Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)
1973-03-23 / nr. 8765
Anul XXX nr. 8.765 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani MUNCA POLITICĂ DE MASĂ, ÎN SPRIJINUL REALIZĂRII PLANULUI LA NIVEL MAXIMAL Schimb de opinii la „Electromotor"" cu participarea secretarilor de partid, președinților comitetelor sindicale și secretarilor U.T.C. Printre acțiunile inițiate de Comitetul municipal de partid Timișoara, menite să ducă la Îmbunătățirea activității politice de masă, desfășurate de organele și organizațiile de partid din întreprinderile timișorene, în vederea îndeplinirii măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din februarie — martie 1973, pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor cantitative și calitative maximale ale anului 1973, se înscriu, cu eficiență sporită, schimburile de experiență. În șirul acestora se încadrează și recentul schimb de opinii organizat la uzina Electromotor la care au participat secretarii comitetelor de partid, președinții comitetelor sindicale, secretarii comitetelor U.T.C. și responsabilii comisiilor de propagandă din întreprinderile constructoare de mașini. Dezbaterile au fost precedate de vizitele făcute în unele secții productive de la Uzina mecanică, Electrotimiș, Electrobanat și bineînțeles, Electromotor. Participanții la discuții s-au referit atit la cele constatate în întreprinderile citate, cit și la unele aspecte ale muncii și experienței dobîndite în acest domeniu. proprii S-au conturat, totodată, posibilitățile de adaptare a reușitelor la specificul fiecărei întreprinderi, ca și evitarea acelor forme depășite de cerințele etapei actuale. In acest context a fost reliefată îmbunătățirea conținutului panourilor, care au cîștigat mult în funcționalitate prin orientarea textelor către aspectele concrete, legate de fiecare loc de muncă. ..Dacă în anii trecuți, agitația vizuală constituia doar o preocupare a comitetului uzinal de partid — spunea tovarășul Vasile Pop, secretarul comitetului de partid de la Electromotor — în acest an, aceasta a fost trecută în sarcina organelor de partid ale fiecărei secții de producție care, și-au conceput și confecționat singuri materialele. Rezultatele, s-au văzut, dovedind că acolo unde contribuie mai mulți oameni sunt și mai multe idei. Au apărut, astfel, angajamente concrete ale sectoarelor de producție, s-au făcut calcule și s-a evidențiat valoarea timpului nelucrat, s-au arătat consecințele risipei de materiale. Pentru ridicarea parametrilor calitativi ai motoarelor noastre la nivelul tehnicii mondiale, au fost expuse, în locuri vizibile, panouri ce evidențiază cerințele obținerii unor astfel de indicatori și, mai ales, modalitățile cele mai adecvate de realizare a lor“. Asemenea orientări au fost subliniate de vorbitori și în legătură cu celelalte întreprinderi vizitate. Astfel, prin conținutul său, agitația vizuală își aduce în mod concret contribuția la angrenarea fiecărui om în întrecere, a fiecărui colectiv de secție sau sector, militează pentru reducerea cheltuielilor materiale și utilizarea completă a capacităților de producție, pentru valorificarea resurselor interne, factor de bază al creșterii eficienței economice. Rezultate bune s-au obținut, în special la U.M.T., în popularizarea inițiativelor valoroase. „In unele secții ale uzinei a fost preluată inițiativa brașoveană „micronul, gramul, secunda“ — arăta tovarășul Gheorghe Maxim, secretarul comitetului de partid. In sprijinul ei, în sectoarele ,care aplică această inițiativă, au apărut panouri care explică la ce obligă fiecare obiectiv în parte. Dacă în privința NICOLAE MUNTEANU (Continuare în frag. a III-a) Asemenea panouri, cum este cel în care se arată sarcinile U.M.T. in anii cincinalului, rețin atenția lucrătorilor din uzină. Cercetări eficiente legate de modernizarea producției Colectivul catedrei de tehnologie mecanică de la Institutul politehnic Traian Vuia își axează principalele cercetări pe contractele de colaborare cu producția, vizînd înlocuirea procedeelor clasice de prelucrare a metalelor prin tehnologii neconvenționale Aceste metode moderne bazate pe eroziune electrică pot fi utilizate și la prelucrarea materialelor de mare duritate. In cadrul laboratorului de catedră s-a proiectat o mașină de prelucrat dimensional prin electroeroziune care se va realiza la Electrotimiș în acest an exclusiv cu patente românești. In altă ordine de idei un colectiv format din prof. dr. ing. Aurel Nanu, conf. dr. ing. Vasile Popovici, ing. Zeno Lăncrănjan, ing. Pavel Giurcic lucrează la un contract încheiat cu Ministerul Industriei Metalurgice, intitulat „Calibrarea cilindrilor de laminor cu ajutorul unei instalații complexe“. Această mașină combină eroziunea electrică cu cea electrochimică, eliminînd fazele intermediare de prelucrare și recoacere necesare refacerii cilindrilor de laminor in vederea refolosirilor. In acest fel nu se va mai sta la rînd la strungurile marilor uzine, deoarece se va putea prelucra direct pe crusta dură a cilindrului de laminor. Tot cu Ministerul Industriei Metalurgice, actualmente, la catedra de tehnologie mecanică se studiază o temă referitoare la controlul activ al rectificării plane și cilindrice cu ajutorul traductoarelor pneumatice de joasă tensiune Pe această cale se obțin suprafețe metalice netede de o acuratețe la nivel de micron. Metoda se aplică acum pe scară industrială la întreprinderea Electrobanat, urmînd ca o generalizare a soluției propuse să se materializeze la întreprinderea Electromotor. Pe linia elaborării unor oțeluri speciale, destinate industriei construcțiilor de mașini, în cadrul laboratorului s-au obținut o serie de șarje de cea mai bună calitate din oțel pe bază de nichel și cobalt. Continuarea acestor cercetări va aduce un aport însemnat la efortul de modernizare și perfecționare a tehnologiilor. NOI UTILAJE ȘI MAȘINI PENTRU AGRICULTURĂ Întreprinderile Centralei Industriale pentru mașini agricole au asimilat, pe baza unor tehnologii originale, circa 350 de utilaje și echipamente agrozootehnice, iar pentru următorii doi ani pregătesc intrarea in producția de serie a încă 80 de tipuri de mașini. In vederea realizării unor asemenea sarcini, strîns legate de modernizarea agriculturii, colectivele de muncă ale uzinelor de specialitate au analizat — în cadrul recentelor adunări generale ale reprezentanților oamenilor muncii — posibilitățile sporirii producției, atit sub raport cantitativ, cât și calitativ. Au fost elaborate, astfel, o serie de măsuri legate de mai buna utilizare a mașinilor, de folosirea spațiilor libere în scopuri productive, de aplicarea unor noi tehnologii de mare randament. Printre altele, la uzinele „Semănătoarea“ și „Tehnometal“ — principalele unități ale centralei industriale — sectoarele, atelierele și compartimentele de concepție au fost dispuse în flux tehnologic, creîndu-se posibilități pentru o cea mai bună organizare a producției. De asemenea, s-au îmbunătățit condițiile pentru dezvoltarea autoutilării. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, recent, constructorii de mașini agricole s-au angajat să realizeze 3.000 de combine autopropulsate de tipul „Gloria C 12“, ceea ce reprezintă o depășire a prevederilor de plan cu circa 20 la sută. OFICII P.T.T.R. In construcție In circa 20 de localități se construiesc noi oficii de poștă telegraf, telefon și radio. Asemenea edificii de utilitate publică se realizează, de pildă, în cartierele Steagul Roșu din Brașov, Cremenea din Bacău, Vizirul din Brăila, Abator din Constanța, Calea București din Craiova, 9 Mai din Tg. Jiu, Hipodrom 2 din Sibiu, Nicolae Bălcescu din Timișoara, Traian din Rîmnicu Vîlcea, precum și în zonele centrale din municipiile Pitești și Călărași. De asemenea se construiesc clădiri noi pentru unitățile poștale rurale de la Rucăr — județul Argeș, Albeni — județul Gorj, Berzovia — județul Caraș-Severin și Nădrag — județul Timiș. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU IN PAGAIȚA __ ÎNNOIRI IN SATUL TIMIȘEANA Oamenii muncii din județ răspund prin fapte de muncă Chemării adresate de către Conferința județeană a secretarilor comitetelor comunale de partid și președinților consiliilor populare comunale Cînd unii confrați susțineau teza „detașării de timp", a „distanței istorice pentru o mai justă și mai cuprinzătoare înțelegere și evaluare a evenimentelor“ (teză care, deși conține adevăr, ar obliga pe scriitori să scrie numai romane istorice) șiautpus întrebarea: ce ar fi trebuit să facă de pildă Cehov? In ce timpuri — de care se „detașase", pentru a putea fi obiectiv — ar fi trebuit să-și plaseze eroii și despre ce dureri omenești ar fi trebuit sa scrie? Cehov poate în cea mai mare măsură dovedește că realitatea imediată se lasă surprinsă și in datele ei esențiale nu numai in amănuntele formale și că scriitorul de talent nu are neapărată nevoie de răgazul contemplației. Pe de altă parte (N. B. nu pledez aici împotriva „reconstituirilor istorice“), pentru ce am lăsa celor care vor veni după noi problemele noastre — ei le vor avea, bineînțeles, pe ale timpului lor — pentru ce i-am pune să se bucure sau să evite post festum? Poate, ei vor înțelege, vor descifra mai dintr-un anumit unghi, evolutiv, mai bine epoca noastră, dar n-o vor simți mai adine decit noi, cei care o trăim. De aceea, consider că scriitorul cetățean are datoria de a aborda în scrisul său, în primul rînd, realitățile contemporane. In proza contemporană românească există, cărți care abordează fapte contemporane, cărți care reușesc să ne tulbure, să ne emoționeze. N-aș vrea să citez, însă argumentul viu este mai convingător. Marele singuratic (Marin Preda) este un roman al timpului nostru. Risipitorii, cartea aceluiași autor, la fel, este a timpului nostru, și în sensul celor susținute mai sus. Același lucru putem afirma despre Facerea lumii (Eugen Barbu), F (D.R. Popescu), e glonțul Dulce ca mierea patriei (Petru Popescu) — și titlurile altor cărți ar putea fi citate in continuare. Aș putea vorbi de proza lui Ion Arieșanu și aici aș face o constatare: criticii noștri, adevărați sau improvizați, au parcă o teamă — unii o numesc modestie — de a se apropia de proza care se scrie în această parte a țării), proză de profundă actualitate, căreia, ca simplu cititor, îi găsesc o calitate esențială: insistența caldă cu care autorul se oprește și încearcă să pătrundă în adîncurile pline de omenesc ale conștiințelor contemporanilor noștri cinstiți. Ion Marin Almajan îmi aduce în fața ochilor o Timișoara știută, cunoscută și totuși nouă, filtrată de viziunea sciitorului (e numai un aspect); Ion Dumitru Teodorescu — o Dunăre de jos, natală, aureolată de atmosfera vag orientală a poveștilor pescărești; Alexandru Deal — experiențe trăite de viață, Ion Velican — o încercare de cine-venite in proză și alți scriitori timișoreni (enumerarea este făcută la întîmplare) — aceștia toți trăiesc azi și scriu despre azi. Există un risc? Da. Riscul oricărui creator, adică acela de a nu reuși să dea o adevărată operă de artă. Dar acest risc nu ține decit de mijloacele autorului, de uneltele sale, nu de epoca in care și-a situat personajele. Revenind la datoria scriitorului cetățean de a înfățișa cititorului realitatea contemporană, așa cum este ea, „luminile și umbrele ei“ — după cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — mă gîndesc la necesitatea de a conștient de sarcina imiportantă pe care ne-o încredințează partidul. Zi de zi trăim evenimente epocale care vor impresiona viitorimea. Scriitorul, trăindu-se nemijlocit, este obligat să nu le ocolească. Micile sau marile noastre bucurii pot constitui fondul, emotiv al unei viitoare cărți. Avem necazuri, inerente — viața nu se compune numai din peisaje roz. Altele, iscate din prostie, din nepricepere, din incompetență — aspecte tragice, altele ridicole . . . Toate acestea, trăite intens, nu trebuie puse pe hîrtie ? Viața — și la viață nu va referirea odată obositoare, și nicipentru că din ea ne tragem seva — cîntărește intr-altfel și proporțiile se schimbă văzînd cu ochii. Scriitorul nu are altceva de făcut decit să sesizeze mecanismul schimbării proporțiilor și să contribuie la schimbare. Intr-o anchetă inițiată de revista Orizont, un tînăr cerea cărți despre oameni care au dus-o greu și pînă la urmă au realizat ceva important în viață. E o invitației, o rugăminte. Dar e și o asigurare: scriind despre azi vom avea cititori. Numai acest lucru și ar fi de ajunsl LAURENȚIU CERNEȚ ACTUALITATEADEZIDERAT ARTISTIC AL SCRIITORULUI CETĂȚEAN COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. ÍN PAG. A lll-a: Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice ZILE DE EFORT MAXIM In legumicultura € 1 Soluții practice privind irigarea întregii suprafețe la Chizătău și Gruni . Aplicarea acordului global —stimulent în creșterea producției In ultimele zile, vremea fiind prielnică lucrărilor din cîmp, se desfășoară o activitate susținută nu numai la pregătirea terenului și însămînțatul mazării, borceagului, trifolienelor, sfeclei de zahăr și furajere, ci și în legumicultură. Din dorința de a oferi primii produse proaspete și de calitate superioară pieței, cooperatorii din multe localități timișene au încheiat plantatul cartofilor timpurii. De asemenea, în solarii s-a trecut efectiv la plantarea, roșiilor, venei și ardeilor, precum și a altor culturi. Prevederile recentei hotărîri a C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură constituie, pentru toți țăranii cooperatori, ,un puternic imbold în activitatea pe care o desfășoară în scopul sporirii producției pe unitatea de suprafață, al obținerii unor venituri mari. La cooperativa din Chizătău, bunăoară, suprafața destinată culturii legumelor a crescut de la 13 hectare, cit era în anul trecut, la 32 hectare în acest an. Pe lingă cele 32 hectare cu roșii și ardei, pe alte 5 hectare se va cultiva varză ca a doua cultură (după cartofi timpurii).Tot aici, se găsesc și salariile asociației intercooperatiste ce se întind pe 3,5 hectare. Așa după cum ne-au informat specialiștii din unitate, toate legumele se vor cultiva în condiții de irigare. Apa va fi scoasă din aul Bega cu ajutorul unei stații de pompare, dată în exploatare încă din anul trecut, a cărei capacitate permite irigarea și a altor plante din cultura mare. — Terenul destinat legumelor a fost arat din toamnă și bine fertilizat. Pe toate cele 32 de hectare, pe care vom planta roșii și ardei în cîmp, am administrat, odată cu arătura adincă, și cele 50 tone bălegar la hectar. Și în solarii terenul a fost arat, îngrășat și dezinfectat — ne spunea tehnicianul Gheorghe Bejenaru. Sub îndrumarea atentă a maistrului legumicol Constantin Șuman, patru echipe de cooperatori au lucrat la acoperirea salariilor. Răsadul, bine îngrijit și repliat la vreme, întrunește toate condițiile pentru a putea fi plantat. Înainte de scoaterea lui în cîmp i se va face doar calicea pentru a se putea adapta condițiilor naturale. De asemenea, s-au făcut reviziile și reparațiile la utilajul dle irigat: pompe mobile pentru udatul prin inundare, aspersoarele etc. Un aport deosebit la această lucrare au adus mecanicii Ion Manea și Semenic Borboni. Profitînd de faptul că terenurile unităților sunt străbătute de canalul de legătură Timiș—Bega, cooperatorii din Gruni au hotărît ca cele 30 de hectare destinate culturii legumelor să fie în întregime irigate. Terenul a fost omorît și fertilizat cu superfosfat, iar pentru varză timpurie s-au transportat în cîmp însemnate cantități de gunoi de grajd. Arătura a fost discuția, iar acum se face nivelarea și pregătirea ei pentru plantat. Așa după cum ne informa tovarășul Gheorghe Pomană, inginerul șef al cooperativei, pînă în ziua de 20 martie au fost repicate 100.000 fire de varză. A început apoi și repicatul roșiilor, mergîndu-se cu o viteză medie de 12.000 fire pe zi. Lucrarea se face sub îndrumarea și controlul nemijlocit al brigadierului Ioan Bălăci. Atit la pregătirea terenului, cit țt la repararea și darea în exploatare a sistemului de irigat o contribuție efectivă au adus-o și mecanizatorii din secția condusă de Ioan Paulescu. De menționat este faptul că, pe lingă aspersorul nou (APT-4), cooperativa a hotărît să folosească, la irigarea terenului pe care acum se B. BURB (Continuare în pag. a IV-a) Cooperatorii din Variaș au asigurat pentru plantat răsaduri viguroase de legume, factor de seamă în obținerea unor recolte mari. IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul repicatului la roșii și varză TIMPUL BUN DE LUCRU FOLOSIT CU PRICEPERE! Peste 6.000 de hectare insămințate in I.A.S. Folosind timpul prielnic din ultimele zile, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat din județul nostru au trecut, cu forțe sporite, la însămînțatul culturilor de primăvară. Pînă ieri (22 martie), unitățile agricole de stat au însămînțat peste 6.000 de hectare cu diferite culturi din epoca I. Semănatul mazării pentru boabe, pe cele 950 de hectare prevăzute au fost terminate. In prezent se însămînțează ultimele suprafețe cu borceag și ovăz din cele 3.670 și respectiv, 500 hectare planificate. La I.A.S. Periam, Tomnatic, Timișoara și Variaș se acționează susținut și la însămînțatul sfeclei de zahăr și a sfeclei furajere, iar la I.A.S. Giarmata și Mașloc se lucrează intens de două zile la semănatul inului pentru ulei. In alte unități — Teremia Mare, Iosifălău, Lugoj și Periam, se însămînțează lucerna și se plantează cartofi timpurii. în pămintul reavăn Mecanizatorii de la stațiunea din Chizătău, profitînd de timpul favorabil din ultima vreme, au trecut la discuirea ogoarelor și pregătirea lor în vederea însămînțărilor de primăvară. In unele cooperative au și fost însămințate suprafețe întinse. Așa după cum ne informa inginerul Radu Prejbeanu, directorul stațiunii, pînă în ziua de 20 martie întreaga suprafață destinată culturii ovăzului a fost însămînțată. Sa început și însămînțatul inului pentru ulei. Mari suprafețe au fost pregătite pentru cultura sfeclei de zahăr și furajere, întreaga suprafață destinată culturilor din epoca I a fost discuită, iar pentru soia și fasole lucrările sunt încheiate. Stațiunea și-a pregătit și mașinile pentru administrarea ierbicidelor. Sporesc suprafața arabilă Din dorința de a pune în aplicare prevederile programului județean de îmbunătățiri funciare, cooperatorii din Pădureni, sub îndrumarea nemijlocită inginerului Werner Schön, preaședintele unității, au trecut practic la defrișarea de spini și mărăcini a unor terenuri situate pe partea dreaptă a drumului național Timișoara — Moravița. Zilnic lucrează la această acțiune peste 30 de cooperatori cu topoare, cazmale, tîrnăcoape etc. Suprafața care va fi redată arabilului este de circa 2,50 hectare. Ea va fi însămînțată cu porumb masă verde de pe care se vor obține cel puțin 16.000 kg la hectar. Tot la cooperativa din Pădureni au fost îngustate drumurile de exploatare iar altele au fost amplasate pe un traseu mai rațional, astfel că și prin această măsură suprafața arabilă a crescut cu încă 4 hectare. (ing. Benedict Iacobescu).