Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-17 / nr. 9096

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.096 Miercuri, 17 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani IN PREZENȚA PREȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUȘESCU, IERI A AVUT LOC ȘEDINȚA INAUGURALĂ A SESIUNII DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezența președintelui Repu­blicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, marți 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgă­­nescu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voi­­tec, Cornel Burtică, Mihai Daîea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor per­manente ale Marii Adunări Na­ționale, reprezentanți ai vieții pu­blice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Bu­curești. Sosind la Palatul Marii Țări Naționale, președintele Adu­Re­publicii a fost salutat cu cordia­litate de președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Dhillon (India) și vice­președintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum și de alte per­sonalități politice care au adus președintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conver­sație caracterizată de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu in succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au ex­primat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele în­curajatoare rostite de șeful sta­tului român, mulțumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de par­lamentari din 62 de țări a­u salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a Pre­ședintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mulțumit președintelui Ceaușescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezența sa inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor par­ticipanților salutul deputaților români. In continuare, a luat­­ cuvîntul tovarășul președintele Miron Constantinescu, Marii Adunări Na­ționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Te­renzio, a transmis mesajul adre­sat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniu­nii de la București, însoțit de aplauzele întregii asistențe, a urcat la tribună pre­ședintele României NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost urmărită cu deosebită atenție și îndelung aplaudată. În numele parlamentar­ilor pre­zenți la sesiune, președintele Gru­pului român a exprimat mulțumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată ac­tivității Uniunii Interparlamentare, „ideile generoase cuprinse în cu­vîntarea șefului statului român oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite auspicii. Ele vor animă — sînt convins — dez­baterile și hotăririle care vor fi adoptate“ A luat apoi cuvintul Gurdiai Singh Chillow, președintele ad­­interim al Consiliului Interparla­mentar. Cu aceasta, s-a trecut la lucră­rile pe comisii, consacrate studie­rii : problemelor politice, ale se­curității internaționale și dezar­mării; problemelor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului; problemelor economice și sociale; problemelor privind educația, ști­ința și cultura; problemelor pri­vind teritoriile autonome și pro­blemelor etnice, Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților­­ la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interpar­lamentare, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim sa­tisfacția că România găzduiește a­­ceastă importantă reuniune inter­națională. Fără îndoială că lucră­rile sesiunii, care abordează pro­bleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contri­bui la mai buna cunoaștere reci­procă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, din­tre factorii politici ai țărilor par­ticipante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așeza­rea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii po­litici­ de dominație și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocolonialismului, pentru impul­sionarea luptei de eliberare națio­nală a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî Abordarea unui singură destinele, asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o con­tribuție prețioasă la unirea efor­turilor popoarelor, ale forțelor îna­intate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reci­proc între națiuni, de pace și cola­borare intre state. O importanță deosebită are fap­tul că sesiunea reunește parlamen­tari din țări cu orinduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publi­că de pretutindeni, năzuințele tu­turor popoarelor de a pune cu hotărire capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condițiile de astăzi opinia publică și reprezen­tanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluției po­litice mondiale, in promovarea pă­cii și colaborării. Tocmai ca rezul­tat al intensificării activității politi­ce în viața internațională a mase­lor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit. In lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că in ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea pla­netei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a ampli­ficat colaborarea între națiuni. O semnificație deosebită are, în­ a­­cest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului secu­rității europene, realizarea de pași concreți în direcția normalizării raporturilor dintre statele conti­nentului nostru, începerea și des­fășurarea conferinței general-eu­­ropene. In același timp insă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt for­țe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, do­minație și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă îna­poi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face ne­cesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a efortu­rilor depuse de forțele democrati­ce, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritu­lui „războiului rece“, pentru nor­malizarea întregului climat inter­național. te. Pornind de la aceste consideren­Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate inter­națională, acționează din toate pu­terile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noi­lor principii de relații dintre sta­te, pentru triumful colaborării și prieteniei între toate popoarele lu­mii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de priete­nie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm per­manent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării e­­conomico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deose­bire de orînduire socială. In ca­drul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și repre­zentanții unui număr mare de sta­te, milităm activ pentru soluțio­narea problemelor care confruntă omenirea contemporană în intere­sul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continen­tele, in care este exprimată hotârî­­rea reciprocă de a întemeia rela­țiile bilaterale pe principiile egali­tății și respectului mutual și, in a­­celași timp, de a acționa pentru în­tronarea unor norme noi, democra­tice, în întreaga viață internațio­nală. Punem la baza relațiilor noastre cu celelalte state principi­ile independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, ne­amestecului în treburile interne și avantajului reciproc, eliminarea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și de­cide de sine stătător calea dezvol­tării economico-sociale, de a fi stă­­pînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o co­laborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte și al cauzei progresului și ci­vilizației umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clă­di o lume a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim or­din ale politicii externe românești este participarea activă la înfăp­tuirea securității pe continentul eu­ropean. Dat fiind marele potențial material și spiritual de care dis­pune Europa, precum și faptul că numai in acest secol ea a fost punctul de pornire a două răz­boaie mondiale, este evident că în­făptuirea securității europene re­prezintă astăzi o problemă funda­mentală a întregii vieți internațio­nale. Conștientă de aceasta, Româ­nia a luat parte activă la pregăti­rea și desfășurarea lucrărilor con­ferinței general-europene pentru (Continuare în­­­«.?. a III-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI REZULTATE PRESTIGIOASE mai In Întrecerea socialistă! Reducerea consumurilor materiale pornește de la proiectare In ultima perioadă rolul și im­portanța pe care o are proiectarea in activitatea productivă alături de alți factori, este de necontestat. Aceasta, deoarece nu se concepe punerea în fabricație a unor pro­duse fără o proiectare care să nu țină seama de nivelul consumuri­lor materiale, costul manoperei, utilizarea diferitelor mijloace de prelucrare, o experiență bună acest sens o are și uzina Electro­în motor. Astfel, în programul de optimizare a electromotoarelor au fost adoptate tehnici noi de calcul, însușită sub denumirea de OPTI­­MIZ-1, metoda de calcul intervine cu rezultate deosebit de eficiente în optimizarea pro­duselor, prin fap­tul că foloseș­te elemente spe­cifice concrete condițiilor de fa­bricație din uzină,­ precum și datele statistice obținu­te din încărcări­le de lot și .......-------------­timp. Utilizarea, in toate operațiunile de optimizare, a calculatorului de la Centrul de calcul teritorial Ti­miș, pentru care a fost programată metodica de dimensionare a cir­cuitului electromagnetic, a permis o selectare, într-un timp scurt, a soluției cu eficiența cea mai mare și cu verificări minime de proto­tipuri, astfel ca aplicarea noilor variante constructive să se reali­zeze in termene foarte scurte. Faptul a contribuit la mărirea ca­pacității utilajelor, implicit la mă­rirea productivității. Rezultatele obținute prin utiliza­rea tehnicilor arătate nu au fost numai încurajatoare, dar și spec­taculoase. Pentru anul­ 1973 atenția a fost concentrată asupra familiei de produse, simbolizate cu gabarit 160. Alegerea găsindu-și motiva­rea în ponderea mare pe care o au, reprezentînd 43 la sută din sarci­na de plan a electromotoarelor din seria unitară, cu puterea mijlocie și solicitate în mod deosebit la ex­port. De asemenea, aceste motoare reprezintă prin volumul fizic, cel mai mare consumator de materii prime și semifabricate, solicită întreținere mai complexă a SDV-­­ urilor și orice reducere din greu­tatea acestora, simplifică transpor­tul și depozitarea produselor finite. Din optimizarea gabaritului 160 au rezultat substanțiale reduceri in consumurile de materiale active. Circuitul electromagnetic și-a re­dus consumul de tablă silicioasă în medie cu circa 20 la sută, cu­pru folosit la bobinaj cu circa 20 la sută, iar economiile totale, la acest tip de motoare, raportate la producția anului 1973, ce cifrează, la însemnate cantități Ca urmare a aplicării acestor metode s-au obți­nut nu numai economii de mate­riale, dar și o ameliorare a pa­rametrilor ce definesc competitivi­tatea produselor, contribuind la poziționarea în primele rînduri a produselor noastre în competiția cu motoarele similare de pe piața mondială. Au fost finali­-------------------- date de asemenea optimizarea gaba­ritelor 200 și 180 și s-au terminat lucrările la ga­baritul 132, în­­cheindu-se astfel acțiunea pentru în­treaga familie a e­---------------------­lectromotoarelor de putere mijlo­cie. Și la aceste produse, eco­nomiile au fost substanțiale, obți­­nîndu-se reduceri silicioasă, 16 la sută, medii, la tabla la cupru circa 12 la sută, raportate la în­treaga gamă a acestor fabricate. Metoda a fost extinsă și la produ­sele ce formează familia electro­motoarelor de putere mică, gaba­ritele 80 la 100, care sunt in curs de finalizare in această lună. Prin aceasta se poate afirma că în pri­mii trei ani ai acestui cincinal, la nivelul compartimentului de pro­iectare au fost optimizate toate electromotoarele din fabricația cu­rentă. Gama electromotoarelor re­alizate in întreprinderea noastră a fost lipsită de gabaritul 112. In anul care a trecut a fost însușit și acest tip cu minimum de echi­pament, utilizîndu-se în acest scop geometria transversală a miezului magnetic, de la gabaritul 100, exis­tent în fabricație. In paralel cu această acțiune, a mai fost lărgită gama sortimentelor, prin asimila­rea familiei de produse din gaba­ritul 225, folosindu-se și in acest caz elementele circuitului electro­magnetic de la gabaritul 200. Re­zultatele sunt deosebite dacă com­­ ing. GH. CONSTANTIN întreprinderea Electromotor (Continuare în l­ag. a ll-a) . OBIECTIV PENTRU ACEST AN : MODERNIZAREA ESTETICA A SERIEI UNITARE DE ELEC­TROMOTOARE. Semănatul porumbului — acțiu­ne prioritară în această perioadă — se află în plină desfășurare. Ploaia, mult așteptată, a sosit fa­­vorizînd, în mare măsură, atît dez­voltarea normală a plantelor cul­tivate, cit și operațiunile legate de semănat. Se cer doar a fi depuse și in continuare e­­forturi stăruitoare pentru conservarea rezervei — încă minime de apă din s­ol — și pentru in­tensificarea ritmu­lui de efectuare a semănatului, astfel ca și această lu­crare să poată fi Încadrată în epo­ca optimă. Ținînd seama de prețioa­sele indicații de secretarul date ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­ferința pe țară a cadrelor de conducere din agricultură, organi­zațiile de partid și consiliile de conducere ale cooperativelor agri­cole pun în centrul atenției lor problema antrenării la lucrările de sezon a tuturor forțelor de muncă. ...Pînă la venirea ploii, la coope­rativa agricolă de producție din Iecea Mare s-a lucrat la semănatul porumbului cu toate forțele. Ca urmare a unei temeinice organizări a muncii, cele 7 semănători au fost folosite la întreaga capacitate, reu­­șindu-se astfel să se însămînțeze aproape 600 din cele 700 hectare re­zervate porumbului. Boabele au fost introduse în sol ceva mai a­­dînc în funcție de gradul de apro­vizionare cu apă al fiecărei parcele. Pentru a asigura o producție mare de porumb, calitatea de sămînță a fost mărită cu 10—15 la sută, în funcție de hibridul cultivat. Pentru hibridul dublu din grupa 120 se ur­mărește realizarea unei desimi de 54.000 de plante la hectar, iar pen­tru hibridul simplu 400 cite 48.000 de plante la hectar. Urmărind păs­trarea cit mai eficientă a apei in sol, pregătirea patului germinativ se face doar în preziua semănatu­lui după disc, urmind în mod obli­gatoriu și gripa. Din lipsă de ier­bicide, toată suprafața a fost repar­tizată spre a fi întreținută în a­­cord global pe baza convențiilor încheiate între conducerea unității și cooperatori. Și la cooperativa din UtVin — unde s-a prevăzut irigarea a 169 de hectare din care 55 cu sfeclă de zahăr, 53 cu porumb, 46 cu grin și diferența cu legume — se lucrează din plin. A fost săpat un canal de aducțiune pentru conducerea apei din rîul Bega și canalele de asper­­siune propriu-zise. Cooperativa și-a cumpărat o pompă de 12 țoli și a pus în perfectă stare de funcțio­nare stația de pompare. Cu agre­gatul existent au și fost irigate 12 hec­tare cu o sfeclă de zahăr, imediat du­pă semănat, pen­tru a se asigura o răsărire mai u­­a­niformă și­ rapidă plantelor. Ur­mează agregatul doar ca la existent să se mai adau­ge un comandat­ altul deja Condu­cerea unității a repartizat întreaga­­ suprafață de sfeclă de zahăr spre a fi lucrată in acord global. La cultura irigată angajamen­tul prevede reali­zarea unei producții de cel puțin 50.000 kg la hectar. Așa după cum ne-a asigurat tovarășul Parte­­nie Radu, inginerul șef al coopera­tivei, în aceste zile se va trece deja la prima prașilă a sfeclei­. B. BURZ (Continuare in 1­az. a ll-a) SEMĂNATUL SI IRIGATUL CULTURILOR, •> PROBLEME PRIORITARE in centrul atenției, participarea la muncă a tuturor cooperatorilor! Unități timișene fruntașe pe ramură . ÎNTREPRINDERII DE PREINDUSTRIALIZARE ȘI ACHIZIȚII TIMIȘ I S-A ÎN­­MÎNAT DIPLOMA DE EVI­DENȚIATA PE RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE Ieri, la Timișoara, într-un cadru festiv, colectivului de la întreprinde­rea de preindustrializare și achizi­ții Timiș i s-a înmînat „Diploma de întreprindere evidențiată pe ramura industriei ușoare" în între­cerea socialistă pe anul 1973, acor­dată de Comitetul Uniunii Sindica­telor din Industria Ușoară și Mi­nisterul Industriei Ușoare. La festivitate, la care au luat parte numeroși muncitori și spe­cialiști din cadrul întreprinderii, au fost prezenți tovarășii Aristide Bleau, membru în Biroul Comite­tului municipal Timișoara al F.C.R., ing. Floare Siniteanu, de la Consiliul județean de control muncitoresc, Ioana Tutor, membră in Biroul Executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor din Industria Ușoară, Nicolae Popa, consilier al ministrului industriei ușoare,­ Va­sile Părăuan, director în Centrala P.A., reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, alți invi­tați. Tovarășul Gheorghe Maxim, di­rector adjunct al întreprinderii a prezentat principalele realizări do­bândite în 1973, subliniind strădani­ile depuse de întregul colectiv, pre­cum și sprijinul primit din partea Biroului Comitetului județean de partid, al organelor și organizați­ilor de partid și al consiliilor popu­lare în realizarea și depășirea sar­cinilor de plan. Vorbitorul a amin­tit, între altele, depășirea planului valoric de achiziții cu peste milioane lei, a beneficiilor cu peste 5­2,3 milioane lei, a sarcinilor la export, reducerea­ cheltuielilor e­­conomice cu 518 mii lei, precum și faptul că unitatea primește pentru a treia oară consecutiv titlul de întreprindere fruntașă pe țară. De asemenea, pe primul trimestru al acestui an s-a depășit planul glo­bal valoric cu 21 la sută iar la a­­chiziții cu 40 la sută. După salutul și felicitările adre­sate colectivului de către reprezen­tanți ai organelor județene și mu­nicipale de partid și de stat, ai Uniunii sindicatelor pe ramură, ai ministerului și cuvîntul unor frun­tași, într-o atmosferă de entuziasm, participanții la adunarea festivă au adoptat textul unei telegrame adre­sate Comitetului Central al P.C.R., personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. ILIE DAVID SI NICOLAE MOISE FRANCI­SC* STANICI ECATERINA KRAMER IOSIF FRIG Destoinicia fruntașilor In toate secțiile fabricii „Elec­­trobanat" din Timișoara, zilele acestui aprilie înseamnă muncă, pasiune și dăruire. Muncitorii, a­­vîndu-i în frunte pe comuniști depun toate strădaniile pentru a realiza exemplar sarcinile ce le revin, anagajamentele asu­mate pe acest an. Este oma­giul pe care ei — de la cel mai vîrstnic, pînă la ucenicul care abia a pășit pe porțile uzinei - îl aduc celor două mari eveni­mente ale anului, Congresul al XI-lea al P.C.R. și cea de-a XXX-a aniversare a eliberării pa­triei de sub dominația fascistă. Muncitorul Ilie David e cunos­cut în toată uzina prin pricepe­rea și destoinicia de care dă dovadă, in fața mașinii de con­fecționat dulci de toate tipurile, el dă îndrumări practice colegu­lui său Nicolae Moise. Ideea a­­cestui ajutor este concludentă : fiecare să muncească asemeni fruntașilor . Atelierul de aluminizare. Aici se execută operații deosebit de pretențioase. Colectivul de mun­că și-a stabilit, în întrecerea so­cialistă, un prim obiectiv : cali­tatea superioară a aluminizării reflectoarelor de diferite tipuri. Este și lozinca devenită îndemn pentru doi muncitori de bază, Francisc Stanici și Ecaterina Kra­mer. Nu sunt, însă, singurii oa­meni din secția unde indicato­rii de plan sunt realizați și de­pășiți cu regularitate. Autoutilarea a devenit, acum, o noțiune aproape familiară, pentru numeroși salariați din u­­zină. S-au făcut eforturi deose­bite, s-au obținut rezultate me­ritorii. In ce se concretizează ele ? Printre altele și în confec­ționarea unei­­ mașini rotative pentru confecționat borne nece­sare farurilor auto (toate tipu­rile). Buna funcționare a aces­tei mașini este supravegheată cu grijă de către muncitorul Io­sif Frig­­­ori situat și el în rân­­dul celor mai destoinici din fa­brică.

Next