Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-28 / nr. 8409

ȘEDINȚA DE LUCRU CU ACTIVUL DIN STAȚIUNILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII Ieri a avut loc ședința de lucru cu activul celor 34 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii din județul Timiș, convocată de Biroul Comitetului județean de partid pentru a se analiza rezultatele economicofinanciare și de producție obținute in anul 1971 ; masurile ce trecuie luate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1972 ; pregătirea și desfășurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii din S.M.A. Au participat membri ai Biroului Comitetului județean de partid, lucrători din aparatul Trustului județean al stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, directorii S.M.A., economiștii șefi, secretarii comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază, președinții comitetelor sindicale, șefi de sectoare și de secții, reprezentanți ai unor organe județene și ai presei. Au prezentat informări inginerul Gheorghe Furturică, directorul Trustului stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, pe tema analizei felului în care s-au realizat indicatorii de plan pe anul încheiat și a sarcinilor de plan pe anul in curs , ing. Mihai Hurezeanu, șef de serviciu la Trustul S.M.A. pe tema întocmirii planurilor de producție ale S.M.A. și secțiilor și Ion Burlică, inginer șef la Trustul S.M.A. pe tema pregătirii și desfășurării adunărilor generale ale oamenilor muncii din S.M.A. Atît materialele prezentate cât și «»piese discuții care au avut loc au prilejuit o analiză temeinică a rezultatelor obținute in anul trecut de către cooperativele agricole ca urmare a muncii însuflețite desfășurate de mecanizatori, a lipsurilor semnalate, a măsurilor ce se impun pentru sporirea producției agricole în cel de-al doilea an al actualului cincinal. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetului județean de partid care a subliniat sarcinile deosebit de importante care stau în fața lucrătorilor din S.M.A. In folosirea bazei tehnico-materiale, în sprijinirea efectivă a cooperativelor agricole pentru traducerea în fapte a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea și modernizarea agriculturii. ARTĂ ȘI REALITATE In viziunea Călinesciană a realist înseamnă a scoate din acelcidental esențialul înfățișîndu-l tipic ți veridic. în concepția sa critică, opera literară are două izvoare de adevăr : subiectul și obiectul, fondul liric și lumea din afară. De aceea, începînd cu sine, considera a fi demonstrat că Otilia, de exemplu, „este o ficțiune în spiritul realităților care poate întîlni în realitate și conse frunta cu ea“. Mergînd mai departe cu același raționament, criticul se îndoiește de existența unui autor total obiectiv, un om perfect detașat de subiectul său, fără înrudire cu el. Lipsa fondului său liric l-ar împinge spre o operă de documentarist. Pentru ca opera să fie realistă „experiența oferă documentul, creatorul pune viața“ ...........« muli fiindcă între real și posibil relația e de identitate, realismul apare ca metoda de creație care pune arta în concordanță cu realul. Evident, controversele adinei și continui n-au putut fi, nu pot fi elucidate complet nici cînd e vorba de realismul contemporan. Poate și de aceea, ca urmare a tinut inadvertențe in modurile pretins înnoitoare de creație, creația artistică se cere privită in complexitatea sa dialectică. Opunindu-ne reproducerii fotografice a realității, în ceea ce are nesemnificativ, respingem deopotrivă idealizarea, poleirea realității, apelul la schematism și la construcții abstracte. Viața e mult mai complexă, în suprafață și adincime, decit să poată fi inclusă în canoanele celor două tipare. Contradicția, ca o categorie dialectică, generează tendințe noi în opoziție crâncenă at altele, conservatoare. Intuiția artistului dă forme concrete imaginii care vehiculează idei izvorâte din efervescența faptului divers sau din opinia răspicat afirmată a maselor. O astfel de întruchipare artistica a crîmpeielor de viață poartă amprenta subiectivității autorului, el însuși un zvon politikon, o ființă socială, cetățean cu prerogativele personalității angrenate în frămîntările inerente epocilor, mai îndepărtate sau mai apropiate, de transformări revoluționare. Cu de labilă, de proteică, e noțiunea de realism ne-o atestă variata și complexa ei înfățișare. Cunoscut pe ele o parte ca doctrinar al „neîmpotrivirilor la rău“, al „autoperfecționării morale“, adept al „iubirii“ generale, al ascetismului, al cinetismului, Tolstoi era apreciat de Lenin „măreț, ca exponent al ideilor și stărilor de spirit care s-au format la milioane de țărani ruși în perioada de ofensivă a revoluției burgheze din Rusia“. „Moșierul scrîntit“, scriitor genial, a contopit în doctrina sa, falsă ca principiu de viață, chintesența realității — sub forma protestului milioanelor de țărani și disperarea lor. Cine nu cunoaște astăzi atarxia eminesciană, izolarea și paseismul său, ca atitudine strict subiectivă, personală și spontană în fața vieții ! ....... I. I Cu toate acestea, in versurile s ale, in articolele sale politice, pulsează realismul ca atitudine subiectivă față de realitatea obiectivă sugrumătoare a idealurilor pașoptiste. Dar noțiunea de realism in literatura noastră comportă încă o serie de observații cu certe condiții interne de istorie a literaturii. Astfel, există un realism operelor create în deceniile aminaliste în care viața muncitorilor, a țăranilor și a intelectualilor era problematizată mai acut, depășindu-se limitele realismului critic. Că excesiva „exagerare conștientă“ de mai târziu, alternind cu schematismul, a dat de furcă criticii literare făcîndu-i pe unii să se întrebe — naiv — dacă realismul actual nu înseamnă întoarcere spre trecut, faptul depinde de talentul artistului, de orientarea sa ideologică și îndoiala astfel formulată nu poate primi decît un singur răspuns. Nu, în condițiile fundamental schimbate, arta se îndreaptă în înțelesul ei adevărat, de reflectare realității in ceea ce are mai spencific și esențial, spre realități noi, privite cu alți ochi. In literatura noastră există des dr. AL. CRIȘAN lector universitar (Continuare in pag. a II-a) tribuna ideilor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 8.409 Vineri, 28 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani CONFRUNTARE COMPETENTĂ CU PROBLEMELE PRODUCȚIEI Miercuri după amiază a avut loc adunarea reprezentanților salariaților de la uzina Termometal din Timșoara, consacrată analizei activității desfășurate anul trecut și dezbaterii sarcinilor de producție pe acest an. E greu să alegi din nou anul problemelor cu care e confruntată o mare întreprindere pe cele mai esențiale ; cu toate acestea se poate spune că atit darea de seamă, prezentată de ing. Savu Comloșan, președintele comitetului oamenilor muncii, cât și majoritatea participanților la discuții, prin selectarea celor mai stringente cerințe și nivelul bun al intervențiilor au conferit adunării o înaltă ținută, un spirit de combativitate ridicat față de lipsuri și neajunsuri. In anul 1971, colectivul uzinei Tehnometal a obținut realizări însemnate în îndeplinirea sarcinilor de plan , volumul producției globale a crescut cu 17,8 la sută față de anul 1970, spor ce a corespuns cu creșterea mai accentuată a productivității muncii — 19 la sută. Uzina a obținut rezultate bune in asimilarea a noi produse, în îmbunătățirea indicilor tehnico-economici, depășind cu 2,1 milioane lei beneficiile planificate. Documentul prezentat în fața adunării ca și vorbitorii, între care sudorul Aurel Chitescu, ing. Pavel Sebestyen, lăcătușul Ioan Leitner au apreciat: In cuvinte calde, hărnica și priceperea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor uzinei, a căror activitate însuflețită a situat uzina printre întreprinderile fruntașe din județul Timiș pe anul 1971. Intre altele s-a relevat efortul depus de colectivul secției a IlI-a, care în condițiile schimbării profilului producției și-a însușit noi deprinderi, trecând de la mașinile de confecționat lanțuri și cuie la mașini electrice de sudat și chiar la deservirea unor aparate electronice. Un pas Înainte s-a făcut și în acțiunea de autoutilaje, prin realizarea unor mașini de înaltă tehnitate, cum sunt liniile pentru zncare electrolitică, instalația pentru degresare și altele. Nota caracteristică a dezbaterilor a constituit-o analiza exigentă procesului de producție, examinarea atentă a rezervelor ce trebuie mobilizate în vederea îndeplinirii exemplare a satenilor de plan pe anul în curs. Așa cum s-a subliniat în discuții, indicatorii planificați, superiori celor din anul trecut, reclamă o mai temeinică organizare a muncii la toate nivelele, îndeosebi în secțiile cu o pondere mai mare în plusul de producție planificat — în secția I bunăoară, producția marfă crește cu 20 la sută față de anul trecut, cea a bateriilor de găini ouătoare se va dubla aproape etc. — ritmicitatea muncii va trebui asigurată prin măsuri hotărîte, prin eliminarea a numeroase neajunsuri. Unele din acestea se referă la condițiile de muncă nu in totul satisfăcătoare în cîteva ateliere. Cum să generalizăm schimbul II, respectiv să extindem schimbul III, s-a întrebat maistrul Pavel Vasile, cind iluminatul secției noastre este cu totul necorespunzător ? Muncitori calificați sunt nevoiți să piardă timp prețios cu descărcarea camioanelor, dat fiindcă ne lipsesc adesea lucrători auxiliari. Lăcătușul Ioan Doica a relevat la rîndul lui că lipsa periodică a unor unelte simple îngreunează realizarea ritmică a sarcinilor. Despre defecțiunile existente în organizarea producției a vorbit și sudorul Aurel Chitescu relevind între altele că o lucrare de autoutilaje, cu termen de realizare scadent la sfîrșitul trimestrului I, nu a fost inclusă în graful de execuție nici la ora actuală, iar frumoasa hală de zincare electrolitică nu a fost dată în funcțiune din motive birocratice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri in vederea folosirii judicioase a capacităților de producție, utilizării mai raționale a fondului de timp, întăririi colaborării dintre diferite compartimente. S-au abordat cu competență și cîteva probleme ale recrutării și calificării forței de muncă, factorul principal în folosirea deplină a capacităților de producție. Sudorul Mihalcea Georgescu, Constantin Lehaci, secretarul comitetului U.T.C. și alții au subliniat că un izvor al fluctuației îl constituie și slaba atenție dată, in unele ateliere și secții, creșterii formării muncitorișilor nou angajați. Aplicarea procedeelor moderne tehnologice cere formarea unor cadre capabile de execuție și asistență, a obiectat ing. M. Engber, preocupare cu care uzina noastră este deficitară la ora actuală. Nejusta repartizare a lucrărilor de către unii maiștrii — la presă, debitare, la strunguri — creează inegalități N. CIMPEANU (Continuare în pag. a IlI-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII f- Manifestări politice și cultural-educative In cadrul activităților politicoeducative, programate pe plan local, Comitetul comunal de partid Banloc a organizat, recent, o consultație științifică pe teme ale politicii interne și externe a partidului nostru. La susținerea ei și-au adus contribuția lectorii Dumitru Anițoiu, Constantin Lăzureanu, Virgil Vizitiu și Iosif Pommersheim, de la Școala interjudețeană de partid. La acțiunea inițială au fost prezenți membrii comitetului comunal de partid, ai birourilor organizațiilor de bază, propagandiști, conducători de unități. ■fc Tot in aceste zile, în fața a peste 300 de participanți, căminul cultural din Banloc a găzduit pasionantul concurs cu premii al elevilor claselor VI—VIII de la Școala generală din localitate, intitulat „Cine știe răspunde“, pe tema filmului vizionar „Mihai Viteazul“. Competiția condusă de prof. Cornel Mengher, a desemnat, în ordine, următorii cîștigători : Lucia loțin Bogdan (clasa a VII-a B), Andronica Isbășoiu (clasa a VI-a) și Lazăr Vizman (clasa a VIlI-a B). MN PAGINA AH-A **** *... n lais ny n Mn M M B M MWM——— m Sporește aportul cercetării la modernizarea agriculturii timișene . Termenele de finalizare a noilor efective pot fi scurtate! In aceste zile in laboratorul agricol de la BocicjMrecu Mic, țăranii cooperatori își completează cunoștințele profesio-Robicsck) CONDUCERE - ORGANIZARE INFORMATICĂ DE LA FAZA STUDIILOR, LA ACȚIUNI CONCRETE Problemele organizării și modernizării sistemului informațional economic se încadrează în ansamblul măsurilor de perfecționare a metodelor de conducere și planificare a economiei. Încă din documentele Conferinței Naționale a P.C.R., din decembrie 1967, rezulta indicația clară ca sporirea gradului de complexitate a economiei și adîncirea interdependenței dintre sectoare și ramuri impune o Îmbunătățire de factură deosebită a sistemului informațional privind înregistrarea, transmiterea și prelucrarea informațiilor economice, astfel încit să se asigure luarea unor decizi optime la diversele nivele. La ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 s-au precizat unele obligații ce revin întreprinderilor, cum ar fi aceea de a introduce ordine în evidență și, pe această bază, in întregul mod de conducere și organizare a producției. Cunoscînd faptul că valorificarea integrală a efectelor ce se pot obține în industrie prin perfecționarea tehnologiei, automatizarea procesului de producție este strîns legată de organizarea pe baze științifice a mijloacelor și metodelor de conducere a producției, articolul de față își propune să reflecte preocupările existente In acest domeniu la Electrobanat, o întreprindere care, alături de puține alte unități au întreprins unele acțiuni în această privință. Care sunt rezultatele obținute până în prezent ? Cu ajutorul Centrului de calcul, s-a terminat evidența contabilă și materială , se află in curs de întocmire evidenta manoperei in acord, precum și alte teme legate de urmărirea produselor finite, prelucrarea fișei de salarizare. Întocmirea acestor teme, deși efectuată în colaborare cu Centrul de calcul, a solicitat și întreprinderii lucrări pregătitoare complexe, o revedere a unor documente, o sistematizare a evidenței în sectoarele amintite. Fără a minimaliza rezultatele obținute și a aprecia cum se cuvine efortul depus în această direcție, se pot face unele critici legate de modul în care se desfășoară acțiunea de creare a unui sistem informațional sau mai bine-zis prelucrarea unor date cu ajutorul calculatorului electronic. Astfel nu există încă un studiu temeinic care să permită o apreciere justă a modului in care funcționează actualul sistem informațional la nivel de întreprindere, precum și găsirea unor căi de perfecționare a acestuia. Situația impune o analiză complexă a activității economice a întreprinderii, întocmirea de grafice asupra circuitelor informaționale. De asemenea, paralel cu studiul privind îmbunătățirea evidenței tehnico-operative, trebuie analizate și modernizate evidența contabilă, formularele financiar-contabile, componente ale sistemului informațional. De asemenea, nu se află nici in faza de studiu-proiectare un sistem informațional modern, așezat pa folosirea unui echipament electronic de culegere și prelucrare a datelor, sistem care ar putea cuprinde subsisteme ca ,de exemplu , pregătirea tehnică a fabricației, planificarea economică, aprovizionarea materială etc., un plan de acțiune cu date certe, care să dea o imagine a ceea ce se va face, cînd și cum. Desigur că introducerea unui atare sistem solicită o muncă uriașă, care nu poate fi depusă decit în etape, iar în prima etapă lucrările să fie orientate spre rezolvarea independentă a diferitelor subdiviziuni de sisteme, așa cum se încearcă de altfel și aici ținînd seama de obiectivul principal ! integrarea subsistemelor intr-un sistem unic. Se impune, în primul rînd, ca actuala acțiune de inventariere a modului de circulație a documentelor — alături de raționalizarea evidențelor tehnico-operative, contabile, a fluxurilor informaționale, tipizarea documentelor, adaptarea tuturor documentelor de evidența la cerințele mijloacelor moderne de calcul — să fie impulsionată, să se mențină un ritm alert în această investigație care actualmente se desfășoară prea lent. Importanța organizării unui sistem informațional obligă discutarea acestei probleme in comitetul oamenilor muncii, unde trebuie să se hotărască, pe baza unui studiu, obiectivele și cerințele sistemului informațional, personalul pentru proiectare etc. In cercurile specialiștilor se consideră cu o anumită probabilitate că posibilitățile, caracterele și performanțele echipamentului și sistemelor de informare economică în cadrul întreprinderilor pe mondial se vor aplica în 1973 plan în raport de 7 : 1 față de 1965, in privința vitezei, preciziei, adaptabilității. Iată de ce orice întirziere în acest domeniu înseamnă riscuri în procesul luării unor decizii esențiale pentru activitatea întreprinderii. Numai prin accelerarea realizării unui sistem informațional optim la nivelul întreprinderii se va putea ajunge la un sistem național informațional și la o conducere care să asigure luarea de decizii bine fundamentate în variatele domenii de activitate, în vederea creșterii eficienței activității economice. Iată de ce se impune ca în etapa actuală să se treacă de la faza de expectativă, a observațiilor, la acțiuni concrete, constatare valabilă și pentru Electrobanat, dar mai cu seamă pentru restul întreprinderilor, unde, până în prezent, nu s-a întreprins aproape nimic sau, mai corect, nimic. ing. CORNEL DOBREANU CASA DE CULTURA O ..VOCE DISTINCTA IN EDUCAREA STUDENȚILOR Chemată să contribuie, alături de celelalte instituții cultural-artistice din municipiul nostru, la informarea multilaterală a tineretului universitar, la ridicarea nivelului lui, politico-ideologic, casa de cultură a studenților se profilează, sau trebuie să se profileze, ca o personalitate distinctă, ale cărei modalități de atragere a studențimii la programele desfășurate aici, să fie cât mai diverse și mai interesante, întrunește Casa de cultură a studenților, prin acțiunile sale, acest deziderat de maximă importanță pentru viața noastră universitară ? — iată o întrebare la care ne-am propus să răspundem, prin intermediul unor discuții cu beneficiarii ei direcți , studenții. Mircea Mioc din anul V al Facultății de medicină veterinară, vechi solist al ansamblului „Doina Timișului“, ne-a declarat că este atras in primul rind de activitatea complexă a acestui ansamblu și că ar dori să se organizeze mai multe dezbateri privind preocupările studenților. „Aș vrea, a adăugat Interlocutorul nostru, ca peste cîțiva ani, cînd voi reveni în Timișoara, să petrec clipe plăcute intr-o nouă casă de cultură a studenților, care să fie amplasată în complex, căci distanța existentă in prezent face ca mulți studenți să rămînă departe de casa de cultură“. Și alți studenți cu care am stat de vorbă și-au exprimat nu numai dorința de-a avea o casă de cultură amplasată in „orășelul studențesc“, dar și aceea de a contribui prin muncă la construirea ei. In continuare, ne-am adresat cîtorva tineri de la Universitate, avind in vedere că peste puțin timp, ca profesori, ei înșiși vor fi puși în situația să organizeze manifestări cultural-educative cu elevii, cu tineretul din localitățile unde vor fi repartizați. Astfel, Stea Druță din anul III al Facultății de filologie spunea : „Cînd am optat pentru secția română-franceză știam că nu voi avea doar de predat una din aceste discipline, ci că va trebui să contribui la formarea gustului estetic al elevilor, la educarea multilaterală a tineretului. La facultate primim cunoștințe și învățăm cum să dobîndim altele, dar la casa de cultură, prin varietatea programului, ne relaxăm, și în același timp, aflăm cum să organizăm un simpozion, o dezbatere, un concurs, cum să alcătuim un repertoriu, să conducem un cerc, un cenaclu etc. Bineînțeles sunt mulțumită de acțiunile pe care ni le oferă conducerea acestei instituții. Totuși mă gindesc că nu ar strica să fie mai multe activități de club, inițiative mai bogate și interesante în cadrul bibliotecii“. Acestor opinii s-a raliat și colega ei, Lia Teodorovici care mărturisea : „Am participat de cîteva ori la unele din activitățile organizate aici, cel mai adesea in calitate de spectator, îmi aduc aminte cu plăcere de serile de film din anul trecut, urmate de discuții. Nu știu de ce s-au abandonat. Programul mi se pare în general bine întocmit. Ar fi utilă organizarea unui număr mai mare de seri de poezie și muzică, a unor discuții între nu în exclusivitate studenți, tineri ba dimpotrivă, cred că s-ar putea invita și tineri din fabrici în cadrul cărora să se lanseze dialoguri despre multitudinea de preocupări ale noastre“. Studentul Mircea Albinaru de la Facultatea de mecancă agricolă susținea că pe el îl atrag spre casa de cultură în primul rând posibilitățile de destindere pe care se găsește aici. Mi-ar părea bine, susținea dînsul, dacă s-ar organiza CONSTANTIN VINTILESCU . (Continuare in pag. a 111-a) Timișoara universitară Distincții pentru tinerii brigadieri Valoarea lucrărilor de muncă patriotică efectuate de tinerii din județul nostru în anul 1971 se cifrează la 72.400.000 lei, fiecărui tînăr revenindu-i o contribuție medie de 875 lei. În urma rezultatelor obținute în întrecerea pe județ, au fost distinse cu „Diploma de onoare“ a Comitetului județean U.T.C. și cu premii în obiecte : organizația U.T.C. a municipiului Timișoara, a orașului Sînnicolau Mare și organizațiile comunale U.T.C. Nădrag, Curtea, Variaș, Lovrin, Giarmata, Orțișoara, Biled, Uivar. Acum, în cinstea aniversării semicentenarului U.T.C., distincțiile și premiile oferite constituie îndemnuri prețioase la noi realizări pe tărîmul muncii voluntar-patriotice a tinerilor brigadieri timișeni.