Drapelul Roşu, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 8464-8489)
1972-04-08 / nr. 8470
• 2 LA INCHIDEREA INVĂȚÂMtNTULUI DE PARTID DE LA SATE Actualul an de învâțâmînt politico-ideologic se desfășoară pe coordonatele majore ale programului adoptat de conducerea partidului pentru educarea socialistă a maselor. Asigurarea unui conținut bogat de idei și combativitate sporită, trebuie să caracterizeze și convorbirile recapitulative care se desfășoară în aceste zile in cercurile învățâmîntului de partid și ale învățâmintului U.T.C. de la sate. In spiritul măsurilor stabilite recent de Biroul Comitetului județean de partid la pregătirea desfășurarea dezbaterilor recapitulilative participă membrii Biroului Comitetului județean de partid, activiști de partid, un mare număr de lectori. Așa cum s-a precizat din timp, in toate formele invățămintului de partid de la sate se vor organiza doua convorbiri recapitulative. In cadrul acestora vor fi dezbătute problemele fundamentale cuprinse in documentele Congresului al X-lea al P.C.R., ale Plenarei C. C. al P.C.R. din noiembrie 1971, în cuvîntările Nicolae tovarășului Ceaușescu la Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale și la Congresul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. S-a recomandat ca în convorbirile recapitulative să fie dezbătute aspecte referitoare la politica generală a partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, la viața internă de partid, la activitatea pentru educarea comunistă a maselor, pentru formarea conștiinței socialiste, a omului cu concepții și principii noi, înaintate, probleme ale activității internaționale a partidului și statului nostru ca și altele pe care le solicită cursanții. Din dezbaterile care au avut loc pînă acum rezultă că eficiența lor e nemijlocit legată de preocuparea comitetelor de partid pentru a le imprima un conținut concret, actual, de a orienta spre problemele cele mai importante din activitatea de partid și economică în fiecare unitate. S-au evidențiat în acest sens convorbirile care au avut loc în cadrul cooperativelor agricole de producție din Lovrin, Săcălaz, Buziaș, Fibiș, Mașloc și Alioș, în stațiunile pentru mecanizarea agriculturii Ciacova și Tomnatic, I.A.S. Itecaș — complexul taurin și altele. Un mare interes au dovedit cursanții din unitățile amintite față de aspectele privitoare la apoi loan Luncan director al Cabinetului județean Timiș al P.C.R. Darea acordului global, raportul intre fondul de acumulare și cel de consum în C.A.P., ca și față de alte probleme privind dezvoltarea in perspectivă a agriculturii noastre socialiste. Cu același interes ei au dezbătut probleme legate de principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului nostru, poziția României față de o seamă de evenimente internaționale, desfășurarea vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu in Africa și altele. Reușita unor astfel de convorbiri finale, a legării dezbaterilor de problemele specifice fiecărei unități, s-a datorat și participării la ele a lectorilor comitetului județean, a membrilor comitetelor orășenești și comunale de partid, a conducătorilor de unități. Experiența de pînă acum arată însă și unele neajunsuri în organizarea și desfășurarea discuțiilor recapitulative. Astfel, nu peste tot s-a acordat atenția cuvenită pregătirii acestor discuții. Conținutul unor convorbiri lasă de dorit și aceasta datorită superficialității de care dau dovadă unii propagandiști. La cooperativa agricolă de producție din Bulgăruș, de pildă, expunerea propagandistului, care a precedat dezbaterile, a durat doar 12 minute și a avut un caracter general. Așa au stat lucrurile și la cercurile de învățămînt de la atelierul mecanic al întreprinderii agricole de stat Recaș, unde propagandistul nu s-a pregătit cu toată răspunderea pentru convorbirile finale. De aici și slaba participare a cursanților la dezbateri, luările de cuvînt rezumîndu-se la aspecte minore, generale. Insuficienta participare la dezbateri a cursanților este determinată și de faptul ca nu peste tot s sunt folosite punctele de informare și documentare, din localități, se recurge foarte rar la materiale demonstrative. In unele cursuri, deși temele din program nu au fost parcurse, s-a trecut totuși la închiderea învățâmîntului. Așa s-a procedat în cooperativele agricole de producție din Sinmihaiul Român și Utvin, unde s-a predat cite o singură lecție în tot cursul anului de studiu. Vina pentru o astfel de situație revine organelor și organizațiilor de partid din unități, comitetelor comunale de partid dar și Cabinetului județean care nu a controlat cu perseverență desfășurarea învâțămîntului și nu a intervenit operativ pentru înlăturarea neajunsurilor. Așa se explică că în unele cercuri chiar și convorbirile finale au fost amântite. Așa a fost cazul la cooperativele agricole din Becicherecu Mic, Drăgoiești, Racovița, Urseni și Silagiu, la I.A.S. Biled și Mașloc, la S.M.A. Recaș. Se impune deci o mai mare răspundere din partea organelor și organizațiilor de partid față de modul în care sunt pregătite și se desfășoară convorbirile In fiecare formă de studiu. Se impune mai multă atenție învățămintului politic U.T.C., care in multe unități și localități scapă controlului , și îndrumării din organizațiilor partea de partid. Închiderea invățământului de partid și a învățământului politic U.T.C. nu înseamnă încetarea muncii de pregătire politico-ideologică. Prin forme și metode adecvate muncii de partid — adunările generale de organizație, informările politice, citirea presei, serile de Întrebări și răspunsuri, imprimarea unui caracter funcțional permanent punctelor de documentare și informare etc. — trebuie să se asigure desfășurarea continuă, pe tot parcursul anului, a activității de educare marxist-leninnstă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Comitetele comunale, organizațiile de partid din unitățile agricole au datoria să dezvolte munca educativă în rîndurile comuniștilor și celorlalți oameni ai muncii, să transforme această muncă într-un puternic instrument de mobilizare la îndeplinirea sarcinilor economice, de promovare a cinstei, corectitudinii, principialității, atitudinii înaintate față de avutul obștesc, a intransigenței față de lipsuri. Realizarea acestor obiective cere continuitate și perseverență conducerea muncii in organizarea și politico-educative. © Convorbirile recapitulative, temeinic pregătite # Dezbaterile să fie ancorate in actualitate . Munca de pregătire politico-ideologică continuă și după închiderea învățămintului. Temele și bibliografia pentru instruirea propagandiștilor din invățămîntul de partid și U. T. C. In atenția secretarilor comitetelor de partid și a propagandiștilor de la învățămîntul de partid și U.T.C. din întreprinderile industriale, de transport, construcții, comerț-cooperație și instituții , instruirea propagandiștilor de la toate formele învățâmîntului de partid și U.T.C. din Timișoara va avea loc VINERI, 14 APRILIE a.c., ora 16, după cum urmează : LA LICEUL C.D. LOGA. Propagandiștii de la toate formele Invâțâmîntului de partid. gig LA LICEUL PEDAGOGIC. Propagandiștii de la toate formele învățâmîntului politic U.T.C. Instruirea va fi organizată pe bază de dezbateri cu participarea propagandiștilor, pe forme de învățămint astfel : 1) „PROBLEME ALE POLITICII ECONOMICE A P.C.R." și „FĂURIREA SOCIETĂȚII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE". Tema : „Dezvoltarea intensă pe baze moderne a forțelor de producție in procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“. BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Raport la Congresul al X-lea al P.C.R. Volum Ed. Pol. Buc. 1969, pag. 26-47. Nicolae Ceaușescu -• Expunere la Conferința Națională a cadrelor din centrale industriale și întreprinderile industriale și de construcții. Broșură. Ed. Pol. Buc. 1072, sau Scinteia nr. 9.064 din 20. II. 1972. Nicolae Ceaușescu — Expunere cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor. Ed. Pol. Buc. 1971, pag. 22-37, XXX — Lupta de clasă nr. 1 din 1972, pag. 4-12. XXX — Lupta de clasă nr. 2/1972, pag. 3-13. XXX — In ajutorul propagandiștilor nr. 4/1971, pag. 31-4Ó, nr. 9-19, pag. 72-78. 2) STATUTUL P. C. H. Tema i „Critica și autocritica, formă de manifestare a luptei dintre noț vechi, lege de dezvoltare a partidui lui și a Societății noastre", BIBLIOGRAFIE K. Marx — Fr. Engels — Opere alesă, vol. 2, Ed. Pol. Buc, 1967, p. 60-66, V.I. Lenin. — Opere vol. 33 Ed. Pol, 1957, p. 136 , 166 | 493. Nicolae Ceaușescu — Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Ed. Pol. Buc. 1971. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 nov. 1971, pag. 28-37 ; 46-58. XXX — In ajutorul celor care studiază Statutul P.C.R. Principiile și metodele muncii de partid. Culegeri de lecții. Ed. Muncă de partid 1971, pag. 138-143. FACULTATIV : XXX — Partidul Comunist Român — promotor consecvent al noului „Probleme economice“ nr. 8/1069. XXX — „Lupta de clasă“ nr. 1/1972, pag. 31-42. XXX — Cu ajutorul propagandiștilor nr. 1/72, p. 36-44. 3) „PROBLEME ALE EDUCA ȚIEI MORAL-CETĂȚENEȘTI", Tema : „Devotamentul față <d: socialism — trăsătură esențială a profilului moral-politic al oamenilor muncii in societatea noastră". BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Rolul conducător al partidului in etapa desăvîrșirii construcției socialiste. Ed. P01, 1967, pag. 29—34. Nicolae Ceaușescu — Semicentenarul glorios al Partidului Comunist Român, Ed. Politică, 1971, p. 5-7 ; 20-22 ; 47-54. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și culturaleducative. — 9 iulie 1971, Ed. Pol. p. 44-53 ; 59 ; 62-78. Nicolae Ceaușescu - Expunere cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii, și educației socialiste a maselor. 3 nov. 1971. Ed. Pal. Buc. p. 46-53. SE MAI POT CONSULTA : XXX — Comunist patriot înflăcărat. Scinteia nr. 8.985, din 2 dec. 1971. XXX - Patriotismul socialist, generator de înalte valori sociale și morale. In ajutorul propagandiștilor nr. 7-8/1971. 4) „ISTORIA MIȘCĂRII MUNCITOREȘTI $1 A p.c.R". Tema „Dezvoltarea capitalismului in România in a doua jumătate a secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-lea. Trăsături — caracteristici. Începuturile mișcării muncitorești din România“. BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — A 45-a aniversare a Partidului Comunist Român. Ed. pol. 1966. Buc. p. 5-20. Nicolae Ceaușescu — Expunere la ședința jubiliară a M A.N. consacrată sărbătoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, tu „România pe drumul desăvirșirii construcției socialiste“. Vol. 3 Ed. Pol. Buc. 1969, p. 711-717. Nicolae Ceaușescu — Semicentenarul glorios al Partidului Comunist Român. Ed. Pol. Buc. 1971, p. 6-7. XXX — Dezvoltarea economico-sociala a României sfirșitul secolului al XIX-lea și înînceputul secolului al XX-lea. Probleme economice nr. 12/1968. Daria Voinea — Cu privire la stadiul de dezvoltare economică României la începutul Secolului al a XX-lea. Lupta de clasă nr. 8/1068, XXX —Mișcarea muncitorească din România. Ed. P01. Buc. 1965, p. 12-55. La toate formele INVATAMINTULUI POLITIC U.T.C. se va dezbate tema : „Tineretul — participant activ la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate.biectivele actuale ale cultivării din rândul tineretului a tradițiilor revoluționare, a spiritului muncitoresc". BIBLIOGRAFIE Nicolae Ceaușescu — Raport cel de-al X-lea Congres al Partidadului Comunist Român, Ed. Pol. Buc. 1969, p. 35-43. Nicolae Ceaușescu — Expunere la Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist — Ed. Pol. Buc. 1971, p. 7-25. Nicolae Ceaușescu Cuvântare la Plenara C.C. a P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Ed. Pol. 1971, Buc. p. 13-28, 50-63. Victor Bîrlădeanu — entuziasm, comportare în Tinerețe, Jean, societate, familie“. Ed. „Cetăpol. Buc. 1970, p. 228-238. XXX — Societatea soéialistă multilateral dezvoltatâ. „Tâ&ărul leninist“ nr. 9. și 16/1971. XXX - Pile din istoria U.T.C. Ed. Pol. Buc. 1971, p. 354-385, 392-412. O altă ..promoție" de pui părăsește incubatoarele lugojene. (Foto : E. RÓB1CSEK) Momente lU'ffutu din pág. I) romanice își desfășoară activitatea în vila ,,Malvina", fosta reședință a lingvistului romanist Hugo Schuchardt, așezată pe o colină care domină grădina botanică a Universității. Vizitind sălile de curs, cabinetele de lucru și biblioteca, ambasadorul român s-a informat despre profilul disciplinelor frecventate de studenți, despre activitatea din cadrul lectoratului român, ca și despre felul cum este privită și însușită limba română. A urmat apoi o întîlnire cu celelalte cadre didactice ale institutului și o convorbire cu grupul de studenți care învață limba română. Cu mult interes a fost vizitată de cei prezent expoziția de carte românească recent organizată în biblioteca de lucru. Seara, intr-un spațios și modern amfiteatru din clădirea cea nouă a Universității. O numeroasă asistență formată din profesori românești asistenți și studenți a ascultat conferința lectorului universitar Corneliu Nistor despre „Semnificația omului in folclorul românesc“ expusă în limba germană, care scos in evidență trăsăturile de caracter ale poporului român, așa cum au fost ele sesizate din cele mai vechi timpuri și transmise pînă astăzi prin creația folclorica. Manifestarea culturală a serii s-a încheiat cu vizionarea a două filme românești comentate în limba germană : „La izvoarele istoriei“ și „Frumuseți și bogății ale Deltei Dunării“ mult gustate și apreciate de cei prezenți. întreaga asistență a fost invitată apoi de prof. H• ]. Simon la un coctail dat de Conducerea institutului în onoarea ambasadorului român și a soției sale. Ambasadorul și ceilalți diplomați prezenți au purtat discuții cu cadrele didactice și cu studenții participanți, cei mai mulți dintre aceștia declarîndu-se interesați să cunoască mai bine limba română, România, poporul ei. VREMEA PENTRU 8 APRILIE 1972: Vreme nestabilă cu cerul temporar noros ziua. Vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla moderat cu intensificări temporare din vest și nord-vest. Temperatura staționară : minimele noaptea vor fi cuprinse intre 2 și 6 grade, iar maximele ziua intre 14 și 19 grade. PENTRU 9 ȘI 10 APRILIE : Vremea devine schimbătoare cu cerul noros. Local vor cădea ploi locale, temperatura staționară. PENTRU MUNTE : Vreme REGIUNEA DE nestabilă cu cerul noros. După amiaza vor cădea averse de ploaie. Temperatura staționară. DRAPELUL ROȘU-8.470 Cronică de concert SERI SUCCESIVE DE MUZICĂ CAMERALĂ Studioul de concerte al liceului „Ion Vidu“ din Timișoara a cunoscut, la începutul acestei săptămîni, animația a două reușite producții camerale. Luni seara, potrivit unui schimb cultural cu conservatorul „Gheorghe Dima“ din Cluj, a concertat orchestra de cameră a Universității din Erlangen (R.F G.). O orchestră alcătuită din studenți de la diverse facultăți (și nu muzicale !), ating, prin mijloace disponibile imperfecte, realizări desăvîrșite. Entuziasmul electrizant produs asupra sălii se explică prin nivelul de înalt profesionalism la care s-au prezentat acești amatori! Pitorescul pieselor din program (Hassler, Ricciotti, Vivaldi, Respighi) sporește prin emoția și bucuria de a face muzică a amatorului, care nu cunoaște nici rutina, nici blazarea! Nostalgia acestei muzici picurată cu stropii de aur ai vremurilor parvine astfel în prezent, îndepărtînd orice patină. De la un capăt la altul al concertului s-a relevat seriozitatea cu care a fost abordată muzica, conștiinciozitatea studierii ei. Incursiunea în peisajul muzicii secolului nostru (Hindemith, Genzmer) au precizat totodată orizontul acestei formații studențești. In gestul dirijorului Helmut Goldmann am descoperit o baghetă experimentală și mai ales o profundă cunoaștere, ce nu îngăduie ezitări. O bucurie surprinzătoare ne-a provocat-o Wolfram Waechter interpretînd la flautino, Concertul în Do major opus 44 nr. 11 de Vivaldi. Solistul ne-a convins de posibilitățile acestui „mic fluier“ printr-o velocitate abordată nu pentru a uimi, ci pentru a exprima! Violonistul Franz Schessl a pledat pentru valoarea concertului pentru violă și orchestră de coarde scris de compatriotul său H. Genzmer anul acesta și intrinsec, pentru arta sa interpretativă a cărei coordonată rămîne același studiu minuțios al partiturii. Notind succesul unanim repurtat de orchestra studenților din Erlangen la Timișoara, ambii soliști fiind obligați la bis-uri, consemnăm ceva din bucuria acelei seri de muzică și valoarea palpabilă a acestor schimburi de bunuri culturale. ★ Cam același public, poate încă sporit, a avut o grăbită satisfacție în același minunat studiau, în seara următoare, marți, prin Recitalul de sonate celebre pentru vioară și pian susținut de Iosif Kocsis, acompaniat de Alin Popa și Lucia Petroman. Din galeria sonatelor celebre pentru vioară acest recital a cuprins trei lucrări reprezentative pentru autor și epoci : Sonata primăverii de Beethoven, Sonata pentru vioară și pian, nr. 2 în La major de Brahms și Sorfata pentru vioară și pian de Darius Milhaud. Recitalul a însemnat un nou prilej de verificare și manifestare, a calităților de muzician ale primului violonist al Filarmonicii „Banatul“. Iosif Kocsis nu-ți oferă într-un recital posibilitatea unor analize de amănunt. Interpretările sale îți orientează atenția asupra operei în întregul ei. Printr-o înțelepciune a gîndirii muzicale și o tehnică ce dă tehna siguranței, Iosif Kocsis juxtapune tăria contrastelor vicit ideea întregului strălucește predominant. Fiind un subtil stilist, I. Kocsis da individualitate sonatelor. Pe linia echilibrului clasic „scherzo-ul“ Sonatei primăverii prefigurează ascuțitele scherzouri viitoare în creația titanului. In Sonata în La de Brahms, din echilibrul dintre formă și conținut erup elanuri romantice, iar tonifiantele părți extreme ale Sonatei contemporanului D. Milhaut sunt reliefate prin contrast cu liniștea selenară a părții secunde, l-am putea reproșa lui I. Kocsis o oarecare notă de mecanicism provenit ș, poate din nedezlipirea de partitură, încheiem cu cuvinte de bună apreciere asupra colaborării cu cele două pianiste (Alin Popa — Beethoven și D. Milhaud și Lucia Petroman — Brahms). Desigur că partiturile au solicitat mai mult decât un simplu acompaniament, participarea efectivă de tehnică și inteligență muzicală de care pianistele au dat dovadă, prima vizînd mai ales asimilarea premeditată, a doua contînd și pe predispoziție sau inițiativa clipei. OVIDIU GIULVEZAN /www w w www^^/www/www. A In curînd o revistă săptămînală de cultură în peisajul spiritual bogat al țării, al Banatului 1996RIZONT“ REȚINEȚI, SAPTAMÎNAL politic-social și literar-artistic, editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Timiș și Asociația scriitorilor din Timișoara. O NOUA REVISTA CU UN LARG PROFIL DE PREOCUPĂRI, PENTRU UN LARG CERC DE CITITORI /WVWWWVS^WVWA/WVSA/WVWWWWWWVe/S. WWWW^/VAA/WWVWWWWW', Sericicultură are o veche tradiție în județul nostru și este o îndeletnicire practicată în numeroase cooperative agricole, școli și gospodării ale populației. Această ocupație aduce venituri după o perioadă scurtă de timp, deși nu necesită investiții însemnate, la nivelul celorlalte sectoare din zootehnie. Dar, extinderea creșterii viermilor de mătase, în vederea sporirii producției de gogoși, depinde in primul rind de crearea unei baze furajere puternice, deziderat care se poate realiza prin înființarea de plantații intensive de dud, de la care să se obțină producții mari de frunză, de calitate superioară. In acest scop, încă din anul 1966, a început în Banat acțiunea de plantare a dudului în sistem intensiv. Suprafețele, treptat, s-au extins. La cooperativa agricolă din Ghilad, de exemplu, in toamna anului 1970 s-a adus material săditor de la pepiniera Sacoșu Turcesc. Consiliul de conducere a ales un teren de aproximativ 0,50 ha, in vatra satului, bine împrejmuit. în 1971 s-au făcut tăierile pentru formarea coroanei, iar solul a fost întreținut în mod corespunzător. Parcela a fost atribuită membrilor cooperatori, crescători de viermi de mătase. In această primăvară terenul a fost arat cu caii, parcela fiind dată In primire crescătorilor de viermi de mătase, iar pomii se prezintă bine dezvoltați, capabili să dea prima producție de frunze. în felul acesta, la Ghilad se dezvoltă baza materială a sericiculturii, ceea ce va permite obținerea, an de an, a unor cantități sporite de gogoși de mătase și, în final, venituri bănești suplimentare. Și la Ciacova, cooperativa agricolă a adus, in aceeași perioadă, 3.300 de puieți de dud. Aici însă plantația nu este la nivelul celei de la Ghilad. Pomii nu au fost împrejmuiți iar oile unor cetățeni din comună pășunează în voie. La aceasta se mai adaugă și faptul că între rânduri s-a arat cu tractorul și mulți puieți au fost loviți și mișcați din loc. Și astfel plantația a ajuns să fie în bună parte uscată. — S-a cheltuit mult cu pomii și plantatul lor — ne spune Toma Neff, brigadier la cooperativa agricolă, dar din slabei întrețineri nu cauza va fi frunză pentru viermii de mătase. Intr-adevăr, țăranii cooperatori de la Ciacova au plătit pentru pomi peste 14.566 mai adăugă iei, la care se și normele convenționale acordate pentru plantare și alte lucrări. lui efort. Rezultatul acestei așteptat, însă, nu este considerăm câ adunarea generală cooperatorilor, cu sprijinul comisiei de revizie, va reuși să stabilească vinovații și să recupereze paguba. Tot la Ciacova, in 1966, lingă „gara mică“, s-au adus puieți de dud, pentru înființarea unei plantații intensive, pe un hectar. Din cauza unei slabe organizări a muncii, pomii au fost păstrați în condiții necorespunzâtoare și plantați tîrziu, și cum era de așteptat, plantația s-a uscat, iar în prezent nu se mai vede nimic pe locul de unde trebuia de mult să se culeagă frunză de dud. Vinovați de această situație sunt factorii de răspundere de la consiliul popular comunal, care au coordonat acțiunea. O plantație de duzi intensivi, de aproximativ 4 hectare, a fost înființată acum 6—7 ani în apropierea gării de la Jebel. Aici, marți, am găsit gardul de împrejmuire în bună parte deteriorat, ceea ce permite caprelor și altor animale să pască între pomi și să-i distrugă. Aspectul general este aproape jalnic ; majoritatea duzilor prezintă doar citeva crenguțe foarte subțiri și scurte. — Pomii au fost tăiați acum doi ani, de la fața pămîntului, in luna august și septembrie — ne spune tovarășul Traian Hrișovescu, vicepreședintele Consiliului popular comunal Jebel. Consider ca aceasta a fost una din cauzele care a dus la uscarea duzilor și la pierderea producției de frunză din 1971. Țin să adaug că pînă atunci plantația s-a prezentat bine. Iată unde duce aplicarea unei tehnologii necorespunzătoare. In această privință trebuie să arătăm că literatura de specialitate prevede că și în cazul dudului îmbătrinit prematur, din cauza slabei întrețineri, trebuie sa se aplice tăieri de reîntinerire, în locul tăierilor de producție. Operația se face înaintea pornirii în vegetație sau în perioada creșterii de primăvară a viermilor de mătase și nu cum s-a procedat la Jebel. Despre situația altor plantații de dud intensiv suntem informați de către Gh. Fiat, de la Centrul întreprinderii de contractări și achiziții din Ciacova : „Deși ducem lipsă de frunză de dud, totuși inginerii șefi din unele cooperative agricole nu se îngrijesc în mod corespunzător de tinerele plantații. Astfel, puieții puși acum trei ani la Stamora Germană și la Moravița s-au uscat în proporție de 96—95 la sută. La Jamu Mare se țin diferite animale între pomi, din care cauză duzii s-au uscat, iar la Petroman n-a mai rămas nimic. Slab îngrijite sînt și plantațiile de la Partoș, Banloc și alte unități. Firește, situația amintită trebuie să dea de gindit, mai mult, comitetelor comunale de partid, consiliilor populare conducerilor de cooperatișive agricole, întrucit neglijîndu-se duzii se diminuează baza pentru producția materială de gogoși de mătase. De asemenea, se pune problema recuperării pagubelor materiale pe seamă celor care se fac vinovați. ing. A. RACHITOVAN A AVEM GRIJĂ DE DUZI A intreținerea plantațiilor intensive de dud — factor hotâritor in dezvoltarea sericiculturii