor, valorificarea superioară a producției și, implicit, creșterea gradului de rentabilitate și sporire a eficienței economice. Faptul că unele unități au realizat randamente diferite, cu variații mari de timpurietate și de apariție a producției comerciale pe piață, reflectă sfera largă a posibilităților de creștere a eficienței economice. Aceste diferențe se datorează, printre altele, și greșitei orientări, într-o seamă de unități, în ceea ce privește atenția acordată asigurării unui răsad de calitate și reducerii costurilor ocazionate cu producerea lui, printr-o judicioasă utilizare a mijloacelor materiale și bănești. Din această cauză, producțiile la culturile obținute prin răsad au fost sub posibilități, au apărut în perioada în care prețurile de valorificare erau mai scăzute. Intrucît costurile de producție au fost aproximativ egale pe unitate de suprefață, la majoritatea cooperativelor, veniturile realizate s-au diferențiat corespunzător nivelului producției obținute și perioadei de valorificare, ceea ce a determinat în final prețul de vînzare-cumpărare, motiv pentru care în unele unități cooperatiste s-a format o optică greșită, potrivit căreia aceste culturi sunt nerentabile. Experiența unităților fruntașe dovedește însă, că nu există culturi legumicole nerentabile și că nivelul eficienței economice a producției este condiționat de aplicarea tehnologiei specifice fiecărei culturi, de randamentul la hectar, perioada de apariție a producției comerciale, de modul cum se valorifică marfa. Pentru exemplificare, consemnăm o analiză comparativă la două unități cooperatiste — Tomnatic și Comloșu Mare — care întrunesc condiții pedoclimatice aproximativ egale. In baza datelor, privind sumele încasate de la centrele de producție și valorificare, rezultă că în timp ce cooperativa din Tomnatic realizează un preț mediu pe tona de legume de 2.608 lei, unitatea vecină, din Comloșu Mare, încasează numai 1.674 lei. Aceasta diferență izvorăște nu atît din nivelele deosebite pe unitate de cît mai cu sea, diferită pe de producție suprafață, că din preocuparea care au avut-o cele două conduceri de cooperative, specialiștii lor, privind modul cum trebuie condusă ing. IOAN IUGA șef de serviciu la întreprinderea pentru producerea, valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor Timișoara (Continuare în pag. a III-a) . DE CE DEPINDE VENITUL DIN CRĂDINA. Experiența unităților fruntașe dovedește că nu există culturi legumicole nerentabile ATUNCI CÂND PRIVEȘTI IN URMĂ... ... să poți fi liniștit, spune nea Ștefan, sau, dacă vreți, strungarul Ștefan Bengulescu de la Uzinele de reparații auto. Pe nea Ștefan l-am cunoscut intr-o dimineață cu soare vag portocaliu , o dimineață limpede, adinc însemnată încă de lumina tulburătorului echinox. Atunci ,am rugat să-mi vorbească despre dînsul; mi-a spus: „adică despre viața mea". Și vocea lui, cu timbru liniștit, avea acea încărcătură secretă a vieții, adică a celor 46 de ani: „buni sau răi, veseli sau triști, așa cum h are fiecare dintre noi". Cuvintele rostite egal, plutind în acel zîmbet discret, îl înconjurau pe acest om (recomandat cu atîta căldură de inginerul Nazarie Leca, directorul uzinei) într-un halou de neașteptată simplitate : „M-am născut la Galați, lîngă Dunăre, spune nea Ștefan, acolo lingă curgerea ei de neoprit, ca și viața, mai limpede sau mai tulbure. Am învățat strungăria. Păi, cum dacă mi-a plăcut , Mi-a plăcut, că doar am văzut cum se taie fierul, oricît de tare ar fi fost el. N-o să-l uit niciodată pe Cicoară State. Ăsta era meșterul meu. Și l-am mai avut meșter și pe nea Victor. Știi dumneata ce era cu oamenii ăștia ? Adică ce era cu ei în ’39 ? Păi, ei erau comuniști ! Eu i-am simțit, mă credeți sau nu, eu i-am simțit Deși erau în ilegalitate, da știți cum se întîmplă, toată ziua cu ei, mi-am dat seama. N-am să-i uit niciodată. Se întilneau, îmi dădeam seama că au ceva de vorbit“. Comunistul Ștefan Bengulescu astăzi, poate vorbi de un trecut, și o face cu mândria omului, cu mândria muncitorului, cu mândria celui ce și-a câștigat un loc între semeni. Din 1960 este secretarul organizației de partid din uzină. Demnitatea muncitorului, demnitatea comunistului — după propria sa mărturisire — este de a „lucra cu oamenii“. „Noi lucrăm mult cu tineretul. Cum se mai spune, schimbul nostru de mâine. Sigur, ii pot ucenicului, uite, băiete, așa zice și așa. Dar mai întîi, eu, omul cu experiență, trebuie să știu cum gîndește. Trebuie să-l învăț cum să gmdească în spiritul muncii, al cinstei. Să mă poată privi în ochi. Și atunci voi ști că n-am trăit degeaba. O să spuneți că astea sînt cuvinte frumoase , da, ele sînt dar este frumoase, vorba despre nostru ! tineretul Și cînd vorbesc despre el, e ca și cînd aș vorbi despre noi ăștia, bătrîni. . Deși îl rog să-mi desene cea mai frumoasă realizare a sa din ultimii ani, deși îl rog, ușor emoționat, să-mi furnizeze un subiect „tare“, cum îl numesc reporterii, nea Ștefan îmi vorbește în continuare despre răspunderea pe care o are față de elevii de la cursurile de calificare. O răspundere profundă, cu reverberații vii transmise în viitorul elevului, b. ■viitorul de meseriaș al acestuia. Există, firește, o vocație a meseriei; această vocație trebuie educată, această vocație trebuie transformată în certitudine, lată, pe scurt, dincolo de metafore, definiția răspunderii sociale , certitudinea utilității. „Nu știu dacă ceea ce vă spun este extraordinar. Este „tare“ — cum vreți dumneavoastră, reporterii. Vedeți, noi muncitorii, avem orgoliul meseriei noastre. Există o tradiție sfîntă, muncitorească. Strungul trebuie să simtă mâna, strungul nu trebuie să simtă o mână străină. Orice piesă este fructul gândirii noastre. Ori- ALEXANDRU DEAL (Continuare în pag. a III-a) Profiluri contemporane