Drapelul Roşu, martie 1973 (Anul 29, nr. 8746-8772)

1973-03-23 / nr. 8765

Anul XXX nr. 8.765 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani MUNCA POLITICĂ DE MASĂ, ÎN SPRIJINUL REALIZĂRII PLANULUI LA NIVEL MAXIMAL Schimb de opinii la „Electromotor"" cu participarea secretarilor­­ de partid, președinților comitetelor sindicale și secretarilor U.T.C. Printre acțiunile inițiate de Co­mitetul municipal de partid Timi­șoara, menite să ducă la Îmbunătă­țirea activității politice de masă, desfășurate de organele și organiza­țiile de partid din întreprinderile timișorene, în vederea îndeplinirii măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din februarie — martie 1973, pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor cantitative și calitative maximale ale anului 1973, se în­scriu, cu eficiență sporită, schimbu­rile de experiență. În șirul aces­tora se încadrează și recentul schimb de opinii organizat la uzina Electromotor la care au participat secretarii comitetelor de partid, președinții comitetelor sindicale, se­cretarii comitetelor U.T.C. și res­ponsabilii comisiilor de propagandă din întreprinderile constructoare de mașini. Dezbaterile au fost pre­cedate de vizitele făcute în unele secții productive de la Uzina me­canică, Electrotimiș, Electrobanat și bineînțeles, Electromotor. Parti­cipanții la discuții s-au referit atit la cele constatate în întreprinderi­le citate, cit și la unele aspecte ale muncii și experienței dobîndite în acest domeniu. proprii S-au conturat, totodată, posibilitățile de adaptare a reușitelor la specificul fiecărei întreprinderi, ca și evita­rea acelor forme depășite de ce­rințele etapei actuale. In acest context a fost reliefată îmbunătă­țirea conținutului panourilor, care au cîștigat mult în funcționalitate prin orientarea textelor către as­pectele concrete, legate de fiecare loc de muncă. ..Dacă în anii tre­cuți, agitația vizuală constituia doar o preocupare a comitetului uzinal de partid — spunea tovară­șul Vasile Pop, secretarul comite­tului de partid de la Electromo­tor — în acest an, aceasta a fost trecută în sarcina organelor de par­tid ale fiecărei secții de producție care, și-au conceput și confecțio­nat singuri materialele. Rezulta­tele, s-au văzut, dovedind că acolo unde contribuie mai mulți oameni sunt și mai multe idei. Au apărut, astfel, angajamente concrete ale sectoarelor de producție, s-au făcut calcule și s-a evidențiat valoarea timpului nelucrat, s-au arătat con­secințele risipei de materiale. Pen­tru ridicarea parametrilor calita­tivi ai motoarelor noastre la nive­lul tehnicii mondiale, au fost ex­puse, în locuri vizibile, panouri ce evidențiază cerințele obținerii unor astfel de indicatori și, mai ales, modalitățile cele mai adecvate de realizare a lor“. Asemenea orien­tări au fost subliniate de vorbitori și în legătură cu celelalte între­prinderi vizitate. Astfel, prin con­ținutul său, agitația vizuală își aduce în mod concret contribuția la angrenarea fiecărui om în în­trecere, a fiecărui colectiv de sec­ție sau sector, militează pentru re­ducerea cheltuielilor materiale și utilizarea completă a capacităților de producție, pentru valorificarea resurselor interne, factor de bază al creșterii eficienței economice. Rezultate bune s-au obținut, în special la U.M.T., în popularizarea inițiativelor valoroase. „In unele secții ale uzinei a fost preluată ini­țiativa brașoveană „micronul, gra­mul, secunda“ — arăta tovarășul Gheorghe Maxim, secretarul comi­tetului de partid. In sprijinul ei, în sectoarele ,care aplică această i­­nițiativă, au apărut panouri care explică la ce obligă fiecare obiec­tiv în­­ parte. Dacă în privința NICOLAE MUNTEANU (Continuare în frag. a III-a) Asemenea panouri, cum este cel în care se arată sarcinile U.M.T. in anii cincinalului, rețin atenția lucrătorilor din uzină. Cercetări eficiente legate de modernizarea producției Colectivul catedrei de tehno­logie mecanică de la Institutul politehnic Traian Vuia își axea­ză principalele cercetări pe con­tractele de colaborare cu pro­ducția, vizînd înlocuirea proce­deelor clasice de prelucrare a metalelor prin tehnologii necon­venționale Aceste metode mo­derne bazate pe eroziune elec­trică pot fi utilizate și la pre­lucrarea materialelor de mare duritate. In cadrul laboratorului de ca­tedră s-a proiectat o mașină de prelucrat dimensional prin elec­­troeroziune care se va realiza la Electrotimiș în acest an ex­clusiv cu patente românești. In altă ordine de idei un colectiv format din prof. dr. ing. Aurel Nanu, conf. dr. ing. Vasile Po­­povici, i­ng. Zeno Lăncrănjan, ing. Pavel Giurcic lucrează la un contract încheiat cu Ministerul Industriei Metalurgice, intitulat „Calibrarea cilindrilor de la­minor cu­­ ajutorul unei instala­ții complexe“. Această mașină combină eroziunea electrică cu cea electrochimică, eliminînd fa­zele intermediare de prelucrare și recoacere necesare refacerii cilindrilor de laminor in vede­rea refolosiri­lor. In acest fel nu se va mai sta la rînd la strungurile marilor uzine, deoa­rece se va putea prelucra direct pe crusta dură a cilindrului de laminor. Tot cu Ministerul Industriei Metalurgice, actualmente, la ca­tedra de tehnologie mecanică se studiază o temă referitoare la controlul activ al rectificării plane și cilindrice cu ajutorul traductoarelor pneumatice de joasă tensiune Pe această cale se obțin suprafețe metalice ne­tede de o acuratețe la nivel de micron. Metoda se aplică acum pe scară industrială la întreprin­derea Electrobanat, urmînd ca o generalizare a soluției propu­se să se materializeze la între­prinderea Electromotor. Pe linia elaborării unor oțe­luri speciale, destinate industriei construcțiilor de mașini, în ca­drul laboratorului s-au obținut o serie de șarje de cea mai bu­nă calitate din oțel pe bază de nichel și cobalt. Continuarea a­­cestor cercetări va aduce un a­­port însemnat la efortul de mo­dernizare și perfecționare a teh­nologiilor. NOI UTILAJE ȘI MAȘINI PENTRU AGRICULTURĂ Întreprinderile Centralei In­dustriale pentru mașini agrico­le au asimilat, pe baza unor teh­nologii originale, circa 350 de u­­tilaje și echipamente agrozo­otehnice, iar pentru următorii doi ani pregătesc intrarea in producția de serie a încă 80 de tipuri de mașini. In vederea realizării unor a­­semenea sarcini, strîns legate de modernizarea agriculturii, colectivele de muncă ale uzine­lor de specialitate au analizat — în cadrul recentelor adunări generale ale reprezentanților oa­menilor muncii — posibilitățile sporirii producției, atit sub ra­port cantitativ, cât și calitativ. Au fost elaborate, astfel, o se­rie de măsuri legate de mai bu­na utilizare a mașinilor, de folo­sirea spațiilor libere în scopuri productive, de aplicarea unor noi tehnologii de mare randa­ment. Printre altele, la uzine­le „Semănătoarea“ și „Tehno­­metal“ — principalele unități ale centralei industriale — sec­toarele, atelierele și comparti­mentele de concepție au fost dispuse în flux tehnologic, cre­­îndu-se posibilități pentru o cea mai bună organizare a produc­ției. De asemenea, s-au îmbu­nătățit condițiile pentru dezvol­tarea autoutilării. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, recent, constructorii de mașini agricole s-au angajat să realizeze 3.000 de combine au­topropulsate de tipul „Gloria C 12“, ceea ce reprezintă o de­pășire a prevederilor de plan cu circa 20 la sută. OFICII P.T.T.R. In construcție In circa 20 de localități se construiesc noi oficii de poștă telegraf, telefon și radio. Ase­menea edificii de utilitate pu­blică se realizează, de pildă, în cartierele Steagul Roșu din Bra­șov, Cremenea din Bacău, Vizi­­ru­l din Brăila, Abator din Con­stanța, Calea București din Cra­iova, 9 Mai din Tg. Jiu, Hipo­drom 2 din Sibiu, Nicolae Băl­­cescu din Timișoara, Traian din Rîmnicu Vîlcea, precum și în zonele centrale din municipiile Pitești și Călărași. De asemenea se construiesc clădiri noi pen­tru unitățile poștale rurale de la Rucăr — județul Argeș, Albeni — județul Gorj, Berzovia — ju­dețul Caraș-Severin și Nădrag — județul Timiș. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adu­nare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU IN PAG­­A­IȚA __ ÎNNOIRI IN SATUL TIMIȘEAN­A Oamenii muncii din județ răspund prin fapte de muncă Chemării adresate de către Conferința jude­țeană a secretarilor comitetelor comunale de partid și președinților consiliilor populare comunale Cînd unii confrați susți­neau teza „detașării de timp", a „distanței istori­ce pentru o mai justă și mai cuprinzătoare înțele­gere și evaluare a eveni­mentelor“ (teză care, deși conține adevăr, ar obliga pe scriitori să scrie nu­mai romane istorice) și­aut­­pus întrebarea: ce ar fi trebuit să facă de pil­dă Cehov? In ce timpuri — de care se „detașase", pentru a putea fi obiectiv — ar fi trebuit să-și pla­seze eroii și despre ce du­reri omenești ar fi trebuit sa scrie? Cehov poate în cea mai mare măsură dovedește că realitatea imediată se la­să surprinsă și in datele ei esențiale nu numai in amănuntele formale și că scriitorul de talent nu are neapărată nevoie de răga­zul contemplației. Pe de altă parte (N. B. nu ple­dez aici împotriva „re­constituirilor istorice“), pentru ce am lăsa celor care vor veni după noi problemele noastre — ei le vor avea, bineînțeles, pe ale timpului lor — pentru ce i-am pune să se bucure sau să evite post festum? Poate, ei vor înțelege, vor descifra mai dintr-un anumit unghi, evolutiv, mai bine epoca noastră, dar n-o vor sim­ți mai adine decit noi, cei care o trăim. De aceea, consider că scriitorul ce­tățean are datoria de a aborda în scrisul său, în primul rînd, realitățile contemporane. In proza contemporană românească există, cărți care abordează fapte con­temporane, cărți care reu­șesc să ne tulbure, să ne emoționeze. N-aș vrea să citez, însă argumentul viu este mai convingător. Ma­rele singuratic (Marin Preda) este un roman al timpului nostru. Risipi­torii, carte­a aceluiași au­tor, la fel, este a timpului nostru, și în sensul celor susținute mai sus. Același lucru putem afirma des­pre Facerea lumii (Eu­gen Barbu), F (D.R. Po­­pescu), e glonțul Dulce ca mierea patriei (Petru Popescu) — și titlurile al­tor cărți ar putea fi cita­te in continuare. Aș putea vorbi de pro­za lui Ion Arieșanu­­ și aici aș face o constatare: criticii noștri, adevărați sau improvizați, au parcă o teamă — unii o nu­mesc modestie — de a se apropia de proza care se scrie în această parte a țării), proză de profun­dă actualitate, căreia, ca simplu cititor, îi găsesc o calitate esențială: insis­tența caldă cu care au­torul se oprește și în­cearcă să pătrundă în adîncurile pline de ome­nesc ale conștiințelor contemporanilor noștri cinstiți. Ion Marin Alma­jan îmi aduce în fața ochilor o Timișoara știu­tă, cunoscută și totuși nouă, filtrată de viziu­nea sciitorului (e numai un aspect); Ion Dumitru Teodorescu — o Dunăre de jos, natală, aureolată de atmosfera vag orien­tală a poveștilor pescă­rești; Alexandru Deal — experiențe trăite de via­ță, Ion Velican — o în­cercare de cine-venite in proză și alți scriitori ti­mișoreni (enumerarea este făcută la întîmplare) — aceștia toți trăiesc azi și scriu despre azi. Există un risc? Da. Ris­cul oricărui creator, adi­că acela de a nu reuși să dea o adevărată operă de artă. Dar acest risc nu ține decit de mijloacele autorului, de uneltele sa­le, nu de epoca in care și-a situat personajele. Revenind la datoria scriitorului cetățean de a înfățișa cititorului rea­litatea contemporană, așa cum este ea, „luminile și umbrele ei“ — după cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — mă gîndesc la necesitatea de a conștient de sarcina im­­i­portantă pe care ne-o în­credințează partidul. Zi de zi trăim eveni­mente epocale care vor impresiona viitorimea. Scriitorul, trăindu-se ne­mijlocit, este obligat să nu le ocolească. Micile sau marile noastre bucu­rii pot constitui­­ fondul, emotiv al unei viitoare cărți. Avem necazuri, ine­rente — viața nu se com­pune numai din peisaje roz. Altele, iscate din prostie, din nepricepere, din incompetență — as­pecte tragice, altele ridi­cole . . . Toate acestea, trăite intens, nu trebuie puse pe hîrtie ? Viața — și la viață nu va referirea odată obositoare, și nici­pentru că din ea ne tragem seva — cîntărește intr-altfel și proporțiile se schimbă văzînd cu ochii. Scriito­rul nu are altceva de fă­cut decit să sesizeze me­canismul schimbării pro­porțiilor și să contribuie la schimbare. Intr-o an­chetă inițiată de revista Orizont, un tînăr cerea cărți despre oameni care au dus-o greu și pînă la urmă au realizat ceva im­portant în viață. E o in­vitației, o rugăminte. Dar e și o asigurare: scriind despre azi vom avea ci­titori. Numai acest lucru și ar fi de­ ajunsl LAURENȚIU CERNEȚ ACTUALITATEA­­DEZIDERAT ARTISTIC AL SCRIITORULUI CETĂȚEAN COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc șe­dința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor uni­tare de structură pentru unitățile eco­nomice. ÍN PAG. A lll-a: Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice ZILE DE EFORT MAXIM In legumicultura € 1 Soluții practice privind irigarea întregii suprafețe la Chizătău și Gruni . Aplicarea acordului global —stimulent în creșterea producției In ultimele zile, vremea fiind pri­elnică lucrărilor din cîmp, se desfă­șoară o activitate susținută nu nu­mai la pregătirea terenului și însă­­mînțatul mazării, borceagului, trifo­­lienelor, sfeclei de zahăr și furajere, ci și în legumicultură. Din dorința de a oferi primii produse proaspete și de calitate superioară pieței, coope­ratorii din multe localități timișene au încheiat plantatul cartofilor tim­purii. De asemenea, în solarii s-a trecut efectiv la plantarea, roșiilor, venei și ardeilor, precum și a altor culturi. Prevederile recentei h­otă­­rîri a C.C. al P.C.R. privind îmbu­nătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură constituie, pen­tru toți țăranii cooperatori, ,un pu­ternic imbold în activitatea pe care o desfășoară în scopul sporirii pro­ducției pe unitatea de suprafață, al obținerii unor venituri mari. La cooperativa din Chizătău, bunăoară, suprafața destinată culturii legume­lor a crescut de la 13 hectare, cit era în anul trecut, la 32 hectare în acest an. Pe lingă cele 32 hectare cu roșii și ardei, pe alte 5 hectare se va cultiva varză ca a doua cultu­ră (după cartofi timpurii).­­Tot aici, se găsesc și salariile asociației inter­­cooperatiste ce se întind pe 3,5 hec­tare. Așa după cum ne-au informat specialiștii din unitate, toate legu­mele se vor cultiva în condiții de irigare. Apa va fi scoasă din aul Bega cu ajutorul unei stații de pom­pare, dată în exploatare încă din anul trecut, a cărei capacitate per­mite irigarea și a altor plante din cultura mare. — Terenul destinat legumelor a fost arat din toamnă și bine ferti­lizat. Pe toate cele 32 de hectare, pe care vom planta roșii și ardei în cîmp, am administrat, odată cu arătura adincă, și cele 50 tone băle­gar la hectar. Și în solarii terenul a fost arat, îngrășat și dezinfectat — ne spunea tehnicianul Gheorghe Bejenaru. Sub îndrumarea atentă a maistru­lui legumicol Constantin Șuman, patru echipe de cooperatori au lu­crat la acoperirea salariilor. Răsa­dul, bine îngrijit și repliat la vreme, întrunește toate condițiile pentru a putea fi plantat. Înainte de scoate­rea lui în cîmp i se va face doar calicea pentru a se putea adapta condițiilor naturale. De asemenea, s-au făcut reviziile și reparațiile la utilajul dle irigat: pompe mobile pen­tru udatul prin inundare, aspersoa­­rele etc. Un aport deosebit la aceas­tă lucrare au adus mecanicii Ion Manea și Semenic Borboni. Profitînd de faptul că terenurile unităților sunt străbătute de canalul de legătură Timiș—Bega, cooperato­rii din Gruni au hotărît ca cele 30 de hectare destinate culturii legu­melor să f­ie în întregime irigate. T­e­­renul a fost omorît și fertilizat cu superfosfat, iar pentru varză timpu­rie s-au transportat în cîmp însem­nate cantități de gunoi de grajd. Arătura a fost discuția, iar acum se face nivelarea și pregătirea ei pen­tru plantat. Așa după cum ne in­forma tovarășul Gheorghe Pomană, inginerul șef al cooperativei, pînă în ziua de 20 martie au fost repi­­cate 100.000 fire de varză. A înce­put apoi și repicatul roșiilor, mer­­gîndu-se cu o viteză medie de 12.000 fire pe zi. Lucrarea se face sub îndrumarea și controlul nemij­locit al brigadierului Ioan Bălăci. Atit la pregătirea terenului, cit țt la repararea și darea în exploatare a sistemului de irigat o contribuție efectivă au adus-o și mecanizatorii din secția condusă de Ioan Paules­­cu. De menționat este faptul că, pe lingă aspersorul nou (APT-4), co­operativa a hotărît să folosească, la irigarea terenului pe care acum se B. BURB (Continuare în pag. a IV-a) Cooperatorii din Variaș au asigurat pentru plantat răsaduri viguroase de legume, factor de seamă în ob­ținerea unor recolte mari. IN FOTOGRAFIE : aspect din timpul repicatului la roșii și varză TIMPUL BUN DE LUCRU­­ FOLOSIT CU PRICEPERE! Peste 6.000 de hectare insămințate in I.A.S. Folosind timpul prielnic din ultimele zile, lucrătorii din în­treprinderile agricole de stat din județul nostru au trecut, cu forțe sporite, la însămînțatul culturilor de primăvară. Pînă ieri (22 martie), unitățile agri­cole de stat au însămînțat peste 6.000 de hectare cu diferite cul­turi din epoca I. Semănatul ma­zării pentru boabe, pe cele 950 de hectare prevăzute au fost ter­minate. In prezent se însămîn­­țează ultimele suprafețe cu bor­­ceag și ovăz din cele 3.670 și respectiv, 500 hectare planifica­te. La I.A.S. Periam, Tomnatic, Timișoara și Variaș se acționea­ză susținut și la însămînțatul sfeclei de zahăr și a sfeclei fu­rajere, iar la I.A.S. Giarmata și Mașloc se lucrează intens de două zile la semănatul inului pentru ulei. In alte unități — Teremia Ma­re, Iosifălău, Lugoj și Periam, se însămînțează lucerna și se plantează cartofi timpurii. în pămintul reavăn Mecanizatorii de la stațiunea din Chizătău, profitînd de tim­pul favorabil din ultima vreme, au trecut la discuirea ogoare­lor și pregătirea lor în vederea însămînțărilor de primăvară. In unele cooperative au și fost în­­sămințate suprafețe întinse. Așa după cum ne informa inginerul Radu Prejbeanu, directorul sta­țiunii, pînă în ziua de 20 martie întreaga suprafață destinată cul­turii ovăzului a fost însămînța­­tă. S­a început și însămînțatul inului pentru ulei. Mari supra­fețe au fost pregătite pentru cul­tura sfeclei de zahăr și furaje­re, întreaga suprafață destinată culturilor di­n epoca I a fost discuită, iar pentru soia și fa­sole lucrările sunt încheiate. Stațiunea și-a pregătit și mași­nile pentru administrarea ier­­bicidelor. Sporesc suprafața arabilă Din dorința de a pune în apli­care prevederile programului județean de îmbunătățiri funcia­re, cooperatorii din Pădureni, sub îndrumarea nemijlocită inginerului Werner Schön, pre­a­ședintele unității, au trecut prac­tic la defrișarea de spini și mă­răcini a unor terenuri situate pe partea dreaptă a drumului na­țional Timișoara — Moravița. Zilnic lucrează la această acțiu­ne peste 30 de cooperatori cu topoare, cazmale, tîrnăcoape etc. Suprafața care va fi redată ara­bilului este de circa 2,50 hecta­re. Ea va fi însămînțată cu po­rumb masă verde de pe care se vor obține cel puțin 16.000 kg la hectar. Tot la cooperativa din Pădureni au fost îngustate dru­murile de exploatare iar altele au fost amplasate pe un traseu mai rațional, astfel că și prin această măsură suprafața arabi­lă a crescut cu încă 4 hectare. (ing. Benedict Iacobescu).

Next