Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-16 / nr. 9095
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.095 ft Marți, 16 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani SĂ PROTEJĂM PRODUCȚIA AGRICOLĂ DE EFECTELE TEMPERATURILOR SCĂZUTE De cîteva zile au intervenit unele modificări în evoluția vremii. O dată cu precipitațiile căzute, meteorologii ne anunță că în următoarele nopți există posibilitatea survenirii unor temperaturi scăzute, sub zero grade ; dacă nu se vor lua măsuri de prevenire, acestea pot periclita serios producția agricolă. De aceea, în scopul evitării efectelor nedorite ele frigului, Biroul Comitetului județean de partid și organele agricole de resort au dat indicații precise conducerilor de unități și specialiștilor. In primul rând, se pune problema organizării de echipe permanente, care să poată interveni operativ și eficient in caz de nevoie. Aceste frmații vor acționa zi și noapte și vor fi conduse direct de conducătorul unității agricole și de inginerul șef. Totodată, se va asigura necesarul de material pentru fumigație, în funcție de suprafețele existente cu legume, vie și pomi. La solarii, de asemenea, se va verifica situația existentă, luîndu-se măsuri in vederea reparării imediate a eventualelor stricăciuni și asigurării închiderii lor ermetice. Pentru protejarea salariilor împotriva vîntului, se va termina ancorarea cu sîrmă, și construirea perdelelor de protecție. în această perioadă se vor acoperi mai bine și răsadnițele. O atenție deosebită trebuie să se acorde și bunei dezvoltări a plantelor din sere, asigurând menținerea în permanență a unei temperaturi optime. Și în sectorul zootehnic se impune intensificarea controlului la saivane, maternități și grajduri, pentru a asigura mieilor, purceilor și vițeilor condiții mai bune de adăpostire, un microclimat și o furajare corespunzătoare, in așa fel incit animalele să nu sufere și să se dezvolte normal. Ținind seamă de prognoza meteorologică, este de datoria tuturor lucrătorilor din agricultură să fie bine pregătiți, să urmărească în permanență evoluția temperaturii, intervenind operativ, în caz de nevoie, pentru preîntîmpinarea efectelor nedorite ale frigului. (Continuare in pag. a III-a) Buletin de avertizare pentru aplicarea udărilor Precipitațiile căzute în zilele de 14 și 15 aprilie au fost destul de reduse , între 1,1 litri pe metru pătrat la Sînnicolaul Mare și 11,7 l/mp la Coștei; în aceste condiții, provizia momentană de umiditate a crescut foarte puțin, rămînînd cu mult sub capacitatea de cîmp pentru apă a solului. Pe baza analizelor de sol, efectuate în zilele de 12—14 aprilie a.c., a rezultat necesitatea continuării acțiunii pentru a ridica umiditatea existentă la nivelul capacității de cîmp pentru apă. In acest scop, Direcția generală județeană a agriculturii recomandă, în continuare, aplicarea următoarelor norme de udare (metri cubi de apă la hectar) : la I.A.S. Sînnicolaul Mare — 300 mc (grîu și lucernă), I.A.S. Periam — 250 mc (grîu), 350 mc (lucernă). De asemenea, la cooperativele agricole din Dudeștii Vechi — 250 mc (griu), 350 mc (lucernă), Valcani — 250 mc (sfeclă de zahăr), Izvin — 350 mc, Drăgoiești — 200 mc, Remetea Mare — 250 mc (plante furajere), Topolovățu Mare — 200 mc Ghiroda — 100 mc (griu), 200 (griul, mc (plante furajere), Coștei — 250 mc, Găvojdia — 250 mc (grîu), 300 mc (plante furajere) și 150 mc (sfeclă de zahăr). Pentru unitățile învecinate cu cele amintite, se recomandă aplicarea acelorași norme de udare. Laserele intercooperatiste de Timișoara, aplicarea la timp a tratatamentelor fitosanitare asigură producții de calitate superioară. Urgențele campaniei agricole trebuie să fie urgențe și pentru munca politică MIJLOACE DE AGITAȚIE SPECIFICE, CU PUTERE MOBILIZATOARE EXPERIENȚE CARE TREBUIE CUNOSCUTE, GENERALIZATE Condițiile climatice, specifice din această primăvară impun preocupări susținute în sensul folosirii cu maximă eficiență a forței de muncă și a utilajelor pentru cîștigarea bătăliei pentru producții superioare. Concomitent cu plantatul în grădini și punerea in funcțiune a instalațiilor de irigat și-au impus urgența porumbul, soia, irigatul culturilor de toamnă etc. Lucrătorii de pe ogoare se confruntă în această perioadă cu o multitudine de probleme, hotărîtoare pentru recolta anului. Pornind de la aceste Împrejurări am inițiat o investigație în cîteva localități și unități agricole avînd drept obiectiv cunoașterea modului în care urgențele campaniei agricole constituie teme prioritare pentru gazetele de perete, buletinele informative, foile volante, pentru agitatori ca și pentru alte forme și mijloace ale activități educative de masă. La Pișchia, tovarășa Eva Lotoroșan, secretara comitetului comunal de partid și președinte al consiliului popular comunal, ne înfățișează primul număr al foii volante apărută în scopul impulsionării activității in toate sectoarele, semănatul, lucrările hidroameliorative și irigatul fiind situate pe prim plan. Sunt evidențiate unitățile și satele cu rezultate meritorii,, se formulează îndemnuri concrete, mobilizatoare, la adresa celor rămași în urmă. Foaia circulă de la o formație de lucru la alta, este citită rn interes, ajută oamenii în acr uniie lor. Căutările comitetului comunal de partid s-au extins și la nivelul birourilor organizațiilor de bază. Din dorința generalizării acordului global la toate culturile, la punctul de informare și documentare de la Cooperativa agricolă de producție — Pișchia au apărut nu de mult panouri cu texte care redau experiența unor cooperatori fruntași, angajamentele acestora în întrecerea socialistă. Producțiile dobîndite de Miron Petriș, Matei Schiler, Maria Nicoli, Livia Momirov, Cristian Baler, Sofia Gligor, Gheorghe Kasner, chemările la obținerea unor producții superioare in anul celei de-a XXX-a aniversări eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al P.C.N. constituie subiecte atractive pentru convorbirile ințiate de agitatori la punctul de informare și documentare, la cîmp, în zootehnie, pe străzi etc. Pe fundalul sarcinilor de ansamblu ce se ridică în fața comunei, organizația de partid de la Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii și-a întocmit o foaie volantă proprie, cu sarcini și îndemnuri specifice. Conținutul celor două file dactilografiate cheamă pe mecanizatori să acționeze energic pentru menținerea apei în sol, respectarea densității plantelor. Popasul făcut la Cooperativa agricolă din Uivar ne-a prilejuit cunoașterea unui fapt Inedit — afișarea în văzul tuturor cooperatorilor a principalelor lucrări pe timp de o săptămînă; îl rugăm pe tovarășul Mircea Păun, președintele unității, să comenteze fapt. „Pină nu de mult, cele acest ce stabileam în operativele zilnice sau săptămînale, rămîneau consemnate in carnetele participanților la ședințele respective. De cîtva timp am luat hotărîrea ca măsurile stabilite la nivelul consiliului de conducere, cu șefii de ferme și brigadierii, și care privesc organizarea și desfășurarea producției, să fie afișate pe acest panou, special confecționat, pentru ca oamenii să le cunoască operativ. In linii mari, fiecare cooperator, fiecare formație de lucru, știu precis ce au de făcut pe întreaga săptămînă“. O notă în plus la această cunoaștere o dă gazeta de perete care prin intermediul unor articole scurte și al unor fotografii înfățișează modul in care se respectă programul de I. USARU (Continuare in pag. a UI-a) Masă rotundă pe tema integrării in viața uzinei a tinerilor muncitori ÍN PAGINII ! Pe agenda vacanței absențe nejustificate > SPORT Fotbal—Divizia B și C Președintele Republicii Costa Rica, Jose Bigueres Ferrer, va face o vizită oficială de prietenie în România La invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Costa Rica, José Bigueres Ferrer, va efectua o vizită oficială de prietenie în România în a doua jumătate a lunii aprilie a.c. UNITĂȚI AGRICOLE DIN JUDEȚUL TIMIȘ DECORATE CU „ORDINUL MUNCII“ CLASA I Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii” clasa I unui mare număr de cooperative agricole de producție, întreprinderi agricole de stat și asociații intercooperatiste din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obținerea in anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, struguri, legume și alte culturi. De asemenea, aceeași înaltă distincție a fost conferită unităților agricole social TESIS care în anul trecut au realizat cele mai mari producții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în ingrășarea animalelor. DIN JUDEȚUL TIMIȘ au fost distinse cooperativele agricole de producție : „Variaș" din comuna Variaș, care a obținut 7.142 kg porumb boabe la hectar; „Bobda” din comuna Cenei, care a realizat 6.911 kg porumb boabe la hectar; „Sînpetru Mic” din comuna Variaș, care a realizat 6.721 kg porumb boabe la hectar; „Topolovățu-Mare” din comuna Topolovățu-Mare, care a realizat 6.381 kg porumb boabe la hectar; „Comloșu Mic” din comuna Comloșu Mare, care a realizat 6.333 kg porumb boabe la hectar; „Bărăteaz” din comuna Satchinez, care a realizat 6.274 kg porumb boabe la hectar; „Gelu” din comuna Variaș care a realizat 6.094 kg porumb boabe la hectar; „Tomnatic" din comuna Lovrin, care a realizat 45.100 kg legume la hectar și 3.417 litri lapte pe cap de vacă furajată; I.A.S. „Grabați” care a realizat 2.506 kg soia boabe la hectar; I.S.C.I.P. „Beregsâu" care a obținut un spor de 510 gr pe zi pe cap de porc îngrășat, cu un consum specific de 4,1 unități nutritive. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unitățile sistemului energetic național, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații in vederea creșterii siguranței în funcționarea sistemului energetic național. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire regimul prețurilor și tarifelor. Commitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și tarife pentru grupele și subgrupele de produse și servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate ministerele și unitățile economice. In cadrul ședinței, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele financiare ,sa acționeze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătățirea generală a activității economico-financiare a tuturor unităților economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate și spirit de exigență situația fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătățirea activității economice a unităților respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. RĂSPLATĂ PENTRU HĂRNICIE ȘI BUNA GOSPODĂRIRE ÎNALTE DISTINCȚII ACORDATE I.T.C.V.T.T. : DIPLOMA DE ONOARE ȘI STEAGUL ROȘU DE UNITATE FRUNTAȘA PE ȚARA ÎN RAMURA GOSPODARIEI COMUNALE. In cadrul unei adunări festive, care a avut loc, ieri după-amiază, în sala clubului „1 Mai“, întreprinderii de transporturi și construcție de vagoane de tramvai Timișoara — unitate fruntașă pe țară in ramura gospodăriei comunale — s-au decernat Diploma de onoare și Steagul roșu. Au participat tovarășii Nicolae Tăbîrcă, prim-vicepreședinte al Comitetului pentru problemele consiliilor populare, și ing. Tudor Constantin, membru al Consiliului Central al președinte al Comitetului U.G.S.R., Uniunii Sindicatelor din instituțiile administrative tip stat și consiliile populare. Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș, George Mirota, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, reprezentanți ai întreprinderilor similare din țară, conducători ai unor unități economice din localitate, salariați ai I.T.C.V.T.T. In cuvintul său, ing. Petru Zamfir, directorul I.T.C.V.T.T., președintele Comitetului oamenilor muncii, a expus succesele care au conferit unității un loc fruntaș pe țară, arătînd că indicatorul producției globale a fost realizat pe 1973 într-o proporție de 109,9 la sută, iar la producția marfă — 108,9 la sută. S-au înscris, de asemenea, la cuvint lucrători fruntași de la această întreprindere. Vorbitorii au subliniat dorința întregului personal de la I.T.C.V.T.T. de a persevera în continuare pe linia reușitelor. In încheierea adunării, a fost adoptată o telegramă către Comitetul Central al partidului, personal către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. „Să creștem vlăstare viguroase în pepiniera uzinei" In uzină, această mare și puternică familie muncitorească, tînărul angajat simte pulsul muncii încă din anii de ucenicie, atunci cînd el începe să se pregătească cu responsabilitate pentru viață. Cu atît mai febril, mai tonifiant, cu cu maistrul sau șeful de echipă, acest îndrumător părinte pus să-l coordoneze, să-i consemneze și să-i aprecieze munca dar și viața personală, cu bucuriile și frămîntările zilnice, se apleacă omenește, cu înțelegere asupra tuturor problemelor sale. Care este atunci rolul maistrului in formarea tînărului . Ce se face in uzină pentru ca întreaga activitate a tineretului să stea sub semnul unei înalte instruiri, al educației comuniste ? Pentru că integrarea profesională este, in ultimă instanță, o importantă problemă de conștiință comunistă, revoluționară pentru că ea presupune conlucrarea biunivocă a factorilor maistru—muncitor, un deosebit simț de etică și echitate socialistă, am invitat în jurul mesei rotunde pentru a dezbate aceste probleme cu cîțiva salariați de la întreprinderea mecanică Timișoara . IOAN MICEAU, maistru la atelierul de ucenici al secției mecanice, GHEORGHE CREȘTIN, maistru la secția mecanică, VIOREL TIRZIU, frezor, GHEORGHE CIOROGARU, strungar, MIRCEA ȚURCANU, turnător, STOIAN LĂZI, lăcătuș-mecanic. REDACȚIA . Atunci cînd vii pentru prima oară intr-un colectiv, cînd te apuci cu responsabilitate să-ți faci un rost în viață, pe bună dreptate, îți alegi un model de conduită. Cine e pare mai nimerit în această postură decit omul de lingă tine — maistrul — cel care te ajută și te îndrumă. In acest context, cum insuflați dv. tineretului, în postura de îndrumători, educația pentru și prin muncă ? I. MICLAU : Maistrul are în mină zeci de tineri , dispune de ei, dar trebuie să-i înțeleagă ca un părinte. In „pepiniera“ uzinei trebuie să creștem doar vlăstare viguroase. Trebuie să sădim în conștiința copiilor noștri nemulțumirea de sine, dorința de a avea o temeinică pregătire profesională, hotărîrea de a dobîndi un orizont cu mai larg de cunoștințe. V. TIRZIU : Și eu am făcut școală în întreprindere cu maistrul Bingert. Intransigent și aspru, dar am avut ce învăța de la el. In primul rind să nu fac nici o concesie calității. Am avut de multe ori discuții cu el. In contradictoriu. Credeam că eu sunt ,buricul pămîntului“. Doar acum, peste ani, îmi dau seama cît de multă dreptate a avut întotdeauna maistrul. De la el am învățat ceea ce înseamnă disciplină muncitorească. REDACȚIA . Cu alte cuvinte, integrarea profesională depinde și de personalitatea maistrului ? GH. CIOROGARU : Absolut. . Cînd eram la profesională, în anul II, m-a văzut cam necăjit maistrul Ciocoi. M-a luat la el in echipă. Am căutat să-i răsplătesc încrederea, dîndu-mi tot interesul. El mi-a clădit în timp o atitudine comunistă față de muncă. La terminare, maistrul m-a luat „sub aripă“,cum s-ar spune. Din prima zi mi-a dat ca unuia pe care se bizuie, pe care-l știe bine pregătit, piesele cele mai grele. Ce să vă spun? Să faci un filet la 5 mm pe „Universal“ ! M-am căznit, am transpirat, mi-am mobilizat toate resursele interne, dar am reușit. Aveam încredere în mine și deprinsesem ritmul muncii. GH. CREȘTIN : De fapt ceea ce spune Ciorogaru se întîmplă zilnic în uzină. Vin tineri să se angajeze. Și noi, comuniștii, trebuie să știm cum să le coordonăm primii pași. Zilele trecute au venit la mine doi Masă rotundă organizată de ing. CORNELIU POPOVICI (Continuare in pag. alla) NOI, IN CONFRUNTARE CU MUNCA SI VIATA Maistrul I. Miclău, înconjurat de ucenici, la o oră de practică, destăinuie tainele meseriei de strungar. ORE DĂRUITE ORAȘULUI te Am primit la redacție un foai interesant program de lucru. Se referă la modul în car vor fi antrenați tinerii, elevii, pomerii la executarea unor lucrări pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a municipiuli Timișoara. Cifrele - deși relatve — spun foarte multe. Să n oprim asupra cîtorva dintr ele , peste 400 de pionieri, di toate școlile municipiului vor antrenați, zilnic, să curețe pareirile, să întrețină zonele verzi, s adune hîrtiile pe care le-au aruncat, din neglijență, eviden cetățenii grăbiți. Peste 4 200 d tineri uteciști vor face, tot zilnic același lucru. In plus vor săp CRONICA ZILEI rondurile, vor curăța pomii, vor planta alții. In aproape toate zonele orașului ! S-a stabilit și programul de lucru : cei mai mici, de la 9-12, iar cei mai „mari", de la 8-12. Zilnic, deci cste, 7 ore, pe care înmulțindu-le cu numărul de participanți (5400), obținem aproape 38.000 ore ! Oricare ar fi echivalentul uneia din aceste ore dăruite orașului de pionieri și tineri, ne putem da ușor seama de valoarea muncii voluntar-patriotice efectuate de cei mai tineri cetățeni ai orașului.Aspectul asupra căruia dorim să insistăm astăzi este, însă, altul. Ne amintim de el, pentru că l-am intîlnit și in anii trecuți. Pe scurt el se cheamă NEPARTICIPARE. In unele zone cum ar fi Calea Șagului, Circumvalațiunii, Stadion, mulți dintre locatari nu ne oferă același exemplu. In unele cazuri, tocmai acești minunați tineri, care au devenit gospodari in vacanță, sunt apostrofați. Nu putem fi de acord cu asemenea atitudini în primul rind referindu-ne la aspectul educativ al problemei, la ideea „educării tinerilor prin muncă și pentru muncă”. NICOLAE PIRVU