Drapelul Roşu, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 8464-8489)

1972-04-08 / nr. 8470

MOMENTE ROMÂNEȘTI B­­aroca Viena a cunoscut, la sfîrșitul lunii martie, un important moment a­­niversar românesc. In primitoarele saloane ale Asocia­ției de prietenie austriaco-române, in prezența unui numeros audi­toriu format din membri ai Aso­ciației, reprezentanți ai Ambasa­dei R.S. România, oameni de arta, profesori, ziariști, studenți aus­trieci și români, a fost sărbătorit semicentenarul înființării Uniunii Tineretului Comunist din Româ­nia-Cei prezenți au ascultat cu un deosebit interes conferința „50 de ani de la înființarea U.T.C­", pre­zentată de conf. univ­ dr. Vasile Șerban de la Universitatea din Timișoara în prezent „Gastprofes­sor“ pentru limba și literatura ro­mână la Institutul de romanistică al Universității vieneze. Profesorul Șerban a evocat in cuvinte calde pagini din istoria de cinci decenii a tineretului din România, par­ticiparea la lupta pentru apărarea idealurilor nobile de dezrobire socială, la lupta împotriva fascis­mului și hitlerismului in anii grei ai perioadei interbelice și ai ul­timului război mondial. Conferin­ța a reliefat uriașa importanță a Corespondență din Viena actului de la 23 August 1944 și perspectivele largi pe care acest mare moment istoric, inițial pregătit de Partidul Comunist Ro­­i­mân le-a deschis întregului popor român implicit tineretului, în stră­dania continuă pentru construirea societății socialiste în România, pentru pace, prietenie și colabo­rare cu toate popoarele lumii. Expunerea a fost secondată de filmul Universitatea românească, producție a Studioului de filme documentare din București. Succe­siune de secvențe, magistral îm­binate, filmul a transmis publicu­lui prezent în sală o amplă ima­gine cu caracter de mozaic, principalelor aspecte din existența a cotidiană a tineretului nostru uni­­versitar de pe întreaga arie geo­grafică și spirituală românească. Atît conferința, prezentată în limba germană, cit și filmul, au reușit să transmită auditoriului certitudinea­­ unui tineret român entuziast și combativ, conștient de trecutul său glorios și de un vi­­itor plin de lumină. t inițiativa conducerii Institutului de romanisti­că al Universității din Graz a fost organizată o zi dedicată R­ S. România. La ma­nifestările organizate au partici­pat ambasadorul României Austria, Dumitru Aninoiu, atașa­­n­tul cultural Valeriu Dinică, conf. ing. V. Chioreanu, reprezentanți ai lectoratului român din Viena­ Profesorii H. J. Simian și D. Kremmers, directorii Institutului de romanistică au întîmpinat pe ambasadorul român și persoanele care îl însoțeau- Institutul de limbi conf. dr. VASILE ȘERBAN lect. univ. CORNELIE NISTOR "Continuare în pag. a ll-a) nor pui D Anul XXIX nr. 8.470 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sîmbăta, 8 aprilie 1972 4 pagini, 30 Dani SEMĂNATUL PORUMBULUI LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV La ferma nr. 8 de la I.A.S. Liebling se aplică agrotehnica adecvată condițiilor specifice acestei primăveri In scopul obținerii unor produc­ții sporite de porumb lucrătorii o­­goarelor timișene s-au pregătit te­meinic, fapt consemnat și la între­prinderea agricolă de stat Liebling. Aici, mecanizatorii și specialiștii, la îndemnul și cu sprijinul permanent al comitetului comunal de partid și al organizației de partid din u­­nitate, au reușit să insămînțeze la timp toate culturile din epoca ca apoi să pună la punct probleme­l­­le legate de insămințarea porumbu­lui. — Am aplicat tehnologii adecva­te condițiilor actuale de climă ~~ ne spune Cornel Modor, inginerul șef al I.A.S. Astfel, s-a reușit insă­­mințarea in bune condiții a supra­fețelor planificate cu mazăre pentru masă verde, pajiști artificiale, in 11­ tei, floarea-soarelui și sa punem in plus față de prevederi, 17 h­a de trifoliene, 6 ha sfeclă furajeră și 7 ha borceaguri. Aceasta pentru a îmbunătăți baza furajeră necesa­ră sectorului de creștere a anima­lelor. Ne-au mai rămas suprafețele pentru porumb, la care de fapt ara început semănatul, precum și cele de soia și fasole. Toate mașinile au fost verificate din­ timp și puse in stare de funcțiune. Intr-adevăr, cele 21 semănători S.P.C.—6 au fost încercate și regla­te pentru densitatea și adincimea prevăzută în ordinele de lucru. În­­trucît întreaga suprafață de po­rumb se ierbicidează s-au comple­tat dozele la toate instalațiile de ierbicidare. De asemenea, s-a asi­gurat întreaga cantitate de ierbi­cid, precum și numărul suficient de cisterne și pompe. În scopul unei mai bune administrări a îngrășă­mintelor și al economisirii de sub­stanță, la 16 semănători S.P.C.— 6 s-au montat cutii cu ajutorul căro­ra se încorporează, o dată cu semă­natul, 80—100 kg azotat de amoniu la hectar. Este de evidențiat orien­tarea bună a conducerii între­prinderii in ceea­­ ce privește alege­rea hibrizilor de porumb. Astfel, pe 72 la sută din suprafață se va cultiva hibridul simplu 400, creat la Stațiunea experimentală agricolă Lovrin, iar 28 la sută cu H.D. 220. De fapt, asupra stadiului pregă­tirilor și a felului în care se aplică ing. A. RACHITOVAN Numai un control atent al fiecărei sporite de porumb. lucrări poate asigura recolte (Foto : A. RACHITOVAN) Conferința Uniunii județene Timiș a cooperativelor meșteșugărești Ieri, în sala de festivități a clu­bului „16 Februarie“ din Timișoa­ra s-au desfășurat lucrările Con­ferinței Uniunii județene Timiș a cooperativelor meșteșugărești. La lucrările conferinței au par­ticipat tovarășii Ilie Morodan, secretar al Comitetului Timiș al P.C.R., Dezideriu județean vicepreședinte al UCECOM, Nagy, acti­viști de partid și de stat, reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și obștești. Darea de seamă prezentată de to­varășul Dumitru Pîrvu, președinte­le U.J.C.M. Timiș, a scos în eviden­ță rezultatele dobindite în interva­lul mai 1969 — martie 1972 de către cei peste 10.000 de cooperatori și salariați grupați în cele 20 coopera­tive meșteșugărești din județ. In același timp raportul s-a oprit pe larg asupra sarcinilor de viitor, re­­levind totodată neajunsurile care se mai manifestă în activitatea uni­tăților de producție și deservire. Pe baza propunerilor formulate de numeroșii participanți la dezba­teri, conferința a adoptat un cu­prinzător plan de măsuri, menit să ducă la continua îmbunătățire a ac­tivității de deservire a populației, într-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanții la conferință au adoptat textul unei­­ telegrame a­­dresată Comitetului Central al P.C.R., personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care membrii cooperatori din județul Timiș își exprimă atașamentul profund față de politica partidu­lui și statului nostru, hotârirea de a nu precupeți nici un efort în ve­derea îndeplinirii exemplare a sar­cinilor ce le revin in cincinalul 1971-1975. Conferința a ales noile organe de conducere ale Uniunii județene Ti­miș a cooperativelor meșteșugărești. Ca președinte al Consiliului Uniunii a fost reales tovarășul Dumitru Pirvu. (Continuare în pag a UI-a) ASPERSOARE ÎN FUNCȚIUNE pe importante suprafețe cu culturi furajere Lipsa persistentă de precipitații, temperatura ridicată din cursul zi­lei, ca și vîntul care a suflat cu diferite intensități în ultima vreme au grăbit procesul de împuținare a rezervei de umiditate din sol. Fap­tul impune deci o urgentare in a­­menajarea suprafețelor prevăzute pentru irigat, identificarea și pre­gătirea unor surse suplimentare, care pot fi folosite la udatul diferi­telor culturi agricole. In zilele din urmă, in mai multe întreprinderi agricole de stat și cooperative a­­gricole din județ aspersoarele au fost puse in funcțiune, nu numai acolo unde există grădini de legu­me, ci­udatul se extinde, de-acum, și pe diferite culturi furajere. Ac­țiuni merituoase, în acest sens, au fost demarate, bunăoară, la Recaș, cîteva șiruri de aspersoare împrăș­tie neîncetat apa pe importante su­prafețe însămînțate cu sfeclă fura­jeră și pe pajiști ale întreprinderii agricole de stat. Unitatea are pre­văzut să irige circa 1.000 de hec­tare cu diferite culturi furajere. Exemplul „gostatiștilor" îl urmea­ză și cooperatorii din localitate. Deocamdată au pus in funcțiune două aspersoare pe o pășune căreia, înainte de udare, i se administrea­ză și cite 150 kg azotat de amoniu la hectar. Peste 2—3 zile alte asper­soare vor intra în funcțiune pentru a uda 35 hectare de orz masă ver­de și 26 ha de lucerna. Acum aici se aprop­e de încheiere datarea u­­nor porțiuni ale canalului de ali­mentare, un rambleu, acțiune me­nită să împiedice pierderile de apă prin infiltrare. Merită subliniată seriozitatea cu care a fost organizată și se desfă­șoară irigarea la ferm­a 8 din Să­­călaz, aparținătoare I.A.Ș. Timi­­mișoara. Aici, de mai multe zile, nouă aripi de ploaie funcționează aproape fără întrerupere, pe im­portante suprafețe de trifoi nou, sfeclă furajeră, borceaguri de pri­­măvară. Ferma are prevăzut să iri­ge mai bine de 470 de hectare cu culturi furajere. Acțiuni asemănătoare se desfă­șoară, in aceste zile, și in între­prinderile agricole de stat din Sin­­nicolaul Mare și Iosifalău, la coope­rativele agricole din Chizâtău, Tomnatic, Pesac, Otelec și altele. Exemplul lor il așteptăm urmat, in zilele viitoare, de ci­ mai multe u­­nități. Comitetele comunale de partid, organizațiile de partid, tre­buie să impulsioneze activitatea conducerilor de unități pentru asi­gurarea utilajelor și materialelor necesare în această importantă ac­țiune privind înlăturarea efectelor negative ale timpului secetos ! IN ZIARUL DE AZI: La închiderea învățămîntului de partid de la sate mi Seri succesive de muzică camerală t Scrisori față-n față H Sport INVESTIȚIILE LA NIVELUL ANGAJAMENTELOR9 RESTANȚELE PE ȘANTIERUL 1 DE LA „CERAMICA" TREBUIE RECUPERATE! Referindu-se la intensificarea valorificării rezervelor importan­te ce mai există pe șantiere in domeniul creșterii productivității muncii, scurtării duratei de exe­cuție a lucrărilor, la Conferința pe țară­­ a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale in­dustriale și de construcții, tova­rășul Nicolae Ceaușescu sublinia că : „Realizarea în bune condiții a programului de investiții prevăzut în actualul cincinal impune să se ia toate măsurile pentru asigurarea la timpul optim a proiectelor și do­cumentației tehnice a utilajelor tehnologice, pentru ridicarea gra­dului de mecanizare, pentru scur­tarea duratei de execuție și darea mai devreme în funcțiune a noi­lor obiective ...“ După trecerea primului trimes­tru din acest an pe o seamă, de șantiere de construcții și montaj "constructorii Trustului industrial de construcții își onorează sarci­na stabilită privind realizarea , în primul trimestru a cel puțin 20 la sută. Dacă peste tot s-ar fi acțio­nat ,ln același mod fără îndoială că rezultatele înregistrate la uni­tatea „B“ a fabricii „Ceramica“ în îndeplinirea planului de in­vestiții ar fi fost mai bune. De alt­fel datele preliminare privind în­deplinirea planului de investiții sînt concludente : 8,4 la sută la total și 16,6 la construcții-montaj față de cota matematică a perioa­dei de 25 la sută. Lucrarea vizea­ză dezvoltarea capacităților pen­tru producția de țigle, care va transforma actuala fabrică în una din cele mai mari unități de acest gen din țară. Evoluția situației pe acest im­portant șantier a fost sinuoasă. Cauzele esențiale care au generat această stare de lucruri se locali­zează in activitatea factorilor an­gajați în realizarea lucrării : pro­iectantul și constructorul. Ele con­stau în modul defectuos de ela­borare a unor documentații de către Institutul de proiectări in­dustriale pentru materiale de con­­strucții București, concretizate în faptul că devizul pe obiecte conține estimări de lucrări de aproa­pe 1 milion de lei (esti­mări admise numai la STB), documentația nu a cuprins toa­te piesele cerute de legislația în vigoare (analize speciale) iar antemăsurătorile au fost întocmite superficial și nu permit reconsti­tuirea cantităților etc. Dacă se mai adaugă înlocuirea pentru a treia oară a devizului pe obiect la corpul de fabricație se obține o imagine a întocmirii defectuoa­se a unui proiect de execuție. De­punerea fragmentată a documen­tației in afara unor circulari recirculări de scrisori are implica­și ții și asupra modului de organizare și execuție a constructorului. In ce privește îndeplinirea obli­gațiilor care revin constructorului se pot face de asemenea observa­ții critice. Unele carențe în orga­­nizarea muncii pe șantier, aprovi­zionarea defectuoasă cu prefabri­cate au dus la apariția unor mari restanțe în ceea ce privește fron­tul de lucru pentru activitatea proprie cât și pentru subantrepri­­ză. Deși, pe luna martie realizările s-au dublat față de cele înregis­trate în lunile ianuarie-februarie nu s-au putut încă recupera rami­­neriie în urmă față de etapa 1, vo­lumul executat reprezentând numă­i 31.8­45 la sută. Fizic lucrările sunt rămase în urmă față de grafic la pozițiile­­ alimentare și preparata și în special la secția omogeniza­re și fasonare unde se vor monta utilajele sosite pe șantier. Doar la secția de ardere lucrările sunt mai avansate. Potrivit graficului de eșalonare a execuției probele tehnologice sunt prevăzute să în­ceapă în luna mai, dar stadiile fi­zice necesare respectării acestor termene in prezent nu pot asigu­ra realizarea acestei prescripții respectiv intrarea la termen a o­­biectivelor planificate. Nici stadi­ile lucrărilor adiacente, alimenta­rea cu energie electrică și asigu­rarea agentului termic prevăzut de tehnologia de fabricație nu conferă din punct de vedere al realizărilor certitudinea că nu vor provoca greutăți în­ respecta­rea termenului de punere in func­țiune. Fără a încerca să demonstrăm dacă ritmul de lucru necorespun­zător, desfășurat până în prezent, cu mult sub posibilitățile acestui șantier, are drept cauză în exclu­sivitate activitatea proiectantului sau a constructorului, se impune examinarea cu seriozitate a situa­ției care s-a creat. Asigurările date de tovarășul Aurel Brăgaru, șeful lotului, privind hotărirea constructorului de a termina în termen lucrările, se cuvin a fi susținute prin fapte. În lumina planului de măsuri adoptat de plenara Comitetului ju­dețean de partid cu activul, din 24 martie 1972, Trustului de con­strucții industriale (ca și Trustului de construcții Timișoara pentru o­­biective In execuție) in revină sarcina ca, în colaborare cu bene­ficiarii de investiții și cu suban­­treprizele de specialitate să revi­zuiască pînă la 30 aprilie a.c. gra­ficele de execuție și să stabilească programe concrete care să asigu­re respectarea termenelor de pune­re in funcțiune a noilor obiective respectiv a unității de țiglă de la Jimbolia. Trebuie nu numai să­­ se stabilească soluții și măsuri eficace pentru executarea de lucrări în ritmuri înalte dar să se și apli­ce. Să se recupereze rămînerile în urmă și să se asigure condiții pentru montarea utilajelor, intrarea funcțiune a capacităților la ter­­­­menele stabilite. ing. CORNEL DOBREANU, Curs de perfecționare a cadrelor didactice de științe sociale In ansamblul măsurilor inițiate de conducerea superioară de partid privind perfecționarea pregătirii politico-ideologice a cadrelor didac­tice, seri la Centrul școlar M.I.U. din Timișoara s-a deschis cursul de perfecționare a cadrelor didactice care predau științele sociale în în­­vățămîntul mediu și profesional. La deschidere au fost prezenți re­prezentanți ai organelor județene de partid și de stat, Ministerului Educației și învățămîntului, Aca­demiei „Ștefan Gheorghiu“, Școlii interjudețene de partid și Inspecto­ratului școlar județean. Constituind unul dintre cele pa­tru centre din țară unde se desfă­șoară între 7-19 aprilie a.c. aseme­nea cursuri, la Timișoara participă cadrele­ didactice de științe sociale din liceele de cultură generală și de specialitate, școli profesionale din județul Timiș și alte . In­­ această perioadă, cursanții județe­ vor audia expuneri și vor lua parte la dezbateri privind adîncirea proble­maticii și perfecționării metodolo­giei predării la lecțiile de științe sociale. . . .Fruntea se îngreu­nează automat, prețurile se aduna la rădăcina nasului după un plan dinainte sta­bilit, privirea încețoșată ad-hoc trece ca o rază la­ser prin ofițerul din­ spa­tele biroului și răspunsul ti­pic răsare însoțit de un of­tat obosit : „Dar, sigur, am lucrat, voi lucra !“. E un purtător mincinos al u­­nor trăsături de caracter și al unor înfățișări împru­mutate sau improvizate cu o mare îndemînare de arbora masca potrivită mo­­­mentului și împrejurărilor în care se află. Dar masca avea să cada curînd — pe-ndelete sau smulsă brusc cu pielea obrazului și a amăgirilor cu tot­ Fie și pentru liniștea și curma­rea nesiguranței celui de dinapoia ei. Și nu numai a lui... Ce s-a întîmplat, cum a fost posibil ca un om de aproape 53 de ani, inginer diplomat încă din 1944, să ajungă in situația de a du­ce o viață parazitară, de­parte de soția și fiica sa ( Povestea începe în ur­mă cu exact un an. După ce s-au terminat lucrările orașului nou Orșova, au plecat mulți pe alte șan­tiere sau au rămas prin partea locului. De construc­tori mai este nevoie și a­cum la Orșova ! El s-a gin­­dit că-i mai bine să fii „fără ocupație“ și fără griji. La Timișoara. Doar­me în casa bătrânească și ziua, cît e ziua de mare, își omoară timpul din șuetă in șuetă, din circiumă in ca­fenea­ Nevasta, la Orșova, se îngrijește de copil (o fa­tă de 1n ani) și se duce la lucru, aproape in fiecare zi. Dar n-o mai ajută să­nătatea și e pensionată. Vestea Ta năucii. Să divor­țeze ? Ar fi o soluție. „Circumstanțe atenuante se găsesc întotdeauna. Dar la o discuție deschisă și ne­­menajatoare va trebui descoperim că lipsa de vla­să gă a multor existențe izo­late vine mai ales dinlăun­­trul lor. Cea mai pustiitoa­re monotonie este cea care se consumă pe verticală, în planul existenței spiritua­le!“. Spurîndu-mi aceasta lt. colonelul Andrei Juhász, dă drumul magnetofonului, să ascultăm, din nou banda pe care am înregistrat decla­rația „domnului inginer“­Citesc limpede pe fața o­­fițerului nemulțumirea și­­ mă gindesc că, deși întîm­­plarea în sine nu a ridicat „probleme“ deosebite, a­­cestea se conturează dinco­­­lo de caz. Și reflecțiile de aici trebuie să pornească — ...întîi, identitatea dv. — Chercioban Cornel, str. Crizantemelor nr. 60. — Cind ați întrerupt de la contractul T.C.T. ? — în­ martie ’71. — în intervalul acesta, de un an de zile, din ce ați trăit ? — Am vîndut o mobilă de 12.500 lei. „...își maltratează ma­ma, de S3 de ani, îi fură din casă lucrurile și le vin­de pentru băutură“ — din sesizarea sosită pe adresa miliției. 24 de oameni de pe str. Crizantemelor des­criu, indignați, cum Cher­cioban primit cu toata bu­năvoința în casa părinteas­că, s-a erijat, curînd din tolerat în stăpin al locuin­ței. „Vinde, vinde pe rînd tot ce se agonisise in­ casa părintească : mobilă, tele­vizor, aragaz , se-mbată și atunci provoacă scandaluri cumplite cu propia sa ma­mă, caută sămînță de con­flict și cu vecinii“. — Dv. vă ajutați familia — soția, copilul ? — Sigur că da ! — Cum ? — Păi am stat pină a­­cum la Orșova... — Pînă acum un an ! — Mă rog... De pe urma vânzării mobilei le-am­­ ti­mis vreo 4.000 lei. Vă pot arata recipisele de expe­diere. — Corespondați cu so­ția ? — ...Da. — Des ? — ...Așa. După mai bine de două decenii de căsnicie — in care împreună cu soția sa au constituit o familie au clădit împreună o gol­și­podărie, ducînd-o bine, bu­­curîndu-se de tot ceea ce societatea i-a oferit sub as­pect material și spiritual. Chercioban trimite, intr-un an (!), familiei „vreo 4.000 lei", găsind firesc să păs­­ TIREL BRATEȘ (Conf. în pag. a 111-a) UN PARAZIT CU DIPLOMĂ.. omul familia.societatea

Next