Drapelul Roşu, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 13653-13677)

1989-01-15 / nr. 13664

Anul XLVI, nr. 13.664 Duminică, 15 ianuarie 1989 4 pagini, 50 bani TRANSPORTUL FEROVIAR­­ ÎN CONDIȚII SUPERIOARE DE CALITATE ȘI EFICIENTĂ an. — La fiecare început de activitatea Regionalei C.F. Timișoara demarează un program complex de măsuri, sintetizat pe princi­palele aspecte ale muncii de fiecare zi a ceferiștilor. Sunt probleme de stringentă ac­tualitate, ce reflectă, prac­tic, pulsul economiei jude­țului Timiș, al celorlalte ju­dețe deservite de Regională, cerințele vieții sociale această parte a țării. Pru a cunoaște mai bine treaga paletă a preocupărilor puternicului de­tașament al tÚ­ătorilor cere­­ști, modului în care ei ac­ționează pentru transpunerea în fapte a pre­țioaselor orientări și dicații date de secretarul general al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, vă rugăm, tovarășe director ge­neral să prezentați princi­palele repere ce definesc sarcinile și obiectivele trans­porturilor feroviare din a­­cest an, așa incit 1989 să constituie și pentru Sala Timișoara anul Regio­celor mai bune realizări. — In etapa actuală, lucră­torilor feroviari le revin sarcini din cele mai impor­tante, ținînd seama de avan­tajele specifice domeniului: volum mai mare de marfă transportat cu prețuri con­venabile. Modernizarea trans­ortului feroviar la nivelul cerințelor și exigențelor ac­tuale și de perspectivă con­stituie deci, o necesitate. Ca atare, Regionala Timișoara își mobilizează toate forțele in vederea realizării aces­tor obiective prin executa­rea unor lucrări de sporire a capacității de transport, modernizare a proceselor tehnologice și creștere a e­­ficienței întregii activități. Astfel, în cea mai mare par­te, rețeaua de linii a fost prevăzută cu șină de tip greu și linie dublă sau echi­pată cu bloc de linie auto­mat. Tracțiunea electrică se efectuează pe aproape ju­mătate din lungimea rețelei Regionalei, numeroase sta­ții fiind dotate cu instalații de centralizare electrodina­­mică, dispunînd de macaze telecomandate. In ceea ce privește materialul rulant, se fac eforturi de moder­nizare a acestuia, eforturi regăsite în vagoanele de călători de mare capacitate și confort sporit, în loco­motivele înzestrate cu ins­talații de control al consu­mului de energie sau cu tiris­­toare ce asigură randamente sporite în exploatare. — în 1988 s-a trecut la mo­dernizarea liniei cu șină tip 60 și 65, pe traverse din beton armat și șină sudată ceea ce asigură viteze spo­rite garniturilor, de pînă la 140 km/oră, în condiții su­perioare de siguranță în circulație. De asemenea, s-au modernizat instalațiile fixe de tracțiune prin montarea aparaturii de telemecanizare care asigură în alimentarea operativitate cu energia electrică a liniei de contact elementele de acționare de la posturile­­ controlate fiind telecomandate de la un po­­t central, unde se adună și in­formații ce permit cunoaște­rea stării de funcționalitate a instalațiilor. La toate a­cestea să mai adăugăm ex­tinderea rețelei de radio - telecomunicații pe secția Ti­mișoara — Buziaș — Lugoj — Margina, sporirea numă­rului de locomotive electrice de 5.100 kW, care vor pre­lua sporul de trafic pe sec­țiile Timișoara — Arad Simeria și Timișoara — Ca­­­ransebeș, creșterea parcu­lui de vagoane — clasă pen­tru trenurile rapide și acce­lerate, precum și al celor supraetajate. îmbunătățiri substanțiale s-au adus, desi­gur, unui număr, important de stații prin lucrări de re­parații și crearea de noi compartimente de lucru, do­tarea cu mobilier, amenaja­rea spațiilor verzi, construi­rea de clădiri și săli de aș­teptare călători, pentru extin­derea încăperi­lor pentru depo­­zitarea bagaje­lor de mînă. In st­a­ț­i­a Ronaț­­th­aj s-au încheiat lucrările ce permit preluarea întregii ac­tivități de compunere și descompunere a trenurilor de marfă și îmbunătățirea condițiilor de staționare a vagoanelor in Complexul Timișoara. La Lugoj, s-a dat în folosință o nouă Agenție de voiaj etc.­­ Stația Timișoara-Nord este solicitată, de la an la an de un număr tot mai mare de călători. E firesc, deci, să vă întrebăm ce servicii se vor adăuga celor prestate pînă acum pentru ca această unitate să reprezinte cu ade­­vărat puternicul potențial civic si economic al munici­piului. — In decursul acestui an vom asigura publicului călă­tor care trece prin stația Timișoara-Nord un spor de confort, cît și condiții mai bune de procurare a legiti­mațiilor de călătorie. In acest sens, se vor executa lucrări de amenajare și re­distribuire a spațiilor din holul caselor de bilete și în­ființarea de noi case ii­scu Discuție realizată de ANTOANETA MAGIRA f Continuare in pag. a 3-at din Pen­în­d Convorbire cu ing. Alexandru Ionică, di­rector general al Regionalei de căi ferate Timișoara in­ Ana V­ușcan și Carmen Varga, vrednice lăcătuși-montatori în secția 400 a între­prinderii timișorene „Electrobanat“, surprinse în imagine, la locul lor de muncă, în plină activitate, asamblînd blocuri de comandă pentru macarale și poduri rulante. EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU — MOBILIZATOR PROGRAM DE MUNCĂ ȘI ACȚIUNE REVOLUȚIONARA PENTRU ÎNTREGUL PARTID ȘI POPOR COMUNIȘTII - promotori ai spiritului revoluționar, activ implicați în afirmarea puternică a noului „Am pornit de la faptul că rolul conducător al partidului nu se poate și nu trebuie să se realizeze din afară, ci prin angajarea directă a membrilor de partid, începînd cu cadrele de bază ale partidului, în munca de dezvoltare a patriei“. NICOLAE CEAUȘESCU La întreprinderea „Electro­­timiș“, într-una din principa­lele hale de producție, te întîmpină, ca o chemare fierbinte, această prețioasă indicație a Nicolae Ceaușescu, tovarășului „Spiri­tul revoluționar, comunist, trebuie să se manifeste nu teoretic, ci în felul în care fiecare își îndeplinește. în cele mai bune condiții, sar­cinile încredințate“. Mi se pare deosebit de su­gestivă legătura dintre va­loarea practică a acestui vibrant îndemn al secretaru­lui general al partidului și rolul pe care îl îndeplinesc, efectiv, organizațiile de par­tid, comuniștii în derularea ritmică a activității produc­tive cu aport însemnat în dezvoltarea intensivă a nu­meroase sectoare ale indus­triei românești .Acum, în centrul întregii activități trebuie să stea înfăptuirea programelor de dezvoltare intensivă, de­ganizare și modernizare or­a industriei și a celorlalte ra­muri, pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii“, se menționează în magistrala Expunere a tova­rășului Nicolae Ceaușescu la marele Forum democratic de la sfîrșitul lunii noiem­brie a anului trecut. De fapt, acest spirit revoluțio­nar, angajant, s-a impus fi­resc, în rîndul colectivului nostru încă de la începutul activității ce ne-a fost în­credințată. Constituind prima întreprindere de acest gen din țară, destinată să pro­ducă matrițe, scule și uti­laje tehnologice pentru in­dustria electrotehnică, ,,E­­lectrotimism-ul, a fost creat în contextul generos al am­plelor deschideri spre înnoi­re, care au cuprins peisajul economic românesc după istoricul Congres al IX-lea al partidului, în glo­rioasa „EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU“. Memorabilele vizite de lu­cru cu care secretarul ge­neral al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a onorat colectivul întreprinderii noastre, indicațiile și orien­tările de neprețuit pe care ni­ le-a dat la fața locu­lui au devenit, de fiecare dată, concrete și mobiliza­toare programe de acțiune revoluționară pentru orga­nizația de partid, pentru co­muniștii, pentru toți oame­nii timiș“, muncii de la „Electro- In urma acestor in­dicații, colectivul și-a per­fecționat mereu activitatea, și-a accelerat ritmul înnoiri­lor, incit media anuală a asimilării in fabricație a a­­juns la aproape 200 de ti­puri noi de mașini, utilaje, instalații complexe, linii teh­nologice, roboți industriali și manipulatoare, care dau un substanțial aport efortu­lui susținut, generat de înțeleaptă politică economi­că a conducerii partidului și statului vizînd puternica înnoire și modernizare producției, mecanizarea, an­a­tomatizarea și robotizarea în importante procese teh­nologice din­lectrotehnică și industriile e­ electronică, metalurgie și construcția de mașini, în unități minie­re și energetice, în memoria afectivă colectivului nostru, a comu­­­niștilor, stăruie viu, deo­sebit de mobilizator, cu per­manentă reverberație, în­demnul secretarului general al partidului, rostit chiar aici, cu prilejul uneia din vizitele cu care ne-a onorat: „Doresc să vă adresez calde felicitări pentru rezultate și urarea de a obține succese tot mai mari în ridicarea nivelului tehnic al produse­lor, în realizarea de ma­șini de competitive înaltă tehnicitate, cu cele mai bu­ne pe plan mondial“. Nu e om în care să nu fi întreprindere vibrat la a­­cest îndemn, convertindu-1 în­tre fapte de muncă și crea­de tot mai înalt nivel. Bunăoară, în cei trei ani parcurși din actualul cinci­nal — care constituie, în baza hotărîrilor Congresu­lui al XIII-lea și Conferin­ței cea Naționale ale partidului, mai rodnică perioadă de pînă acum unității — fiind, din existența practic, o etapă nouă în dezvoltarea intensivă — între cele pes­te 570 de noi tipuri de ma­ ILIE OCSKO, secretarul comitetului de partid de la întreprinde­rea „Electrotimiș“ Timișoara (Continuare In pag. a 3-a) ORE DESCHISE" SPRE EDUCAȚIE ȘI FRUMOS. O dată pe săptămînă, zeci de școlari, elevi ai școlii generale din Be­­linț, se întilnesc și în­vață citeva ore cu un oaspete care ar putea fi numit aproape un profesor, căci a devenit colaborator apreciat al școlii: este vorba de graficianul Gheorghe Șerban, fiu al comunei, — și fost elev al șco­lii —, care trăiește și creează în satul Chiză­­tău. Programul acestor ore este animat și a­­tra­tiv. Copiii primesc o temă, li se fixează mo­dele. Și astfel, sub su­pravegherea invitatului școlii, fantezia lor se e­­xersează nestînjenită, în linii și culori, peste distanțe și zboară spații. Nicicînd ca peste la vîrsta copilăriei închi­puirea, fantezia creatoa­re nu sînt mai vii. Și, de multe­ ori, exersată astfel, puterea creativă a copilului se descoperă, sînt trezite predispoziții ce ii vor influenta, la modul prof­esional, desti­nul. Și chiar dacă nu se întîmplă așa, chiar dacă școlarul va opta, să zicem, pentru știin­țele exacte, pentru me­canică ori agricultură, orele acestea pline de sevă și de culoare nu vor fi uitate, sufletul lui va păstra și la vîrsta adultă bucuria frumosului, bucuria de a vibra la atingerea u­­nui gînd, a unui senti­ment ales, exprimat mmm prin culoare. anii și îmbinări de semne. El va învăța apoi să observe și să realitatea care-l iubească încon­joară, satul natal, orașul și, prin extensiune, ța­ra. De aceea, aceste ore merită să fie relevate, iar de la inițiativa dascălilor Belinț încuraja­tă.­­Aflăm, de altfel, că aici elevii au și for­mații de dans popular, cor, brigadă artistică, teatru și montaj­ literar, recitatori. Mai aflăm că Maria Ionescu, Ileana Dănilă, Maria Mișcu, I­­leana Lăzărel și Lucia Curuțiu sunt animatorii acestor formații). Ne-a plăcut să con­statăm că preocuparea pentru educația esteti­că a celor mici, pen­tru dezvoltarea simțului pentru frumos al copii­lor se manifestă în multe alte locuri din județ. La Jamu Mare, de pildă, copiii fac par­te dintr-un cerc de fo­­toamatori, unde deprind luarea de imagini cu a­­paratul de fotografiat. La Gătaia, ei îngrijesc cărțile din bibliotecă: la Deta, la școala gene­rală, profesoara Eca­­terina Neagu are meri­­­tul de a fi reușit chiar performanță: între­ține, nu fără efort, nu mai puțin de trei curi de desen, iar cer­re­zultatele se și văd, în­­trucît școala, culoare­le, sălile ei sînt frumos și cu gust împodobite, panourile de desene și acuarele ale micilor ar­tiști stirnesc admirația vizitatorilor, iar elevele Patricia Vermeșan și Dalma Neagu sînt ciști­­gătoare la diferite con- SIMION DIMA (Conf. în pag. a 3-a)

Next