Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-16 / nr. 9095

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.095 ft Marți, 16 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani SĂ PROTEJĂM PRODUCȚIA AGRICOLĂ DE EFECTELE TEMPERATURILOR SCĂZUTE De cîteva zile au intervenit unele modificări în evoluția vremii. O da­tă cu precipitațiile căzute, meteo­rologii ne anunță că în următoarele nopți există posibilitatea survenirii unor temperaturi scăzute, sub zero grade ; dacă nu se vor lua măsuri de prevenire, acestea pot periclita serios producția agricolă. De aceea, în scopul evitării efectelor nedorite ele frigului, Biroul Comitetului jude­țean de partid și organele agricole de resort au dat indicații precise conducerilor de unități și specialiș­tilor. In primul rând, se pune problema organizării de echipe permanente, care să poată interveni operativ și eficient in caz de nevoie. Aceste f­rmații vor acționa zi și noapte și vor fi­ conduse direct de condu­cătorul unității agricole și de ingi­nerul șef. Totodată, se va asigura necesarul de material pentru fumiga­­ție, în funcție de suprafețele exis­tente cu legume, vie și pomi. La solarii, de asemenea, se­ va verifica situația existentă, luîndu-se măsuri in vederea reparării imedia­te a eventualelor stricăciuni și asi­gurării închiderii lor ermetice. Pen­tru protejarea salariilor împotriva vîntului, se va termina ancorarea cu sîrmă, și construirea perdelelor de protecție. în această perioadă se vor acoperi mai bine și răsadnițele. O atenție deosebită trebuie să se acorde și bunei dezvoltări a plan­telor din sere, asigurând menținerea în permanență a unei temperaturi optime. Și în sectorul zootehnic se impune intensificarea controlului la saivane, maternități și grajduri, pentru a a­­sigura mieilor, purceilor și vițeilor condiții mai bune de adăpostire, un microclimat și o furajare corespun­zătoare, in așa fel incit animalele să nu sufere și să se dezvolte nor­­mal. Ținind seamă de prognoza me­teorologică, este de datoria tuturor lucrătorilor din agricultură să fie bine pregătiți, să urmărească în permanență evoluția temperaturii, intervenind operativ, în caz de ne­voie, pentru preîntîmpinarea efecte­lor nedorite ale frigului. (Continuare in pag. a III-a) Buletin de avertizare pentru aplicarea udărilor Precipitațiile căzute în zilele de 14 și 15 aprilie au fost destul de reduse , între 1,1 litri pe metru pătrat la Sînnicolaul Mare și 11,7 l/mp la Coștei; în aceste condiții, provizia momentană de umiditate a crescut foarte puțin, rămînînd cu mult sub capacitatea de cîmp pen­tru apă a solului. Pe baza anali­zelor de sol, efectuate în zilele de 12—14 aprilie a.c., a rezultat nece­sitatea continuării acțiunii pentru a ridica umiditatea existentă la nivelul capacității de cîmp pentru apă. In acest scop, Direcția ge­nerală județeană a agriculturii recomandă, în continuare, aplica­rea următoarelor norme de udare (metri cubi de apă la hectar) : la I.A.S. Sînnicolaul Mare — 300 mc (grîu și lucernă), I.A.S. Periam — 250 mc (grîu), 350 mc (lucernă). De asemenea, la cooperativele agricole din Dudeștii Vechi — 250 mc (griu), 350 mc (lucernă), Valcani — 250 mc (sfeclă de zahăr), Izvin — 350 mc, Drăgoiești — 200 mc, Remetea Ma­re — 250 mc (plante furajere), To­­polovățu Mare — 200 mc Ghiroda — 100 mc (griu), 200 (griul, mc (plante furajere), Coștei — 250 mc, Găvojdia — 250 mc (grîu), 300 mc (plante furajere) și 150 mc (sfeclă de zahăr). Pentru unitățile înveci­nate cu cele amintite, se recoman­dă aplicarea acelorași norme de udare. La­serele intercooperatiste de Timișoara, aplicarea la timp a tra­ta­tamentelor fitosanitare asigură pro­ducții de calitate superioară. Urgențele campaniei agricole trebuie să fie urgențe și pentru munca politică MIJLOACE DE AGITAȚIE SPECIFICE, CU PUTERE MOBILIZATOARE EXPERIENȚE CARE TREBUIE CUNOSCUTE, GENERALIZATE Condițiile climatice, specifice din această primăvară impun preocu­pări susținute în sensul folosirii cu maximă eficiență a forței de muncă și a utilajelor pentru cîști­­garea bătăliei pentru producții su­perioare. Concomitent cu plantatul în grădini și punerea in funcțiune a instalațiilor de irigat și-au impus urgența porumbul, soia, irigatul culturilor de toamnă etc. Lucrătorii de pe ogoare se confruntă în această perioadă cu o multitudine de probleme, hotărî­­toare pentru recolta anului. Por­nind de la aceste Împrejurări am ini­țiat o investigație în cîteva loca­lități și unități agricole avînd drept obiectiv cunoașterea modului în care urgențele campaniei agricole constituie teme prioritare pentru gazetele de perete, buletinele in­formative, foile volante, pentru a­­gitatori ca și pentru alte forme și mijloace ale activități educati­ve de masă. La Pișchia, tovarășa Eva Loto­­roșan, secretara comitetului comu­nal de partid și președinte al con­siliului popular comunal, ne înfăți­șează primul număr al foii volante apărută în scopul impulsionării ac­tivității in toate sectoarele, semă­natul, lucrările hidroameliorative și irigatul fiind situate pe prim plan. Sunt­ evidențiate unitățile și satele cu rezultate meritorii,, se formulează îndemnuri concrete, mobilizatoare, la adresa celor ră­mași în urmă. Foaia circulă de la o formație de lucru la alta, este citită rn interes, ajută oamenii în acr­ uniie lor. Căutările comitetului comunal de partid s-au extins și la nivelul bi­rourilor organizațiilor de bază. Din dorința generalizării acordului global la toate culturile, la punctul de informare și documentare de la Cooperativa agricolă de producție — Pișchia au apărut nu de mult panouri cu texte care redau ex­periența unor cooperatori fruntași, angajamentele acestora în întrece­rea socialistă. Producțiile dobîndite de Miron Petriș, Matei Schiler, Maria Nicoli, Livia Momirov, Cris­tian Baler, Sofia Gligor, Gheorghe Kasner, chemările la obținerea u­­nor producții superioare in anul celei de-a XXX-a aniversări eliberării patriei și a Congresului­­ al XI-lea al P.C.N­. constituie su­biecte atractive pentru convorbi­rile ințiate de agitatori la punctul de informare și documentare, la cîmp, în zootehnie, pe străzi etc. Pe fundalul sar­cinilor de ansamblu ce se ridică în fața comunei, orga­nizația de partid de la Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii și-a întocmit o foaie volantă pro­prie, cu sarcini și îndemnuri spe­cifice. Conținutul celor două file dactilografiate cheamă pe mecani­zatori să acționeze energic pentru menținerea apei în sol, respectarea densității plantelor. Popasul făcut la Cooperativa a­­gricolă din Uivar ne-a prilejuit cunoașterea unui fapt Inedit — a­­fișarea în văzul tuturor cooperato­rilor a principalelor lucrări pe timp de o săptămînă; îl rugăm pe tovarășul Mircea Păun, președin­tele unității, să comenteze fapt. „Pină nu de mult, cele acest ce stabileam în operativele zilnice sau săptămînale, rămîneau consemnate in carnetele participanților la șe­dințele respective. De cîtva timp am luat hotărîrea ca măsurile sta­bilite la nivelul consiliului de con­ducere, cu șefii de ferme și bri­­gadierii, și care privesc organiza­rea și desfășurarea producției, să fie afișate pe acest panou, special confecționat, pentru ca oamenii să le cunoască operativ. In linii mari, fiecare cooperator, fiecare forma­ție de lucru, știu precis ce au de făcut pe întreaga săptămînă“. O notă în plus la această cunoaștere o dă gazeta de perete care prin in­termediul unor articole scurte și al unor fotografii înfățișează modul in care se respectă programul de I. USARU (Continuare in pag. a UI-a) Masă rotundă pe tema integrării in viața uzinei a tinerilor muncitori ÍN PAG­INII ! Pe agenda vacanței absențe nejustificate > SPORT Fotbal—Divizia B și C Președintele Republicii Costa Rica, Jose Bigueres Ferrer, va face o vizită oficială de prietenie în România La invitația președintelui Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Costa Rica, José B­igueres Ferrer, va efectua o vizită oficială de prie­tenie în România în a doua jumă­tate a lunii aprilie a.c. UNITĂȚI AGRICOLE DIN JUDEȚUL TIMIȘ DECORATE CU „ORDINUL MUNCII“ CLASA I Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii” clasa I unui mare număr de co­operative agricole de producție, întreprinderi agricole de stat și asociații intercooperatiste din întreaga țară, pentru contribu­ția adusă la înfăptuirea poli­ticii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii so­cialiste, pentru obținerea in anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, struguri, legume și alte culturi. De ase­menea, aceeași înaltă distincție a fost conferită unităților agri­cole social TESIS ca­re în anul tre­cut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în ingrășarea animalelor. DIN JUDEȚUL TIMIȘ au fost distinse cooperativele agricole de producție : „Variaș" din comuna Variaș, care a obținut 7.142 kg porumb boabe la hectar; „Bob­da” din comuna Cenei, care a realizat 6.911 kg porumb boabe la hectar; „Sînpetru Mic” din comuna Variaș, care a realizat 6.721 kg porumb boabe la hec­tar; „Topolovățu-Mare” din comuna Topolovățu-Mare, care a realizat 6.381 kg porumb boa­be la hectar; „Comloșu Mic” din comuna Comloșu Mare, care a realizat 6.333 kg po­rumb boabe la hectar; „Bără­­teaz” din comuna Satchinez, care a realizat 6.274 kg porumb boabe la hectar; „Gelu” din comuna Variaș care a realizat 6.094 kg porumb boabe la hec­tar; „Tomnatic" din comuna Lovrin, care a realizat 45.100 kg legume la hectar și 3.417 litri lapte pe cap de vacă furajată; I.A.S. „Grabați” care a realizat 2.506 kg soia boabe la hectar; I.S.C.I.P. „Beregsâu" care a ob­ținut un spor de 510 gr pe zi pe cap de porc îngrășat, cu un consum specific de 4,1 unități nutritive. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat proiectul sta­tutului disciplinar al lucrătorilor din unitățile sistemului energetic național, care are ca scop întări­rea ordinii, disciplinei și răspunde­rii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, în­treținere și reparații in vederea creșterii siguranței în funcționarea sistemului energetic național. Co­mitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectu­lui de statut și să fie supus spre a­­probare Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire regimul prețurilor și tarifelor. Co­m­­mitetul Executiv a aprobat propu­nerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și tarife pentru grupele și subgrupele de produse și servicii din nomenclatura mi­nisterelor, celorlalte organe cen­trale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministe­rele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele financiare ,sa acționeze cu fermitate pentru apli­carea întocmai a legii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mij­loacelor circulante, pentru îmbu­nătățirea generală a activității e­­conomico-financiare a tuturor uni­tăților economice. Ministerele, îm­preună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativi­tate și spirit de exigență situația fiecărei întreprinderi ale cărei re­zultate financiare sunt nesatisfăcă­toare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activității e­­conomice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. RĂSPLATĂ PENTRU HĂRNICIE ȘI BUNA GOSPODĂRIRE ÎNALTE DISTINCȚII ACORDATE I.T.C.V.T.T. : DIPLOMA DE ONOARE ȘI STEAGUL ROȘU DE UNITATE FRUNTAȘA PE ȚARA ÎN RAMURA GOS­­PODARIEI COMUNALE. In cadrul unei adunări festive, care a avut loc, ieri după-amiază, în sala clubului „1 Mai“, întreprin­derii de transporturi și construcție de vagoane de tramvai Timișoara — unitate fruntașă pe țară in ra­mura gospodăriei comunale — s-au decernat Diploma de onoare­­ și Steagul roșu. Au participat to­varășii Nicolae Tăbîrcă, prim-vi­­cepreședinte a­l Comitetului pentru problemele consiliilor populare, și ing. Tudor Constantin, membru al Consiliului Central al președinte al Comitetului U.G.S.R., Uniunii Sindicatelor din instituțiile admi­nistrative tip­ stat­­ și consiliile popu­lare. Vasile Daju, prim-vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș, George Mirota, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, re­prezentanți ai întreprinderilor si­milare din țară, conducători ai u­­nor unități economice din locali­tate, salariați ai I.T.C.V.T.T. In cuvintu­l său, ing. Petru Zam­fir, directorul I.T.C.V.T.T., preșe­dintele Comitetului oamenilor mun­cii, a expus succesele care au con­ferit unității un loc fruntaș pe ța­ră, arătînd că indicatorul produc­ției globale a fost realizat pe 1973 într-o proporție de 109,9 la sută, iar la producția marfă — 108,9 la sută. S-au înscris, de asemenea, la cuvint lucrători fruntași de la a­­ceastă întreprindere. Vorbitorii au subliniat dorința întregului perso­nal de la I.T.C.V.T.T. de a perse­vera în continuare pe linia reuși­telor. In încheierea adunării, a fost a­­doptată o telegramă către Comite­tul Central al partidului, personal către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. „Să creștem vlăstare viguroase în pepiniera uzinei" In uzină, această mare și puter­nică familie muncitorească, tînărul angajat simte pulsul muncii încă din anii de ucenicie, atunci cînd el începe să se pregătească cu res­ponsabilitate pentru viață. Cu atît­ mai febril, mai tonifiant, cu cu­ maistrul sau șeful de echipă, a­­cest îndrumător părinte pus să-l coordoneze, să-i consemneze și să-i aprecieze munca dar și viața per­sonală, cu bucuriile și frămîntările zilnice, se apleacă omenește, cu înțelegere asupra tuturor proble­melor sale. Care este atunci rolul maistru­lui in formarea tînărului . Ce se face in uzină pentru ca întreaga activitate a tineretului să stea sub semnul unei înalte ins­truiri, al educației comuniste ? Pentru că integrarea profesiona­lă este, in ultimă instanță, o impor­tantă problemă de conștiință co­munistă, revoluționară pentru că ea presupune conlucrarea biunivocă a factorilor maistru—muncitor, un deosebit simț de etică și echitate socialistă, am invitat în jurul me­sei rotunde pentru a dezbate aces­te probleme cu cîțiva salariați de la întreprinderea mecanică Timi­șoara . IOAN MICEAU, maistru la atelierul de ucenici al secției me­canice, GHEORGH­E CREȘTIN, maistru la secția mecanică, VIO­REL TIRZIU, frezor, GHEORGHE CIOROGARU, strungar, MIRCEA ȚURCANU, turnător, STOIAN LĂ­ZI, lăcătuș-mecanic. REDACȚIA . Atunci cînd vii pen­tru prima oară intr-un colectiv, cînd te apuci cu responsabilitate să-ți faci un rost în viață, pe bună dreptate, îți alegi un model de conduită. Cine e pare mai nimerit în această postură decit omul de lingă tine — maistrul — cel care te ajută și te îndrumă. In acest context, cum insuflați dv. tine­retului, în postura de îndrumători, educația pentru și prin muncă ? I. MICLAU : Maistrul are în mi­nă zeci de tineri , dispune de ei, dar trebuie să-i înțeleagă ca un părinte. In „pepiniera“ uzinei tre­buie să creștem doar vlăstare vigu­roase. Trebuie să sădim în conștiin­ța copiilor noștri nemulțumirea de sine, dorința de a avea o temei­nică pregătire profesională, hotărî­­rea de a dobîndi un orizont cu­ mai larg de cunoștințe. V. TIRZIU : Și eu am făcut școa­lă în întreprindere cu maistrul Bingert. Intransigent și as­pru, dar am avut ce învăța de la el. In primul rind să nu fac nici o concesie calității. Am avut de multe ori discuții cu el. In con­tradictoriu. Credeam că eu sunt ,buricul pămîntului“. Doar acum, peste ani, îmi dau seama cît de multă dreptate a avut întotdeauna maistrul. De la el am învățat ceea ce înseamnă disciplină muncito­rească. REDACȚIA . Cu alte cuvinte, in­tegrarea profesională depinde și de personalitatea maistrului ? GH. CIOROGARU : Absolut. . Cînd eram la profesională, în anul II, m-a văzut cam necăjit maistrul Ciocoi. M-a luat la el in echipă. Am căutat să-i răsplătesc încrede­rea, dîndu-mi tot interesul. El mi-a clădit în timp o atitudine co­munistă față de muncă. La termi­nare, maistrul m-a luat „sub ari­pă“,­­cum s-ar spune. Din prima zi mi-a dat ca unuia pe care se bizuie, pe care-l știe bine pregă­tit, piesele cele mai grele. Ce să vă spun? Să faci un filet la 5 mm pe „Universal“ ! M-am căznit, am transpirat, mi-am mobilizat toate resursele interne, dar am reușit. Aveam încredere în mine și de­prinsesem ritmul muncii. GH. CREȘTIN : De fapt ceea ce spune Ciorogaru se întîmplă zilnic în uzină. Vin tineri să se angajeze. Și noi, comuniștii, trebuie să știm cum să le coordonăm primii pași. Zilele trecute au venit la mine doi Masă rotundă organizată de ing. CORNELIU POPOVICI (Continuare in pag. a­ll­a) NOI, IN CONFRUNTARE CU MUNCA SI VIATA Maistrul I. Miclău, înconjurat de ucenici, la o oră de practică, destăinuie tainele meseriei de st­rungar. ORE DĂRUITE ORAȘULUI te Am primit la redacție un foai interesant program de lu­cru. Se referă la modul în car vor fi antrenați tinerii, elevii, p­om­erii la executarea unor lu­crări pentru înfrumusețarea și bu­na gospodărire a municipiuli Timișoara. Cifrele - deși relat­ve — spun foarte multe. Să n oprim asupra cîtorva dintr ele , peste 400 de pionieri, di toate școlile municipiului vor antrenați, zilnic, să curețe parei­rile, să întrețină zonele verzi, s adune hîrtiile pe care le-au a­runcat, din neglijență, eviden cetățenii grăbiți. Peste 4 200 d tineri uteciști vor face, tot zilnic același lucru. In plus vor săp CRONICA ZILEI rondurile, vor curăța pomii, vor planta alții. In aproape toate zonele orașului ! S-a stabilit și programul de lucru : cei mai mici, de la 9-12, iar cei mai „mari", de la 8-12. Zilnic, deci cste, 7 ore, pe care înmulțindu-le cu numărul de participanți (5­400), obținem aproape 38.000 ore ! Oricare ar fi echivalentul u­­neia din aceste ore dăruite ora­șului de pionieri și tineri, ne pu­tem da ușor seama­ de valoa­rea muncii voluntar-patriotice e­­fectuate de cei mai tineri cetă­țeni ai orașului.Aspectul asupra căruia dorim să insistăm astăzi este, însă, al­tul. Ne amintim de el, pentru că l-am intîlnit și in anii tre­cuți. Pe scurt el se cheamă NE­­PARTICIPARE. In unele zone cum ar fi Calea Șagului, Cir­­cumvalațiunii, Stadion, mulți din­tre locatari nu ne oferă același exemplu. In unele cazuri, tocmai acești minunați tineri, care au devenit gospodari in vacanță, sunt apostrofați. Nu putem fi de acord cu asemenea atitudini în primul rind referindu-ne la as­pectul educativ al problemei, la ideea „educării tinerilor prin muncă și pentru muncă”. NICOLAE PIRVU

Next