Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-28 / nr. 8409

ȘEDINȚA DE LUCRU CU ACTIVUL DIN STAȚIUNILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII Ieri a avut loc ședința de lucru cu activul celor 34 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii din jude­țul Timiș, convocată de Biroul Co­mitetului județean de partid pentru a se analiza rezultatele economico­­financiare și de producție obținute in anul 1971 ; masurile ce trecuie luate pentru îndeplinirea sarcini­lor de plan pe 1972 ; pregătirea și desfășurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii din S.M.A. Au participat membri ai Biroului Comitetului județean de partid, lu­crători din aparatul Trustului jude­țean al stațiunilor pentru mecani­zarea agriculturii, directorii S.M.A., economiștii șefi, secretarii comite­telor de partid și ai organizațiilor de bază, președinții comitetelor sindicale, șefi de sectoare și de sec­ții, reprezentanți ai unor organe județene și ai presei. Au prezentat informări inginerul Gheorghe Furturică, directorul Trustului stațiunilor pentru meca­nizarea agriculturii, pe tema anali­zei felului în care s-au realizat in­dicatorii de plan pe anul încheiat și a sarcinilor de plan pe anul in curs , ing. Mihai Hurezeanu, șef de serviciu la Trustul S.M.A. pe tema întocmirii planurilor de producție ale S.M.A. și secțiilor și Ion Burli­­că, inginer șef la Trustul S.M.A. pe tema pregătirii și desfășurării a­­dunărilor generale ale oamenilor muncii din S.M.A. A­tît materialele prezentate cât și «»piese discuții care au avut loc au prilejuit o analiză temeinică a rezultatelor obținute in anul tre­cut de către cooperativele agricole ca urmare a muncii însuflețite des­fășurate de mecanizatori, a lipsuri­lor semnalate, a măsurilor ce se impun pentru sporirea producției agricole în cel de-al doilea an al actualului cincinal. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetului județean de partid care a subliniat sarcinile deosebit de importante care stau în fața lucrătorilor din S.M.A. In fo­losirea bazei tehnico-materiale, în sprijinirea efectivă a cooperative­lor agricole pentru traducerea în fapte a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dez­voltarea și modernizarea agricul­turii. ARTĂ ȘI REALITATE In viziunea Călinesciană a realist înseamnă a scoate din ac­el­cidental esențialul înfățișîndu-l tipic ți veridic. în concepția sa critică, opera literară are două iz­voare de adevăr : subiectul și o­­biectul, fondul liric și lumea din afară. De aceea, începînd cu sine, considera a fi demonstrat că Oti­lia, de exemplu, „este o ficțiune în spiritul realităților care poate întîlni în realitate și con­se frunta cu ea“. Mergînd mai de­parte cu același raționament, cri­ticul se îndoiește de existența u­­nui autor total obiectiv, un om perfect detașat de subiectul său, fără înrudire cu el. Lipsa fondu­lui­ său liric l-ar împinge spre o operă de docu­mentarist. Pentru ca opera să fie realistă „expe­riența oferă do­cumentul, creato­rul pune viața“ ...........« mu­li fiindcă între real și posibil relația e de iden­titate, realismul apare ca metoda de creație care pune arta în con­cordanță cu realul. Evident, controversele adinei și continui n-au putut fi, nu pot fi elucidate complet nici cînd e vor­ba de realismul contemporan. Poate și de aceea, ca urmare a ti­nut inadvertențe in modurile pre­tins înnoitoare de creație, creația artistică se cere privită in com­plexitatea sa dialectică. Opunin­­du-ne reproducerii fotografice a realității, în ceea ce are nesemni­ficativ, respingem deopotrivă idea­lizarea, poleirea realității, apelul la schematism și la construcții ab­stracte. Viața e mult mai com­plexă, în suprafață și adincime, decit să poată fi inclusă în canoa­nele celor două tipare. Contradic­ția, ca o categorie dialectică, ge­nerează tendințe noi în opoziție crâncenă at altele, conservatoare. Intuiția artistului dă forme con­crete imaginii care vehiculează idei izvorâte din efervescența fap­tului divers sau din opinia răspi­cat afirmată a maselor. O astfel de întruchipare artis­tica a crîmpeielor de viață poar­tă amprenta subiectivității auto­rului, el însuși un zvon politikon, o ființă socială, cetățean cu pre­rogativele personalității angrena­te în frămîntările inerente epoci­lor, mai îndepărtate sau mai apro­piate, de transformări revoluționa­re. Cu­ de labilă, de proteică, e noțiunea de realism ne-o atestă variata și complexa ei înfățișare. Cunoscut pe ele o parte ca doc­trinar al „neîmpotrivirilor la rău“, al „autoperfecționării morale“, a­­dept al „iubirii“ generale, al as­cetismului, al cinetismului, Tols­toi era apreciat de Lenin „măreț, ca exponent al ideilor și stărilor de spirit care s-au format la mi­lioane de țărani ruși în perioada de ofensivă a revoluției burgheze din Rusia“. „Moșierul scrîntit“, scriitor genial, a contopit în doc­trina sa, falsă ca principiu de viață, chintesența realității — sub forma protestului milioanelor de țărani și disperarea lor. Cine nu cunoaște astă­­zi atarxia emines­ciană, izolarea și paseismul său, ca atitudine strict subiectivă, perso­nală și spontană în fața vieții ! ....... I. I Cu toate acestea, in versurile s ale, in articolele sale politice, pulsea­ză realismul ca atitudine subiecti­vă față de realitatea obiectivă su­grumătoare a idealurilor pașoptis­te. Dar noțiunea de­ realism in li­teratura noastră comportă încă o serie de observații cu certe con­diții interne de istorie a literatu­rii. Astfel, există un realism operelor create în deceniile amin­al­iste în care viața muncitorilor, a țăranilor și a intelectualilor era problematizată mai acut, depă­­șindu-se limitele realismului cri­tic. Că excesiva „exagerare con­știentă“ de mai târziu, alternind cu schematismul, a dat de furcă criticii literare făcîndu-i pe unii să se întrebe — naiv — dacă realismul actual nu înseamnă întoarcere spre trecut, faptul de­­­pinde de talentul artistului, de orientarea sa ideologică și îndoia­la astfel formulată nu poate pri­mi decît un singur răspuns. Nu, în condițiile fundamental schim­bate, arta se îndreaptă în înțele­sul ei adevărat, de reflectare realității in ceea ce are mai spe­n­cific și esențial, spre realități noi, privite cu alți ochi. In literatura noastră există des­ dr. AL. CRIȘAN lector universitar (Continuare in pag. a II-a) tribuna ideilor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.409 Vineri, 28 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani CONFRUNTARE COMPETENTĂ CU PROBLEMELE PRODUCȚIEI Miercuri după amiază a a­­vut loc adunarea reprezen­tanților salariaților de la u­­zina Termometal din Tim­șoara, consacrată analizei activității des­fășurate anul trecut și dezbaterii sarcinilor de producție pe acest an. E greu să alegi din nou anul pro­blemelor cu care e confruntată o mare întreprindere pe cele mai e­­sențiale ; cu toate acestea se poate spune că atit darea de seamă, pre­zentată de ing. Sa­vu Comloșan, pre­­ședintele comitetu­lui oamenilor mun­cii, cât și majorita­tea participanților la discuții, prin selectarea celor mai stringente cerințe și nive­lul bun al intervențiilor au con­ferit adunării o înaltă ținută, un spirit de combativitate ridicat față de lipsuri și neajunsuri. In anul 1971, colectivul uzinei Tehnometal a obținut realizări în­semnate în îndeplinirea sarcinilor de plan , volumul producției glo­bale a crescut cu 17,8 la sută față de anul 1970, spor ce a corespuns cu creșterea mai accentuată a pro­ductivității muncii — 19 la sută. Uzina a obținut rezultate bune in asimilarea a noi produse, în îmbu­nătățirea indicilor tehnico-econo­­mici, depășind cu 2,1 milioane lei beneficiile planificate. Documentul prezentat în fața adunării ca și vorbitorii, între care sudorul Aurel Chitescu, ing. Pavel Sebestyen, lă­cătușul Ioan Leitner au apreciat: In cuvinte calde, hărnic­a și price­perea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor uzinei, a căror activita­te însuflețită a situat uzina printre întreprinderile fruntașe din județul Timiș pe anul 1971. Intre altele s-a relevat efortul depus de colec­tivul secției a IlI-a, care în condi­țiile schimbării profilului produc­ției și-a însușit noi deprinderi, tre­­când de la mașinile de confecționat lanțuri și cuie la mașini electrice de sudat și chiar la deservirea unor aparate electronice. Un pas Înainte s-a făcut și în acțiunea de autouti­­laje, prin realizarea unor mașini de înaltă tehn­i­tate, cum sunt liniile pentru z­ncare electrolitică, insta­lația pentru degresare și altele. Nota caracteristică a dezbaterilor a constituit-o analiza exigentă procesului de producție, examinarea a­­tentă a rezervelor ce trebuie mo­bilizate în vederea îndeplinirii e­­xemplare a sate­nilor de plan pe a­­nul în curs. Așa cum­ s-a subliniat în discuții, indicatorii planificați, superiori celor din anul trecut, re­clamă o mai temeinică organizare a muncii la toate nivelele, îndeo­sebi în secțiile cu o pondere mai mare în plusul de producție plani­ficat — în secția I bunăoară, pro­ducția marfă crește cu 20 la sută față de anul trecut, cea a bateriilor de găini ouătoare se va dubla a­­proape etc. — ritmicitatea muncii va trebui asigurată prin măsuri hotărîte, prin eliminarea a nume­roase neajunsuri. Unele din acestea se referă la condițiile de mun­că nu in totul satisfăcătoare în cîteva a­­teliere. Cum să generalizăm schim­bul II, respectiv să extindem schimbul III, s-a întrebat maistrul Pavel Vasile, cind iluminatul sec­ției noastre este cu totul necores­punzător ? Muncitori calificați sunt nevoiți să piardă timp prețios cu descărcarea camioanelor, dat fiind­că ne lipsesc adesea lucrători auxi­liari. Lăcătușul Ioan Doica a rele­vat la rîndul lui că lipsa periodi­că a unor unelte simple îngreunează realizarea ritmică a sarcinilor. Des­pre defecțiunile existente în orga­nizarea producției a vorbit și su­dorul Aurel Chitescu relevind în­tre altele că o lucrare de autouti­­laje, cu termen de realizare sca­dent la sfîrșitul trimestrului I, nu a fost inclusă în graf­­ul de execu­ție nici la ora actuală, iar frumoa­sa hală de zincare electrolitică nu a fost dată în funcțiune din motive birocratice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri in vederea folosirii judi­cioase a capacităților de producție, utilizării mai raționale a fondului de timp, întăririi colaborării dintre diferite compartimente. S-au abor­dat cu competență și cîteva proble­me ale recrutării și calificării for­ței de muncă, factorul principal în folosirea deplină a capacităților de producție. Sudorul Mihalcea Geor­­gescu, Constantin Lehaci, secretarul comitetului U.T.C. și alții au sub­liniat că un izvor al fluctuației îl constituie și slaba atenție dată, in unele ateliere și­­ secții, creșterii formării muncitori­și­lor nou angajați. Aplicarea procede­elor moderne tehnologice cere for­marea unor ca­­dre capabile de execuție și asisten­ță, a obiectat ing. M. Engber, preo­cupare cu care uzina noastră este deficitară la ora actuală. Nejusta repartizare a lucrărilor de către unii maiștrii — la presă, debitare, la strunguri — creează inegalități N. CIMPEANU (Continuare în pag. a IlI-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII f- Manifestări politice și cultural-educative In cadrul activităților politico­­educative, programate pe plan lo­cal, Comitetul comunal de partid Banloc a organizat, recent, o con­sultație științifică pe teme ale po­liticii interne și externe a parti­dului nostru. La susținerea ei și-au adus contribuția lectorii Du­mitru Anițoiu, Constantin Lăzu­­reanu, Virgil Vizitiu și Iosif Pom­mersheim, de la Școala interjude­țeană de partid. La acțiunea ini­țială au fost prezenți membrii co­mitetului comunal de partid, ai birourilor organizațiilor de bază, propagandiști, conducători de unități. ■fc Tot in aceste zile, în fața­ a peste 300 de participanți, cămi­nul cultural din Banloc a găzduit pasionantul concurs cu premii al elevilor claselor VI—VIII de la Școala generală din localitate, in­titulat „Cine știe răspunde“, pe tema filmului vizionar „Mihai Viteazul“. Competiția condusă de prof. Cornel Mengher, a de­semnat, în ordine, următorii cîș­­tigători : Lucia loțin­ Bogdan (clasa a VII-a B), Andronica Isbășoiu (clasa a VI-a) și Lazăr Vizman (clasa a VIlI-a B). MN PAGINA AH-A **** *... n lais ny n Mn­ M M B M MWM——— m Sporește aportul cercetării la modernizarea agri­­culturii timișene . Termenele de finalizare a noilor efective pot fi scurtate! In aceste zile in la­­­­boratorul agricol de la BocicjMrecu Mic, țăranii cooperatori își completează cu­noștințele profesio-Robicsck) CONDUCERE - ORGANIZARE­­ INFORMATICĂ DE LA FAZA STUDIILOR, LA ACȚIUNI CONCRETE Problemele organizării și mo­dernizării sistemului informațional economic se încadrează în ansam­blul măsurilor de perfecționare a metodelor de conducere și plani­ficare a economiei. Încă din do­cumentele Conferinței Naționale a P.C.R., din decembrie­­ 1967, re­zulta indicația clară ca sporirea gradului de complexitate a eco­nomiei și adîncirea interdependen­ței dintre sectoare și ramuri impu­ne o Îmbunătățire de factură deo­sebită a sistemului informațional privind înregistrarea, transmiterea și prelucrarea informațiilor econo­mice, astfel încit să se asigure lua­rea unor decizi optime la diversele nivele. La ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 s-au precizat unele obligații ce revin întreprin­derilor, cum ar fi aceea de a intro­duce ordine în evidență și, pe a­­ceastă bază, in întregul mod de conducere și organizare a produc­ției. Cunoscînd faptul că valorificarea integrală a efectelor ce se pot obți­ne în industrie prin perfecționa­rea tehnologiei, automatizarea pro­cesului de producție este strîns le­gată de organizarea pe baze știin­țifice a mijloacelor și metodelor de conducere a producției, articolul de față își propune să reflecte preocu­pările existente In acest domeniu la Electrobanat, o întreprindere care, alături de puține alte unități au întreprins unele acțiuni în a­­ceastă privință. Care sunt rezultatele obținute până în prezent ? Cu ajutorul Cen­trului de calcul, s-a terminat evi­dența contabilă și materială , se află in curs de întocmire evidenta manoperei in acord, precum și alte teme legate de urmărirea produse­lor finite, prelucrarea fișei de sa­larizare. Întocmirea acestor teme, deși efectuată în colaborare cu Centrul de calcul, a solicitat și în­treprinderii lucrări pregătitoare complexe, o revedere a unor docu­mente, o sistematizare a evidenței în sectoarele amintite. Fără a mi­nimaliza rezultatele obținute și a aprecia cum se cuvine efortul de­pus în această direcție, se pot face unele critici legate de modul în care se desfășoară acțiunea de creare a unui sistem informațional sau mai bine-zis prelucrarea unor date cu ajutorul calculatorului e­­lectronic. Astfel nu există încă un studiu temeinic care să permită o apreciere justă a modului in care funcționează actualul sistem infor­mațional la nivel de întreprindere, precum și găsirea unor căi de per­fecționare a acestuia. Situația im­pune o analiză complexă a activi­tății economice a întreprinderii, întocmirea de grafice asupra cir­cuitelor informaționale. De aseme­nea, paralel cu studiul privind îm­bunătățirea evidenței tehnico-ope­­rative, trebuie analizate și moder­nizate evidența contabilă, formula­rele financiar-contabile, compo­nente ale sistemului informațional. De asemenea, nu se află nici in faza de studiu-proiectare un sistem informațional modern, așezat pa folosirea unui echipament electro­nic de culegere și prelucrare a da­telor, sistem care ar putea cuprin­de subsisteme ca ,de exemplu , pre­­gătirea tehnică a fabricației, pla­nificarea economică, aprovizionarea materială etc., un plan de acțiune cu date certe, care să dea o ima­gine a ceea ce se va face, cînd și cum. Desigur că introducerea unui atare sistem solicită o muncă uria­șă, care nu poate fi depusă decit în etape, iar în prima etapă lucră­rile să fie orientate spre rezolvarea independentă a diferitelor subdivi­ziuni de sisteme, așa cum se în­cearcă de altfel și aici ținînd sea­ma de obiectivul principal ! inte­grarea subsistemelor intr-un sis­tem unic. Se impune, în primul rînd, ca actuala acțiune de inventariere a modului de circulație a documente­lor —­ alături de raționalizarea e­­vidențelor tehnico-operative, con­tabile, a fluxurilor informaționale, tipizarea documentelor, adaptarea tuturor documentelor de evidența la cerințele mijloacelor moderne de calcul — să fie impulsionată, să se mențină un ritm alert în aceas­tă investigație care actualmente se desfășoară prea lent. Importanța organizării unui sistem informațio­nal obligă discutarea acestei pro­bleme in comitetul oamenilor mun­cii, unde trebuie să se hotărască, pe baza unui studiu, obiectivele și cerințele sistemului informațional, personalul pentru proiectare etc. In cercurile specialiștilor se con­sideră cu o anumită probabilitate că posibilitățile, caracterele și per­formanțele echipamentului și siste­melor de informare economică în cadrul întreprinderilor pe mondial se vor aplica în 1973 plan în raport de 7 : 1 față de 1965, in pri­vința vitezei, preciziei, adaptabili­tății. Iată de ce orice întirziere în acest domeniu înseamnă riscuri în procesul luării unor decizii esenția­le pentru activitatea întreprinderii. Numai prin accelerarea realizării unui sistem informațional optim la nivelul întreprinderii se va putea a­­junge la un sistem național informa­țional și la o conducere care să asi­gure luarea de decizii bine funda­mentate în variatele domenii de activitate, în vederea creșterii efi­cienței activității economice. Iată de ce se impune ca în etapa actu­ală să se treacă de la faza de ex­pectativă, a observațiilor, la acțiu­ni concrete, constatare valabilă și pentru Electrobanat, dar mai cu seamă pentru restul întreprinderi­lor, unde, până în prezent, nu s-a întreprins aproape nimic sau, mai corect, nimic. ing. CORNEL DOBREANU CASA DE CULTURA O ..VOCE DISTINCTA IN EDUCAREA STUDENȚILOR Chemată să contribuie, alături de celelalte instituții cultural-ar­­tistice din municipiul nostru, la in­formarea multilaterală a tineretu­lui universitar, la ridicarea nive­lului lui, politico-ideologic, casa de cultură a studenților se profilează, sau trebuie să se profileze, ca o personalitate distinctă, ale cărei modalități de atragere a studenți­­mii la programele desfășurate aici, să fie cât mai diverse și mai inte­resante, întrunește Casa de cultură a studenților, prin acțiunile sale, acest deziderat de maximă impor­tanță pentru viața noastră univer­sitară ? — iată o întrebare la care ne-am propus să răspundem, prin intermediul unor discuții cu bene­ficiarii ei direcți , studenții. Mircea Mioc din anul V al Facul­tății de medicină veterinară, vechi solist al ansamblului „Doina Ti­mișului“, ne-a declarat că este atras in primul rind de activitatea com­plexă a acestui ansamblu și că ar dori să se organizeze mai multe dezbateri privind preocupările stu­denților. „Aș vrea, a adăugat In­terlocutorul nostru, ca peste cîțiva ani, cînd voi reveni în Timișoara, să petrec clipe plăcute intr-o nouă casă de cultură a studenților, care să fie amplasată în­ complex, căci distanța existentă in prezent face ca mulți studenți să rămînă de­parte de casa de cultură“. Și alți studenți cu care am stat de vorbă și-au exprimat nu numai dorința de-a avea o casă de cultură ampla­sată in „orășelul studențesc“, dar și aceea de a contribui prin muncă la construirea ei. In continuare, ne-am adresat cî­­torva tineri de la Universitate, a­­vind in vedere că peste puțin timp, ca profesori, ei înșiși vor fi puși în situația să organizeze manifes­tări cultural-educative cu elevii, cu tineretul din localitățile unde vor fi repartizați. Astfel, Ste­a Druță din anul III al Facultății de filolo­gie spunea : „Cînd am optat pentru secția română-franceză știam că nu voi avea doar de predat una din aceste discipline, ci că va trebui să contribui la formarea gustului estetic al elevilor, la educarea mul­tilaterală a tin­eretului. La facul­tate primim cunoștințe și învățăm cum să dobîndim altele, dar la casa de cultură, prin varietatea programului, ne relaxăm, și în a­­celași timp, aflăm cum să organi­zăm un simpozion, o dezbatere, un concurs, cum să alcătuim un reper­toriu, să conducem un cerc, un ce­naclu etc. Bineînțeles sunt mulțu­mită de acțiunile pe care ni le o­­feră conducerea acestei instituții. Totuși mă gindesc că nu ar strica să fie mai multe activități de club, inițiative mai bogate și interesante în cadrul bibliotecii“. Acestor opinii s-a raliat și colega ei, Lia Teodorovici care mărturi­sea : „Am participat de cîteva ori la unele din activitățile organizate aici, cel mai adesea in calitate de spectator, îmi aduc aminte cu plă­­cere de serile de film din anul tre­cut, urmate de discuții. Nu știu de ce s-au abandonat. Programul mi se pare în general bine întocmit. Ar fi utilă organizarea unui număr mai mare de seri de poezie și mu­zică, a unor discuții între­­ nu în exclusivitate studenți, tineri ba dimpotrivă, cred că s-ar putea in­vita și tineri din fabrici­ în cadrul cărora să se lanseze dialoguri des­pre multitudinea de preocupări ale noastre“. Studentul Mircea Albinaru de la Facultatea de mecan­că agricolă susținea că pe el îl atrag spre casa de cultură în primul rând posibili­tățile de destindere pe care se gă­sește aici. Mi-ar părea bine, sus­ținea dînsul, dacă s-ar organiza CONSTANTIN VINTILESCU . (Continuare in pag. a 111-a) Timișoara universitară Distincții pentru tinerii brigadieri Valoarea lucrărilor de muncă patriotică efectuate de tinerii din județul nostru în anul 1971 se cifrează la 72.400.000 lei, fie­cărui tînăr revenindu-i o con­tribuție medie de 875 lei. În urma rezultatelor ob­ținute în întrecerea pe ju­deț, au fost distinse cu „Di­ploma de onoare“ a Comitetului județean U.T.C. și cu premii în obiecte : organizația U.T.C. a municipiului Timișoara, a ora­șului Sînnicolau­ Mare și orga­nizațiile comunale U.T.C. Nă­drag, Curtea, Variaș, Lovrin, Giarmata, Orțișoara, Biled, Ui­­var. Acum, în cinstea aniversă­rii semicentenarului U.T.C., dis­tincțiile și premiile oferite con­stituie îndemnuri prețioase la noi realizări pe tărîmul muncii voluntar-patriotice a tinerilor brigadieri timișeni.

Next