Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-21 / nr. 8763

Anul XXX nr. 8.763 Miercuri, 21 martie 1973 PLANUL MAXIMAL-DINAMIZATOR AL CAPACITĂȚILOR CREATOARE Pe agenda priorităților cercetarea științifică Pentru îndeplinirea mai devreme a sarcinilor de plan din acest cin­cinal, nu prin eforturi fizice su­plimentare, ci prin creșterea efi­cienței economice, a promovării progresului tehnic, organizării pe baze științifice a producției și a muncii, în fiecare unitate econo­mică efortul depus vizează reali­zarea ritmică a sarcinilor de plan, paralel cu acțiunile de valorifica­re a rezervelor evidențiate prin studiile de organizare,­ ce conduc nemijlocit la creșterea productivi­tății muncii, a eficienței. .Semnificația, im­portanța pe care conducerea parti­­dului și statului o acordă acestui obiectiv a fost sub­liniată din nou recenta Plenară la C.C. al P.C.R. cînd a s-au precizat căile de realizare a pla­nului economic, in cadrul cărora un rol deosebit revine organizării științi­fice. Avînd in vede­re acest deziderat, comitetul de par­tid, ca și organul de conducere co­lectivă de la Elec­tromotor încă la începutul anului 1972 au trecut in planul de mun­că al serviciului de organizare a producției și a muncii cele mai im­portante teme ce trebuie re­zolvate. De asemenea, realizarea planului a fost urmărită atît prin analize la nivelul comitetului oa­menilor muncii, cit și printr-un control periodic al modului de des­fășurare a lucrărilor. In acest sens, poate fi amintită metoda prin ca­re se urmăresc termenele scadente pentru fiecare obiectiv inclus în plan (organizare științifică, M.T.O., autoutilare) aplicindu-se penalizări corespunzătoare pentru nerespecta­­rea sau îndeplinirea sarcinilor sta­bilite lunar. Că organizarea științifică repre­zintă un instrument al eficienței o ilustrează și rezultatele obținute pînă în prezent de către uzina E­­lectromotor în această amplă ac­țiune. Astfel, pornind de la unele deficiențe ale actualelor structuri organizatorice , subordonarea com­partimentelor față de diferite func­ții de conducere, fără respectarea principiului apartenenței, existența unui număr de compartimente care generează paralelisme — s-a trecut la înfăptuirea unei noi organigra­me în măsură să elimine asemenea anomalii. De pildă, serviciul plan a fost degrevat de sarcinile legate de prețul de cost, care prin speci­ficul operațiilor avea un caracter financiar și i s-a atribuit o grupă de calcul al capacităților de pro­ducție. In acest mod se pot corela sarcinile de producție cu mașinile și utilajele din dotarea uzinei, ri­­dicindu-se coeficientul de încărca­re pe baza unor calcule riguros științifice. O altă modificare a orga­­nigramei organizarea privește de motoare secției mari. Prin constituirea a două nuclee , unul de „pregătire sub— ansamble“ (role, statoare, împache­tare, scuturi carca­se) și altul de „bo­­binaj montaj“, am­bele coordonate de un inginer șef ad­junct, se asigură e­­chilibrarea și coor­donarea sarcinilor de producție, pre­­cum și o mai bună încărcare a cadre­lor de specialiști, o optimizare a deciziilor și folosirea rațională a forței de muncă. In prezent sunt pregătite condi­țiile pentru a trece la prelucrarea automată a datelor, la lucrările de evidență a produselor finite, conta­bilitatea materialelor, lansarea ma­terialelor etc. De aici reiese și sar­cina permanentă de perfecționare continuă a organigramei, care tre­buie corelată cu progresele ce se înregistrează în sistemul informa­țional și de decizie deoarece acesta influențează structura întreprinde­rii , prin mutațiile pe care le ge­nerează in toate compartimentele întreprinderii , incepînd de la ser­viciul tehnologic, pînă la cel de desfacere. Alături de abordarea în studiile de organizare a temelor privind pregătirea tehnică a producției, perfecționarea metodelor de pro­gramare și urmărire a producției au fost rezolvate și probleme ale organizării mișcării și manipulării materialelor, materii prime, semi­fabricate, a depozitării acestora. Pînă nu de mult, conductorii de bobinaj erau depozitați în maga­zii unde ocupau neeconomicos su­prafețele, iar la manipulări erau provocate defecte de izolație care nu puteau fi sesizate decit la stan­dul de probă. Noua soluție adop­tată (proiectarea unui modern de­pozit de către ing. Alexandru Pa­vel și tehnicianul Mircea Capotes­ ing. CORNEL DO­BRE­AN­U (Continuare în bag. a III-a) • La Electromotor, metodă eficientă de urmărire a termenelor scadente in realizarea studiilor MODELE DE MOBILĂ „IN PREMIERĂ“ Producția de mobilă a anului 1973 va fi realizată în peste 400 de modele, din care mai bine de o sută dintre ele vor fi livrate .,in premieră" magazinelor de specialitate din țară Larga ac­țiune de diversificare a produc­ției în acest sector vizează satis­facerea preferințelor manifesta­te de cumpărători care solicită un mobilier rezistent, multifunc­țional și cu o linie arhitectoni­că modernă. Printre „noutățile“ pregătite de colectivele de muncă ale ce­lor 20 de combinate de indus­trializare a lemnului din țară figurează, de pildă, sufrageria Narcisa, camerele de tineret Ghiocei, Felicia și Orion, birou­rile Adrian și Răzvan, bibliote­ca Nicoleta, holul Păltiniș, foto­­liul-pat Tudor, precum și bu­cătăriile Nadina, Albatros și Jalotka. De asemenea, vor fi furnizate" comerțului completele having și Napoca, din ale căror piese se pot obține, în diverse variante, un dormitor, o cameră combinată, o sufragerie, cameră de lucru și un hol. Diversificarea gamei sorti­mentale are loc în condițiile sporirii producției, al cărei vo­lum crește cu circa 12 la sută față de anul trecut. (Agerpres) 4 pagini, 30 bani Economii de materiale Planul anual 1973, an hotăritor al Îndeplinirii cincinalului înainte de termen, prevede reduceri lante la capitolul cheltuieli imper­mate­riale. In acest sens, efortul specia­liștilor de la U.M.T. vizează găsi­rea unor soluții care să contribuie la raționalizarea consumului de ma­teriale. Astfel, prin confecționarea de bacuri noi se vor refolosi uni­versalele de la strungurile cu diametrul de 200—230 mm și executarea unui dispozitiv pentru strunjirea cutiilor de miez se asigu­ră o economie de peste 100.000 ■ lei. De asemenea, in procedeul de sudare electrică, manuală, prin fo­losirea electrozilor de mare pro­ductivitate, precum și prin confec­ționarea capacelor de la roțile de rulare a podurilor, rulante din fon­tă se obțin economii de circa 400.000 lei. Utilaje și tehnologii destinate producției Specialiștii de la Centrul de su­dură și încercări la oboseală a me­talelor Timișoara, care și-au legat întreaga activitate de cercetare a­­plicativă, de cerințele formulate de un mare număr de uzine și în­treprinderi din toate­­ colțurile țării în acest domeniu, au pus la dispo­ziția producției noi și valoroase u­­tilaje și tehnologii, bazate pe cele mai moderne­ cuceriri ale științei. Pe această cale a­ fost elaborată o nouă tehnologie de:­Sudură și tăiere cu microplasmă, p­rocedeu cu mul­tiple aplicații în tehnica de îmbi­nare a elementelor­ metalice subțiri de mare finețe. Odată cu tehnolo­gia respectivă, a fos­t conceput și realizat și un aparat de sudură și tăiere, utilizabil în diverse domenii ale construcției de mașini, electro­tehnicii și în alte ramuri industri­ale. Ea uzina „Electromotor" Timișoara, zi de zi se consemnează noi și im­portante succese in toate secțiile și sectoarele de producție IN IMA­GINE : Aspect din atelierul de montaj micromotoare. (Foto : G. PANTE A) TIMPUL PE LUCRU­­ H TIMP, FOLOSIT CU PRICEPERE­ MĂIESTRIA PROFESIONALA A MECANIZATORILOR ÎN PAS CU NOILE TEHNOLOGII ÎNSEMNĂRI DE LA S.M.A. GATAIA Cele cinci cooperative agricole din raza de activitate a S.M.A. Gătaia și-au înscris in planurile de pro­ducție pe acest an obținerea unor recolte net superioare celor anii precedenți. In acest scop, din cu sprijinul nemijlocit al mecanizato­rilor s-au și întreprins o seamă de măsuri tehnico-organizatorice. Cu toate condițiile naturale grele din toamnă, ogoarele au fost pregătite pe aproape întreaga suprafață des­tinată insămințărilor de primăvară. De asemenea, s-au aplicat amenda­mente calcaroase pe unele terenuri acide și s-au­ fertilizat cu gunoi de grajd o parte din suprafețele des­tinate culturii legumelor și plante­lor tehnice. La indicațiile specia­liștilor din unități s-a trecut ope­rativ și la ajutorarea griului slab, ieșit din iarnă, aplicîndu-se îngră­șăminte chimice pe bază de azot pe aproape 2.000 hectare. Pornind de la sarcinile de impor­tanță majoră, care stau în fața co­operativelor agricole, și din dorin­ța de a ne aduce un aport sporit la traducerea în viață a prevederilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultura am pus si punem in centrul atenției noastre perfecționarea continuă a măiestriei profesionale a mecaniza­torilor — ne spunea inginerul Gheorghe Vasilescu, directorul S.M.A. Gătaia. Acest lucru, cu atît mai mult, cu cit vor crește­ intr-o măsură destul de importantă, atît tehnica din dotare, cit și cerințele de lucrări mecanizate. Trei trac­toare universale și o combină Glo­ria ne-au și sosit, urmînd să mai primim Încă 9 tractoare, o combină Gloria, citeva echipamente pentru recoltatul porumbului siloz, pluguri și mașini de strictă necesitate. Printre măsurile întreprinse pe linia perfecționării măiestriei pro­fesionale a mecanizatorilor amintim organizarea unor instructaje prac­tice, la sediul stațiunii, cu toți me­canizatorii, care vor participa ne­mijlocit la lucrările speciale și, în­deosebi, la cele de semănat. La acest instructaj au fost prezenți pe lingă mecanizatori, președinții și in­ginerii agronomi din unitățile de­servite. Intrucît, comparativ cu anul trecut, au crescut mult supra­fețele ce vor fi cultivate cu soia, fasole și sfeclă de­­ zahăr, conduce­rea stațiunii s-a îngrijit să facă larg cunoscute tehnologiile acestor plante și să aplice. In fapt, indica­țiile date pe această temă la ins­tructajul organizat recent la nivel de Trust în stațiunea de la Biled. Tot în acest context se înscrie și examinarea mecanizatorilor asu­pra felului în care și-au însușit no­țiunile legate de exploatarea rațio­nală a tractoarelor și de tehnica securității muncii la invățămîntul profesional, încadrarea în formații mixte de lucru și extinderea aplicării acor­dului global a sporit cointeresarea fiecărui mecanizator față de soarta producției din unitățile deservite. Acest lucru reiese limpede și din atenția pe care au acordat-o revizi­ilor și reparațiilor la tractoare și B. BURZ (Continuare în pag. a II-a) IN ZIARUL DE AZI. • ÎN DEZBATERE PUBLICA, PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZ­VOLTAREA CONSTRUC­ȚIEI DE LOCUINȚE ȘI PROIECTUL LEGII PRI­VIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV. • CARNET CULTU­RAL. • SCRISORI FAȚA-N FAȚA. • DE LA O ZI LA ALTA. • CONTRASTE COTI­DIENE. • SPORT. Invitatul de astăzi, al rubricii noastre, este tovarășul PETRU PORDEA, președintele Tribuna­lului județean Timiș. — Problema pe care doriți s-o punem în dezbaterea „Tribuna­lului. . .“ mi se pare deosebit de interesantă. Am ales câteva do­sare, se puteți vedea aici, pen­tru că, din păcate, accidentele mortale de această natură sînt foarte frecvente, ne dau multă bătaie de cap. Procesele înscrise „pe rol“ se termină întotdeauna tragic. Vinovatul este privat de libertate pe mai mulți ani, în urma lui rămîn copii, soții în­lăcrimate, părinți îngrijorați. — Asta pe de o parte. Pe de alta, trebuie să ne referim — și nu in ultimă instanță — la durerea celor care rămîn, a oa­menilor îndoliați, a copiilor ră­mași orfani, fără sprijinul ma­terial și moral pe care, pînă in­tr-o anumită clipă, îl asigurau cei accidentați mortal. Să por­nim de aici. Ne-a surprins scrisoare sosită din comuna Ci­­a­covu de Jos, județul Suceava. A expediat-o Elisaveta Cîrdei, văduvă după Vasile Cîrdei a lui Constantin, țărancă cooperatoa­re, care ne scrie : „Soțul meu legitim s-a deplasat de acasă în toamna anului 1972 și s-a anga­jat la munci agricole la C.A.P. din Hodoni pe data de 21 no­iembrie 1972. In timpul muncii a fost accidentat și a decedat. Am rămas văduvă cu două feti­țe, Violeta de 4 ani și Lucreția de 2 ani, nu am nici un fel de mijloc de existență pentru în­treținerea fetițelor. M-am adre­sat de atunci... cu două scri­sori tovarășului Aurel Ghingela, președintele C.A.P., ca să-mi răspundă ce face cu mine. Am­bele scrisori le-am expediat cu aviz de primire și nu mi-a răs­puns nimeni. .. .m-am adresat la dumneavoastră care sînteți în măsură să-mi rezolvați scrisoa­rea. . • căci nu am cu ce trăi. Așteptat cu nerăbdare răspun­sul. — Nerăbdarea femeii din Mol­dova este pe deplin întemeiată. Gîndiți-vă cită durere, dincolo de penuria materială, există în casa ei. De existența unui ase­menea dosar, la noi la Tribunal, nu-mi­ amintesc. . . — De fapt nici nu există. Do­sarul 383 1972 se află (încă !) la Postul de miliție din comuna Satchinez, înainte de a-1 studia, am vorbit cu primarul comunei Vicovu de Jos, Neculai Țugui, care ne spunea că în casa cu nr. 1.300 e multă jale și durere, pe biata femeie n-o ajută ni­meni. — V-ați deplasat cumva la Satchinez, pentru că tocmai asta ar fi fost soluția. . . Chiar a doua zi. Șeful pos­tului de miliție Gligor Stepă­­nescu, ne-a pus la dispoziție un dosar întocmit corect, în temeiul legii, au sosit și ultimele răs­punsuri de la Vicovu de Jos ; este acum rîndul organelor de procuratură să elucideze acest caz tragic. Accidentul s-a pro­dus în seara zilei de 21 noiem­brie 1972, cînd brigadierul Gus­tav Deker, însoțit de Marin Bor­­cea și Solomon Lup s-au dus la dormitorul moldovenilor (veniți, pe bază de contract, pentru munci agricole !) cerîndu-le să se ducă cu tractorul și două re­morci, să descarce piatra pentru drum sosită in gara din Satchi­nez. Deși președintele C.A.P., dăduse dispoziție „să nu se com­pleteze nici o foaie de parcurs" el nefiind în sat, la volan s-a urcat Uie Bălici, și el moldo­vean și a pornit la drum. De acum începe drama celor care Dialog realizat de NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a III-a) TRIBUNALUL OPINIEI PUBLICE ACUZA­ (V) DUREREA CELOR CARE RÂMIN... SE INTENSIFICĂ ACTIVITĂȚILE DE SEZON PE OGOARE Așa cum subliniam și in numărul de ieri ai ziarului nostru, în pra­gul pășirii un anotimp proaspăt al serelor, timpul prielnic permite in­­tensificarea considerabilă, în majo­ritatea unităților din județ, îndeo­sebi la cîmpie, a lucrărilor agricole de sezon. Și, firesc, nu în puține unități acest timp favorabil de lu­cru este folosit așa cum se cuvine, intrucît, pe zi ce trece, se vor a­­glomera acțiunile specifice campa­niei de primăvară. De acum sunt numeroase unitățile agricole de stat și cooperatiste care au și încheiat cu însămînțatul unor culturi din prima urgență — borceag, mazăre, ovăz, trifoliene etc. — trecînd opera­tiv la alte lucrări. Bunăoară, tova­rășul Ioan Josu, președintele coope­rativei agricole din Topolovățu Mare, ne declara ieri. — Am încheiat însămînțatul celor peste 300 de hectare cu ovăz, lob­um și trifoi­ in cultură ascunsă, prevă­zute pentru prima urgență în pla­nul operativ de campanie. Totodată, avînd timp favorabil, am grăbit pregătirea celor 170 de hectare care urmează să le însămânțăm cu in pentru ulei. Prin aceasta am urmă­rit să favorizăm germinarea mai timpurie a buruienilor din sol, bu­ruieni pe care le vom distruge apoi printr-o nouă discuție ce o vom executa imediat înainte de însă­­mințarea viului. Acum principala forță de muncă o avem concentrată la vie și in livezile de pomi, unde grăbim tăierile și stropitul. La rîndul său, tovarășul Arcadie Giurgea, președintele cooperativei agricole din Diniaș ne relata că numai in trei zile — duminică, luni și marți — legumicultorii din uni­tate, stimulați prin aplicarea acor­dului global, au plantat întreaga suprafață prevăzută — 40 de hecta­re — cu cartofi timpurii, in rîndul celor mai vrednici situindu-se Do­bra Brebanov, Goriana Mihailov, Sinco Marcov și alții. Avînd între­gul răsad pregătit,­­legumicultorii din Diniaș sunt gata să înceapă plantatul in cîmp și al celor 5 hec­tare de varză timpurie în primuri de producție. (Continuare în pag. a 11-a) Orașul nostru, mîndria noastră Curățenia orașului !. . . Un impe­rativ care nu trebuie să lase indi­ferent pe nici unul din locuitorii săi. Putem constata cu bucurie că, în mare parte, timișorenii se preo­cupă de aspectul exterior al clădi­rilor în care domiciliază, de starea străzii. Ei sunt cei ce chibzuiesc nu­meroase inițiative edilitar-gospodă­­rești. Și tot ei — cei ce pun umă­rul la înfăptuirea lor. Dar de la girul la faptă drumul nu e totdeau­na rectilinia. Din noianul scrisori­lor sosite zilnic la redacție am ales citeva care dezbat unele impedi­mente în rezolvarea, cu forțe proprii, a problemelor de ordine și curățenie din jurul casei, de pe stradă, din circumscripție, sau din cartier. CÎND SE FACE OPINIE SEPA­RATA. Am resim­țit cu topii o mare mulțumire — ne scrie Iota Brancov în numele cetățeni­lor de pe strada Paroșeni — cînd______________ am văzut că și aici încep lucrările pregătitoare în vederea modernizării carosabilului. Aceasta ne-a dat un imbold și pen­tru soluționarea unor cerințe gos­podărești ce țin de noi înșine. Unora le-a fost ch­iar un pic rușine că strada noastră a rămas în urma al­tora în ceea ce privește amenajarea trotuarului­­ din plăci de beton. N­e-am socotit mobilizați în acțiune și am trecut la montarea plăcilor. Astăzi, aspectul străzii noastre s-a schimbat. Dar ce să vezi?! Ici-colo au rămas mici porțiuni neefectuate, mai ales în dreptul unor locuri de casă proprietate personală, deocam­dată folosite ca grădini. Proprieta­rii trec doar rareori (și în special vara) pe aici. Dar este oare firesc ca pe timp ploios să se creeze din această pricină o sursă de noroi și murdărie ? Cele consemnate de tovarășul Brancov ne-au îndemnul să străba­tem strada Paroșeni. Pe lingă case, în cur­i și in grădini am zărit inși trebăluind de zor și sfidînd astfel acest miez de martie capricios. Am înțeles pe data că în așteptarea pri­măverii — anotimpul gospodarului harnic — este momentul cel mai po­trivit pentru întrebări de felul a­­cesta. A­u, nu este firesc ca o stradă în­treagă să sufere din pricina nepă­sării cîtorva. Ce folos ca în rest există trotuare, dacă pe parcursul a cinci—-zece pași te umpli cu noroi și-l transporți pe tălpi mai depar­te ?! Soluția ? Florea Ciorba și al­ții au preferat să lucreze și în drep­tul casei celor nepăsători. Am pre­luat porțiunea ce îi revenea lui Ni­­colae Franz, care are un teren in Paroșeni și domiciliază pe o stradă adiacentă, fără a avea vreo preten­ție bănească de la el și fără alt mo­tiv decit acela că îi place ordinea și frumosul. Și totuși de dorit ar fi ca membrii comitetului de cetățeni să se arate mai energici — căci locuitorii stră­zii îi consideră prea indulgenți — și să-și spună cu mai multă hotări­­re punctul de vedere în fața persoa­nelor (puține la număr­) refractare. Fiindcă pe agenda gospodărească a anului 1973 figurează noi obiective­, printre care și sprijinirea acțiunii de modernizări rutiere. „N-AVEȚI DECIT SA VA MU­TAȚI“. .. Dacă ai sta să răsfoiești „dosarul reclama­țiilor la adresa depozitului de vi­nuri de pe strada Caraiman nr. 3 ai putea să scrii în urma celor consta­tate un întreg ro­man. Un roman pe tema imposibili­­tații de a ajunge la un acord ca in­tre doi vecini buni. Comitetul aso­ciației de locatari din clădirea care adăpostește depozitul a reproșat de­seori salariaților de aici neglijența de la manipularea ambalajelor. Ca­mioanele și autoconteinerele se vira pînă și prin spațiul verde pînă pe trotuar, lăzile sint izbite de pereți fără nici un menajament. Ba, chiar, și stîlpul electric a avut de suferit. Pe terenul din jur se pot vedea de­seori semnele dezinteresului : cioburi de sticlă, paie, hîrlii și lăzi. Sunăm la ușa apartamentului ocu­pat de tovarășul I. Marinescu, sem­natar al scrisorii adresată redacției, in calitate de membru al comitetu­lui : — In ce fel ați încercat să re­zolvați disputa ? — Ne-am adresat conducerii IJECOOP, de care aparține depo­zitul, consiliului popular și chiar mi­liției, fără a rezolva ceva concret. — N-am­ încercat însă un dialog direct cu cei de la depozit ? — Ba da! Dar ni s-a spus . ..N-aveți decit să va mutați în altă parte­­“. UN LOC DE AMPRENTE. Presu­punînd că cineva ar dori să cunoas­că punctele în care a existat vreoa dată un șantier pe teritoriul orașu­lui, n-ar trebui neapărat să fie un... Sherlock Holmes, să caută amprente M. SIRCA Curățenia localității— O dovadă a respectului față de noi înșine

Next