Drapelul Roşu, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 8464-8489)

1972-04-08 / nr. 8470

• 2 LA INCHIDEREA INVĂȚÂMtNTULUI DE PARTID DE LA SATE Actualul an de învâțâmînt politi­co-ideologic se desfășoară pe co­ordonatele majore ale programului adoptat de conducerea partidului pentru educarea socialistă a ma­selor. Asigurarea unui conținut bo­gat de idei și combativitate spori­­tă, trebuie să caracterizeze și con­vorbirile recapitulative care se desfășoară în aceste zile in cercu­rile învățâmîntului de partid și ale învățâmintului U.T.C. de la sate. In spiritul măsurilor stabilite re­cent de Biroul Comitetului jude­țean de partid la pregătirea desfășurarea dezbaterilor recapitu­li­lative participă membrii Biroului Comitetului județean de partid, ac­tiviști de partid, un mare număr de lectori. Așa cum s-a precizat din timp, in toate formele invăță­­mintului de partid de la sate se vor organiza doua convorbiri re­capitulative. In cadrul acestora vor fi dezbătute problemele fundamen­tale cuprinse in documentele Con­gresului al X-lea al P.C.R., ale Plenarei C. C. al P.C.R. din noiem­brie 1971, în cuvîn­­tările Nicolae tovarășului Ceaușescu la Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de par­tid și a președinți­lor consiliilor popu­lare comunale și la Congresul Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Producție. S-a recomandat ca în convorbirile reca­pitulative să fie dezbătute as­pecte referitoare la politica gene­rală a partidului de făurire a so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, la viața internă de partid, la activitatea pentru educarea co­munistă a maselor, pentru forma­rea conștiinței socialiste, a omului cu concepții și principii noi, îna­intate, probleme ale activității in­ternaționale a partidului și statului nostru ca și altele pe care le soli­cită cursanții. Din dezbaterile care au avut loc pînă acum rezultă că eficiența lor e nemijlocit legată de preocuparea comitetelor de partid pentru a le imprima un conținut concret, ac­tual, de a orienta spre problemele cele mai importante din activitatea de partid și economică în fiecare unitate. S-au evidențiat în acest sens convorbirile care au avut loc în cadrul cooperativelor agricole de producție din Lovrin, Săcălaz, Bu­­ziaș, Fibiș, Mașloc și Alioș, în sta­țiunile pentru mecanizarea agricul­turii Ciacova și Tomnatic, I.A.S. Itecaș — complexul taurin și al­tele. Un mare interes au dovedit cursanții din unitățile amintite fa­ță de aspectele privitoare la apoi­ loan Luncan director al Cabinetului județean Timiș al P.C.R. Darea acordului global, raportul in­tre fondul de acumulare și cel de consum în C.A.P., ca și față de alte probleme privind dezvoltarea in perspectivă a agriculturii noastre socialiste. Cu același interes ei au dezbătut probleme legate de princi­piile care stau la baza politicii ex­terne a partidului și statului nos­tru, poziția României față de o seamă de evenimente internațio­nale, desfășurarea vizitei tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu in Africa și altele. Reușita unor astfel de con­vorbiri finale, a legării dezbateri­lor de problemele specifice fiecărei unități, s-a datorat și participării la ele a lectorilor comitetului jude­țean, a membrilor comitetelor o­rășenești și comunale de partid, a conducătorilor de unități. Experiența de pînă acum arată însă și unele neajunsuri în orga­nizarea și desfășurarea discuțiilor recapitulative. Astfel, nu peste tot s-a acordat atenția cuvenită pregă­tirii acestor discuții. Conținutul unor convorbiri lasă de dorit și aceasta datorită superficialității de care dau dovadă unii propagandiști. La cooperativa agricolă de produc­ție din Bulgăruș, de pildă, expune­rea propagandistului, care a prece­dat dezbaterile, a durat doar 12 mi­nute și a avut un caracter general. Așa au stat lucrurile și la cercurile de învățămînt de la atelierul me­canic al întreprinderii agricole de stat Recaș, unde propagandistul nu s-a pregătit cu toată răspunderea pentru convorbirile finale. De aici și slaba participare a cursanților l­a dezbateri, luările de cuvînt rezu­­mîndu-se la aspecte minore, ge­nerale. Insuficienta participare la dezba­teri a cursanților este determinată și de faptul ca nu peste tot s sunt folosite punctele de informare și documentare, din localități, se re­curge foarte rar la materiale de­monstrative. In unele cursuri, deși temele din program nu au fost par­curse, s-a trecut totuși la închiderea învățâmîntului. Așa s-a procedat în cooperativele agricole de produc­ție din Sinmihaiul Român și Utvi­n, unde s-a predat cite o singură lec­ție în tot cursul anului de studiu. Vina pentru o astfel de situație re­vine organelor și organizațiilor d­e partid din unități, comitetelor co­munale de partid dar și Cabinetu­lui județean care nu a controlat cu perseverență desfășurarea învâță­­mîntului și nu a intervenit operativ pentru înlăturarea neajunsurilor. Așa se explică că în unele cercuri chiar și convorbirile finale au fost amântite. Așa a fost cazul la coope­rativele agricole din Becicherecu Mic, Drăgoiești, Racovița, Urseni și Silagiu, la I.A.S. Biled și Mașloc, la S.M.A. Recaș. Se impune deci o mai mare răspundere din partea or­ganelor și organizațiilor de­­ partid față de modul în care sunt pregă­tite și se desfășoară convorbirile In­ fie­care formă de stu­diu. Se impune mai multă atenție învă­­țămintului politic U.T.C., c­a­r­e in multe unități și lo­calități scapă con­trolului , și îndru­mării din organizațiilor partea de partid. Închiderea invă­­țământului de par­tid și a învăță­­­mântului politic U.T.C. nu înseamnă încetarea muncii de pregătire politico-ideo­­logică. Prin forme și metode adec­vate muncii de partid —­ adună­rile generale de organizație, infor­mările politice, citirea presei, se­rile de Întrebări și răspunsuri, im­primarea unui caracter funcțional permanent punctelor de documen­tare și informare etc. — trebuie să se asigure desfășurarea continuă, pe tot parcursul anului, a activi­tății de educare marxist-leninnstă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Comitetele co­munale, organizațiile de partid din unitățile agricole au datoria să dezvolte munca educativă în rîn­­durile comuniștilor și celorlalți oa­meni ai muncii, să transforme a­­ceastă muncă într-un­ puternic in­strument de mobilizare la îndepli­nirea sarcinilor economice, de­­ pro­movare a cinstei, corectitudinii, principialității, atitudinii înaintate față de avutul obștesc, a intransi­genței față de lipsuri. Realizarea acestor obiective cere continuitate și perseverență conducerea muncii in organizarea și politico-educa­tive. © Convorbirile recapitulative, temeinic pregătite # Dezbaterile să fie ancorate in actualitate . Munca de pregătire politico-ideologică conti­nuă și după închiderea învățămintului. Temele și bibliografia pentru instruirea propa­gandiștilor din invățămîntul de partid și U. T. C. In atenția secretarilor comitete­lor de partid și a propagandiștilor de la învățămîntul de partid și U.T.C. din întreprinderile indus­triale, de transport, construcții, co­­merț-cooperație și instituții , in­struirea propagandiștilor de la toate formele învățâmîntului de partid și U.T.C. din Timișoara va avea loc VINERI, 14 APRILIE a.c., ora 16, după cum urmează : LA LICEUL C.D. LOGA. Pro­pagandiștii de la toate formele In­­vâțâmîntului de partid. gig LA LICEUL PEDAGOGIC. Propagandiștii de la toate formele învățâmîntului politic U.T.C. Instruirea va fi organizată pe bază de dezbateri cu participarea propagandiștilor, pe forme de în­­vățămint astfel : 1) „PROBLEME ALE POLITICII ECONOMICE A P.C.R." și „FĂURI­REA SOCIETĂȚII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE". Tema : „Dezvoltarea intensă pe baze moderne a forțelor de produc­ție in procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“. BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Raport la Congresul al X-lea al P.C.R. Volum Ed. Pol. Buc. 1969, pag. 26-47. Nicolae Ceaușescu -• Expunere la Conferința Națională a cadrelor din centrale industriale și întreprinde­rile industriale și de construcții. Broșură. Ed. Pol. Buc. 1072, sau Scinteia nr. 9.064 din 20. II. 1972. Nicolae Ceaușescu — Expunere cu privire la programul P.C.R. pen­tru îmbunătățirea activității ideo­logice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor. Ed. Pol. Buc. 1971, pag. 22-37, XXX — Lupta de cla­să nr. 1 din 1972, pag. 4-12. XXX — Lupta de cla­să nr. 2/1972, pag. 3-13. XXX — In ajutorul propagandiștilor nr. 4/1971, pag. 31-4Ó, nr. 9-19, pag. 72-78. 2) STATUTUL P. C. H. Tema i „Critica și autocritica, formă de ma­nifestare a luptei dintre noț vechi, lege de dezvoltare a partidu­­i lui și a Societății noastre", BIBLIOGRAFIE K. Marx — Fr. Engels — Opere alesă, vol. 2, Ed. Pol. Buc, 1967, p. 60-66, V.I. Lenin. — Opere vol. 33 Ed. Pol, 1957, p. 136 , 166 | 493. N­icolae Ceaușescu — Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea ac­tivității politico-ideologice de edu­care marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii. Expunere la Consfătuirea de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Ed. Pol. Buc. 1971. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 nov. 1971, pag. 28-37 ; 46-58. XXX — In ajutorul celor care studiază Statutul P.C.R. Principiile și metodele muncii de partid. Culegeri de lecții. Ed. Mun­că de partid 1971, pag. 138-143. FACULTATIV : XXX — Partidul Co­munist Român — promotor consec­vent al noului­ „Probleme econo­mice“ nr. 8/1069. XXX — „Lupta de cla­­să“ nr. 1/1972, pag. 31-42. XXX — Cu ajutorul propagandiștilor nr. 1/72, p. 36-44. 3) „PROBLEME ALE EDUCA­ ȚIEI MORAL-CETĂȚENEȘTI", Tema : „Devotamentul față <d: so­cialism — trăsătură esențială a pro­filului moral-politic al oamenilor muncii in societatea noastră". BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Rolul con­ducător al partidului in etapa de­­săvîrșirii construcției socialiste. Ed. P01, 1967, pag. 29—34. Nicolae Ceaușescu — Semicente­­narul glorios al Partidului Comu­nist Român, Ed. Politică, 1971, p. 5-7 ; 20-22 ; 47-54. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural­­educative. — 9 iulie 1971, Ed. Pol. p. 44-53 ; 59 ; 62-78. Nicolae Ceaușescu - Expunere cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cu­noașterii, și educației socialiste a maselor. 3 nov. 1971. Ed. Pal. Buc. p. 46-53. SE MAI POT CONSULTA : XXX — Comunist pa­triot înflăcărat. Scinteia nr. 8.985, din 2 dec. 1971. XXX - Patriotismul socialist, generator de înalte valori sociale și morale. In ajutorul pro­pagandiștilor nr. 7-8/1971. 4) „ISTORIA MIȘCĂRII MUNCI­TOREȘTI $1 A p.c.R". Tema­­ „Dezvoltarea capitalismului in România in a doua jumătate a se­colului al XIX-lea și Începutul se­colului al XX-lea. Trăsături — ca­­racteristici. Începuturile mișcării muncitorești din România“. BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — A 45-a ani­versare a Partidului Comunist Ro­mân. Ed. pol. 1966. Buc. p. 5-20. Nicolae Ceaușescu — Expunere la ședința jubiliară a M­ A.N. consa­crată sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, tu „România pe drumul desăvirșirii construcției socialiste“. Vol. 3 Ed. Pol. Buc. 1969, p. 711-717. Nicolae Ceaușescu — Semicente­narul glorios al Partidului Comu­nist Român. Ed. Pol. Buc. 1971, p. 6-7. XXX — Dezvoltarea economico-sociala a României sfirșitul secolului al XIX-lea și în­în­ceputul secolului al XX-lea. Pro­bleme economice nr. 12/1968. Daria Voinea — Cu privire la sta­diul de dezvoltare economică României la începutul Secolului al a XX-lea. Lupta de clasă nr. 8/1068, XXX —Mișcarea muncitorească din România. Ed. P01. Buc. 1965, p. 12-55. La toate formele IN­VATAMIN­­TULUI POLITIC U.T.C. se va dez­bate tema : „Tineretul — partici­pant activ la făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate.­biectivele actuale ale cultivării d­­in rândul tineretului a tradițiilor revo­luționare, a spiritului muncitoresc". BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Raport cel de-al X-lea Congres al Parti­da­dului Comunist Român, Ed. Pol. Buc. 1969, p. 35-43. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Congresul al IX-lea al Uniunii Ti­neretului Comunist — Ed. Pol. Buc. 1971, p. 7-25. Nicolae Ceaușescu­­­ Cuvântare la Plenara C.C. a­ P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Ed. Pol. 1971, Buc. p. 13-28, 50-63. Victor Bîrlădeanu — entuziasm, comportare­ în Tinerețe, Jean, societate, familie“. Ed. „Cetă­pol. Buc. 1970, p. 228-238. XXX — Societatea soéialistă multilateral dezvoltatâ. „Tâ&ărul leninist“ nr. 9. și 16/1971. XXX - Pile din isto­ria U.T.C. Ed. Pol. Buc. 1971, p. 354-385, 392-412. O altă ..promoție" de pui părăsește incubatoarele lugojene. (Foto : E. RÓB1CSEK) Momente lU'ffutu din pág. I) romanice își desfășoară activitatea în vila ,,Malvina", fosta reședință a lingvistului romanist Hugo Schuchardt, așezată pe o colină care domină grădina botanică a Universității. Vizi­tind sălile de curs, cabine­tele de lucru și biblioteca, ambasa­dorul român s-a informat despre profilul disciplinelor frecventate de studenți, despre activitatea din cadrul lectoratului român, ca și despre felul cum este privită și însușită limba română. A urmat apoi o întîlnire cu celelalte cadre didactice ale institutului și o con­vorbire cu grupul de studenți care învață limba română. Cu mult interes a fost vizitată de cei prezent expoziția de carte româ­nească recent organizată în bi­blioteca de lucru. Seara, intr-un spațios și mo­dern amfiteatru din clădirea cea nouă a Universității. O numeroa­să asistență formată din profesori­ românești asistenți și studenți a ascultat con­ferința lectorului universitar Cor­­neliu Nistor despre „Semnificația omului in folclorul românesc“ ex­pusă în limba germană, care scos in evidență trăsăturile de c­­a­racter ale poporului român, așa cum au fost ele sesizate din cele mai vechi timpuri și transmise pî­nă astăzi prin creația folclorica. Manifestarea culturală a serii s-a încheiat cu vizionarea a două filme românești comentate în lim­ba germană : „La izvoarele isto­riei“ și „Frumuseți și bogății ale Deltei Dunării“ mult gustate și apreciate de cei prezenți. întreaga asistență a fost invitată apoi de prof. H• ]. Simon la un coctail dat de Conducerea institutului în onoarea ambasadorului român și a soției sale. Ambasadorul și cei­lalți diplomați prezenți au purtat discuții cu cadrele didactice și cu studenții participanți, cei mai mulți dintre aceștia declarîndu-se interesați să cunoască mai bine limba română, România, poporul ei. VREMEA PENTRU 8 APRILIE 1972: Vreme nestabilă cu cerul tem­porar noros ziua. Vor cădea a­­verse de ploaie. Vîntul va sufla moderat cu intensificări tempo­rare din vest și nord-vest. Tem­peratura staționară : minimele noaptea vor fi cuprinse intre 2 și 6 grade, iar maximele ziua intre 14 și 19 grade. PENTRU 9 ȘI 10 APRILIE : Vremea devine schimbătoare cu cerul noros. Local vor cădea ploi locale, temperatura stațio­nară. PENTRU MUNTE : Vreme REGIUNEA DE nestabilă cu cerul noros. După amiaza vor cădea averse de ploaie. Tempe­ratura staționară. DRAPELUL ROȘU-8.470 Cronică de concert SERI SUCCESIVE DE MUZICĂ CAMERALĂ Studioul de concerte al liceului „Ion Vidu“ din Timișoara a cunos­cut, la începutul acestei săptămîni, animația a două reușite producții camerale. Luni seara, potrivit unui schimb cultural cu conservatorul „Gheorghe Dima“ din Cluj, a con­certat orchestra de cameră a Uni­versității din Erlangen (R.F­ G.). O orchestră alcătuită din studenți de la diverse facultăți (și nu muzicale !), ating, prin mijloace disponibile im­perfecte, realizări desăvîrșite. Entu­ziasmul electrizant produs asupra să­lii se explică prin nivelul de înalt profesionalism la care s-au prezentat acești amatori! Pitorescul pieselor din program (Hassler, Ricciotti, Vivaldi, Respi­ghi) sporește prin emoția și bucuria de a face muzică a amatorului, care nu cunoaște nici rutina, nici blazarea! Nostalgia acestei muzici picurată cu stropii de aur ai vremurilor parvine astfel în prezent, îndepărtînd orice patină. De la un capăt la altul al concertului s-a relevat seriozitatea cu care a fost abordată muzica, con­știinciozitatea studierii ei. Incursiu­nea în peisajul muzicii secolului nos­tru (Hindemith, Genzmer) au preci­zat totodată orizontul acestei forma­ții studențești. In gestul dirijorului Helmut Goldmann am descoperit o baghetă experimentală și mai ales o profundă cunoaștere, ce nu îngăduie ezitări. O bucurie surprinzătoare ne-a pro­vocat-o Wolfram Waechter interpre­­tînd la flautino, Concertul în Do major opus 44 nr. 11 de Vivaldi. So­listul ne-a convins de posibilitățile acestui „mic fluier“ printr-o veloci­­ta­te abordată nu pentru a uimi, ci pentru a exprima! Violonistul Franz Schessl a pledat pentru valoarea concertului pentru violă și orchestră de coarde scris de compatriotul său H. Genzmer anul acesta și intrinsec, pentru arta sa interpretativă a cărei coordonată rămîne același studiu mi­nuțios al partiturii. Not­ind succesul unanim repurtat de orchestra studenților din Erlan­gen la Timișoara, ambii soliști fiind obligați la bis-uri, consemnăm ceva din bucuria acelei seri de muzică și valoarea palpabilă a acestor schim­­buri de bunuri culturale. ★ Cam același public, poate încă spo­rit, a avut o grăbită satisfacție în același minunat studiau, în seara ur­mătoare, marți, prin Recitalul de sonate celebre pentru vioară și pian susținut de Iosif Kocsis, acompaniat de Alin Popa și Lucia Petroman. Din galeria sonatelor celebre pentru vioa­ră acest recital a cuprins trei lucrări reprezentative pentru autor și epoci : Sonata primăverii de Beethoven, So­nata pentru vioară și pian, nr. 2 în La major de Brahms și Sorfata pentru vioară și pian de Darius Milhaud. Recitalul a însemnat un nou prilej de verificare și manifestare, a calităților de muzician ale primului violonist al Filarmonicii „Banatul“. Iosif Kocsis nu-ți oferă într-un recital posibilita­tea unor analize de amănunt. Inter­pretările sale îți orientează atenția a­­supra operei în întregul ei. Printr-o înțelepciune a gîndirii muzicale și o tehnică ce dă tehna siguranței, Iosif Kocsis juxtapune tăria contrastelor vicit ideea întregului strălucește pre­dominant. Fiind un subtil stilist, I. Kocsis da individualitate sonatelor. Pe linia echilibrului clasic „scher­­zo-ul“ Sonatei primăverii prefigurea­ză ascuțitele scherzou­ri viitoare în creația titanului. In Sonata în La de Brahms, din echilibrul dintre formă și conținut erup elanuri romantice, iar tonifiantele părți extreme ale So­natei contemporanului D. Milhaut sunt reliefate prin contrast cu liniștea selenară a părții secunde, l-am putea reproșa lui I. Kocsis o oarecare notă de mecanicism provenit ș, poate din nedezlipirea de partitură, încheiem cu cuvinte de bună apre­ciere asupra colaborării cu cele două pianiste (Alin Popa — Beethoven și D. Milhaud și Lucia Petroman — Brahms). Desigur că partiturile au­ solicitat mai mult decât un simplu a­­companiament, participarea efectivă de tehnică și inteligență muzicală de care pianistele au dat dovadă, prima vizînd mai ales asimilarea premedi­tată, a doua contînd și pe predispo­ziție sau inițiativa clipei. OVIDIU GIULVEZAN /www w w www^^/www/www. A In curînd o revistă săptămînală de cultură în peisajul spiritual bogat al țării, al Banatului 1­996­RIZONT“ R­EȚINEȚI, SAPTAMÎNAL politic-social și literar-artistic, editat de Comi­tetul județean pentru cultură și educație socialistă Timiș și Asociația scriitorilor din Timișoara. O NOUA REVISTA CU UN LARG PROFIL DE PREOCUPĂRI, PENTRU UN LARG CERC DE CITITORI /WVWWWVS^WVWA/WVSA/WVWWWWWWVe/S. WWWW^/VAA/WWVWWWWW', Sericicultură are o ve­che tradiție în județul nostru și este o îndelet­nicire practicată în nu­meroase cooperative agri­cole, școli și gospodării ale populației. Această ocupație aduce venituri după o perioadă scurtă de timp, deși nu necesită in­vestiții însemnate, la ni­velul celorlalte sectoare din zootehnie. Dar, ex­tinderea creșterii viermi­lor de mătase, în vederea sporirii producției de go­goși, depinde in primul rind de crearea unei baze furajere puternice, dezi­derat care se poate rea­liza prin înființarea de plantații intensive de dud, de la care să se obțină producții mari de frunză, de calitate superioară. In acest scop, încă din anul 1966, a început în Ba­nat acțiunea de plantare a dudului în sistem inten­siv. Suprafețele, treptat, s-au extins. La cooperativa agricolă din Ghilad, de exemplu, in toamna anului 1970 s-a adus material săditor de la pepiniera Sacoșu Tur­cesc. Consiliul de condu­cere a ales un teren de a­­proximativ 0,50 ha, in va­tra satului, bine împrej­muit. în 1971 s-au făcut tăierile pentru formarea coroanei, iar solul a fost întreținut în mod cores­punzător. Parcela a fost atribuită membrilor co­operatori, crescători de viermi de mătase. In a­­ceastă primăvară terenul a fost arat cu caii, parcela fiind dată In primire crescătorilor de viermi de mătase, iar pomii se pre­zintă bine dezvoltați, ca­pabili să dea prima pro­ducție de frunze. în fe­lul acesta, la Ghilad se dezvoltă baza materială a sericiculturii, ceea ce va permite obținerea, an de an, a unor cantități spo­rite de gogoși de mătase și, în final, venituri bă­nești suplimentare. Și la Ciacova, coopera­tiva agricolă a adus, in aceeași perioadă, 3.300 de puieți de dud. Aici însă plantația nu este la ni­velul celei de la Ghilad. Pomii nu au fost îm­prejmuiți iar oile unor cetățeni din comună pă­­șunează în voie. La a­ceasta se mai adaugă și faptul că între rânduri s-a arat cu tractorul și mulți puieți au fost loviți și mișcați din loc. Și ast­fel plantația a ajuns să fie în bună parte uscată. — S-a cheltuit mult cu pomii și plantatul lor — ne spune Toma Neff, bri­gadier la cooperativa a­­gricolă, d­ar din slabei întrețineri nu cauza va fi frunză pentru viermii de mătase. Intr-adevăr, țăranii co­operatori de la Ciacova au plătit pentru pomi pes­te 14.566 mai adăugă iei, la care se și normele convențion­ale acordate pentru plantare și alte lucrări. lui efort. Rezultatul aces­tei așteptat, însă, nu este considerăm câ adunarea generală cooperatorilor, cu spriji­­­nul comisiei de revizie, va reuși să stabilească vi­novații și să recupereze paguba. Tot la Ciacova, in 1966, lingă „gara mică“, s-au adus puieți de dud, pen­tru înființarea unei plan­tații intensive, pe un hec­tar. Din cauza unei slabe organizări a muncii, po­mii au fost păstrați în condiții necorespunzâtoa­­re și plantați tîrziu, și cum era de așteptat, plan­tația s-a uscat, iar în prezent nu se mai vede nimic pe locul de unde trebuia de mult să se cu­leagă frunză de dud. Vi­novați de această situație sunt factorii de răspunde­re de la consiliul popular comunal, care au coordo­nat acțiunea. O plantație de duzi in­tensivi, de aproximativ 4 hectare, a fost înființată acum 6—7 ani în apropie­rea gării de la Jebel. Aici, marți, am găsit gar­dul de împrejmuire în bună parte deteriorat, ceea ce permite caprelor și altor animale să pască între pomi și să-i distru­gă. Aspectul general este aproape jalnic ; majorita­tea duzilor prezintă doar citeva crenguțe foarte subțiri și scurte. — Pomii au fost tăiați acum doi ani, de la fața pămîntului, in luna au­gust și septembrie — ne spune tovarășul Traian Hrișovescu, vicepreședin­tele Consiliului popular comunal Jebel. Consider ca aceasta a fost una din cauzele care a dus la us­carea duzilor și la pier­derea producției de frun­ză din 1971. Țin să adaug că pînă atunci plantația s-a prezentat bine. Iată unde duce aplica­rea unei tehnologii neco­­respunzătoa­re. In această privință trebuie să arătăm că literatura de speciali­tate prevede că și în ca­zul dudului îmbătrinit prematur, din cauza sla­bei întrețineri, trebuie sa se aplice tăieri de reînti­nerire, în locul tăierilor de producție. Operația se face înaintea pornirii în vegetație sau în perioa­da creșterii de primăva­ră a viermilor de mătase și nu cum­ s-a procedat la Jebel. Despre situația altor plantații de dud intensiv suntem­ informați de că­tre Gh. Fiat, de la Centrul întreprinderii de contrac­tări și achiziții din Cia­cova : „Deși ducem lipsă de frunză de dud, totuși inginerii șefi din unele cooperative agricole nu se îngrijesc în mod cores­punzător de tinerele plan­tații. Astfel, puieții puși acum trei ani la Stamora Germană și la Moravița s-au uscat în proporție de 96—95 la sută. La Ja­­mu Mare se țin diferite animale între pomi, din care cauză duzii s-au us­cat, iar la Petroman n-a mai rămas nimic. Slab îngrijite sînt și planta­țiile de la Partoș, Banloc și alte unități. Firește, situația aminti­tă trebuie să dea de gin­dit, mai mult, comitete­lor comunale de partid, consiliilor populare conducerilor de cooperati­și­ve agricole, întrucit ne­­glijîndu-se duzii se dimi­nuează baza pentru producția materială de go­goși de mătase. De ase­menea, se pune problema recuperării pagubelor ma­teriale pe seamă celor care se fac vinovați. ing. A. RACHITOVAN­ ­A AVEM GRIJĂ DE DUZI­­ A intreținerea plantațiilor intensive de dud — factor hotâritor in dezvoltarea sericiculturii

Next