Drum Nou, octombrie 1953 (Anul 10, nr. 2740-2766)

1953-10-14 / nr. 2751

_ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! u­n nou SEAM AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SI AI SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X. Nr. 2751 Miercuri 14 Octombrie 1953 4 pag. 20 bani Sfatyrsi® populare sa acorde mai multei atenţie comisiilor de femei Puterea regimului nostru de­mocrat-popular, capacitatea sa de a realiza cu succes măreţele sarcini ce-i revin în construirea socialismului în ţara noastră, îşi au izvorul in strânsa şi per­manenta legătură cu massele largi de la oraşe şi sate. In lupta ce se duce azi in pa­tria noastră, pentru traducerea în fapt a măsurilor economice hotărîte în plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c., participă cu entuziasm, cu price­pere şi spirit gospodăresc, şi ne­numărate femei dela oraşe şi sate. Datorită deplinei egalităţi a femeilor cu bărbaţii, consfinţită şi garantată de Constituţia Re­publicii Populare Române,­patria noastră se mândreşte azi cu fe­mei care deţin posturi de mare răspundere în diferite domenii de activitate politică şi economică, ducând­u-şi cu succes sarcinile la bun sfârşit. In întreaga noastră ţară, pe lângă cele 60 deputate în Marea Adunare Naţională, printre care Ob­uf Aurelia, Ke­serü Ana şi altele din regiunea noastră, şi 28.000 deputate în sfa­turile populare, sute de mii de fe­mei participă la gospodărirea treburilor obşteşti ale statului nostru democrat-popular. In regiunea noastră, femeile participă intens la toate acţiunile gospodăreşti, muncind cu abne­gaţie pentru aplicarea în viaţă şi respectarea hotărîrilor partidului şi guvernului. Comisia de femei din raionul Sibiu, de pildă, în frunte cu tov. Maria Polăriş, a luat o serie de iniţiative menite să sprijine apli­carea măsurilor economice luate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 August a. c să susţină activitatea din campa­nia electorală ce se desfăşoară în momentul de faţă în ţara noastră, să dea avânt acţiunilor culturale ce vor avea loc în ca­drul „Lunii Prieteniei Româno- Sovietice”. In îndeplinirea sarcinilor sale pe tărâm economic, comisia va antrena femeile din raion pentru a sprijini creşterea păsărilor, por­cinelor, etc. pe lângă întreprin­­derile economice de interes local, în comunele Tălmaciu şi Orlat se vor crea 2 ciupercării, iar în ora­şul Sibiu va lua fiinţă o nouă sec­ţie a întreprinderii economice de interes local, care să producă haine croşetate pentru copii, ju­cării etc. Tot astfel, femeile din Oraşul Stalin, în urma chemării lansate de Adunarea Delegatelor din sec­torul IV „Pentru cea mai fru­moasă stradă, pentru cea mai fru­moasă casă”, participă efectiv la înfrumuseţarea oraşului şi la îm­bunătăţirea fondului de locuinţe. Tov. Frida­­Mitulschi, membră a comisiei de femei de pe lângă sfatul popular orăşenesc, a mo­bilizat femeile din cartierul său şi numai în trimestrul al treilea al acestui an, au amenajat stră­zile Ioan Molnar, Popa Şapcă, etc., în total pe oraş a­menajân­­du-se 78 străzi. Ţărăncile muncitoare din re­giunea noastră, participă de ase­meni cu entuziasm şi hotărâre la realizarea lucrărilor din autoim­­puneri, la valorificarea produse­lor agricole prin cooperative, la îndeplinirea planului de colectări şi achiziţii, a transportului de lemne şi în general la toate ac­ţiunile pe care sfaturile populare le au de realizat. Rezultatele de până acum au fost posibile pretutindeni unde sfaturile populare au înţe­les importanţa sprijinului ce-l primesc din partea comisiilor de femei. Dar nu toate comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare din regiunea noastră, înţe­leg Însemnătatea aportului fe­meilor la buna conducere şi gos­podărire a treburilor obşteşti. Astfel, unii preşedinţi ai sfaturi­lor populare deşi au sarcina con­cretă de a îndruma activitatea comisiilor de femei, nu depun su­ficient interes in această direc­ţie. Aşa de exemplu, tov. Ioan Băleanu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Mediaş, nu îndrumă co­misia de femei, care în frunte cu tov. Maria Vintilă sunt hotărite să-şî aducă aportul lor în rezol­varea diferitelor probleme ale sfatului popular. Subaprecierea pe care unele sfaturi populare o manifestă faţă de aportul pe care femeile trebue să-l aducă în via­ţa noastră de zi cu zi, reiese şi din faptul că unele responsabile de comisii de femei nici nu sunt­ chemate la şedinţele comitetelor executive ale sfaturilor populare. Lipsurile manifestate de sfa­turile populare în direcţia spriji­nirii şi îndrumării comisiilor de femei trebuesc grabnic lichidate. In campania electorală, Decretul cu privire la alegerile deputaţilor în sfaturile populare, trebue să fie prelucrat de către membrele comisiilor in cele mai largi mas­se de femei, subliniindu-se în mod deosebit drepturile cetăţe­neşti de care se bucură femeia în regimul nostru democrat­­popular. Masselor largi de femei trebue să li se arate că actuala campanie electorală este dusă sub semnul întăririi patriei noa­stre, al strângerii alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi al ridicării conti­nue a vigilenţei revoluţionare a poporului nostru muncitor, in scopul demascării şi preîntâmpi­nării uneltirilor duşmanilor regi­mului şi statului nostru demo­crat-popular. In cadrul „Lunii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice” comisiile de fe­mei trebue să aibă posibilitatea de a mobiliza massele largi de femei de la oraşe şi sate spre a contribui din plin la buna reu­şită a manifestărilor ce se vor or­ganiza în regiune, exprimând dragostea pe care poporul nostru o poartă marii Uniuni Sovietice, eliberatoarea ţării noastre şi spri­­jinitoarea noastră pe drumul construirii socialismului. Pentru ca femeile din regiunea Stalin să participe efectiv la tra­ducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului, comi­siile de femei de pe lângă sfa­turile populare raionale, orăşe­neşti şi comunale, pe baza pla­nurilor de muncă ale comitete­lor executive ale sfaturilor popu­lare, vor trebui să-şi întocmească planuri de muncă proprii, cu sarcini concrete şi să lupte cu hotărire pentru realizarea întoc­mai a acestora. Să acordăm deci toată atenţia şi sprijinul necesar femeilor din regiunea noastră, pen­tru ca ele în­tr'adevăr să-şi poată îndeplini rolul de bune şi chibzuite gospodine în treburile obşteşti. Art. 12. — Persoanele care locuesc pe teritoriul Republicii Populare Române, dar nu sunt cetăţeni ai Republicii Populare Ro­mâne, nu au dreptul să aleagă sau să fie aleşi ca deputaţi în sfaturile populare. Art. 13. — In baza art. 100 din Constituţia Republicii Popu­lare Române, alegerile deputaţilor în sfaturile populare se fac pe circumscripţii electorale. Fiecare circumscripţie electorală alege un deputat. (Din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare). PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Grija faţă de tractorişti în campania de toamna Casa pionierilor din Sibiu Asigurarea alimentelor necesare pregătirii unei hrane consistente tracto­riştilor pe tot timpul campaniei agricole de toamnă, a constituit o preocupare de seamă, pentru conducerea şi co­mitetul de întreprindere al gospodăriei agricole de stat din Găneşti, raionul Târnăveni. S-au luat măsuri din timp pentru ca tracto­riştii de pe câmp să pri­mească o masă consisten­tă şi la timp, dându-li-se hrană caldă şi la un preţ convenabil. Asigurarea condiţiunilor de lucru şi de trai a dat tractoriştilor posibilita­tea să se avânte cu mai mult elan în întrecere so­cialistă reuşind să obţină rezultate frumoase în a­­ceastă campanie. De pildă, din cele 120 ha. pe care s’au executat­ arături de toamnă adânci pentru însămânţări, 110 ha. au fost terminate la data de 5 Octombrie, iar Pentru copiii oamenilor muncii din Sibiu, s-a suprafaţa de 45 ha. cu deschis de curând o casă a pionierilor unde a­plantarea pomilor fructi- Mat.a­re găsi minunate condiţii de a-şi petrece ieri, a fost terminată la timpul liber în mod plăcut şi folositor, data de 7 Octombrie. | ----------------------------­ I Mai mult oxigen Colectivul de muncitori ai fabricii „Oxigenul” din Oraşul Stalin, se strădu­­eşte de a produce cât mai mult oxigen, necesar uzi­nelor şi fabricilor de pe întinsul patriei noastre. Planul de fabricare a oxigenului pe trimestrul­­ III din acest an de pildă,­­ a fost depăşit cu 10,5 la­­ sută. Numai în cursul lu­nii Septembrie, colectivul­­ fabricii a dat peste sar­­­­cină cu 13,2 la sută mai­­ mult oxigen. Aceste succese se dato­­resc şi aplicării de către­­ muncitorii fabricii „Oxi­­­­genul”, măsurilor tehni­­c­­o-organizatorice.­­ Prin folosirea raţională a deşeurilor şi diferitelor materiale auxiliare ,• muncitorii din fabrică au contabilizat de la începu­tul anului şi până în pe­rioada actuală o economie ce se ridică la suma de­­ 48.000 lei. In fruntea întrecerii so­cialiste care a cuprins pe­­ toţi angajaţii se situează încărcătorul Marin Ene, care zilnic dă peste plan 13 la sută mai mult, oxi­gen, mecanicul Florian Şomoghin şi alţii. Trîco£og„ peste plan Muncitoarele de la fabrica Tex­tila Roşie” din Oraşul Stalin, des­făşoară larg întrecerea socialistă pentru a da oamenilor muncii cât mai multe tricotaje. Luptând pentru sporirea pro­ductivităţii muncii prin aplica­rea metodelor avansate de muncă, brigada „23 August”, din secto­rul confecţii a dat peste plan în luna Septembrie a. c. cu 83 la sută mai multe produse. Prin fo­losirea rezervelor interne întreaga brigadă a realizat economii la materia primă în valoare de 1.977 lei, reuşind de asemenea să îmbunătăţească calitatea pro­duselor cu 16 la sută. In fruntea întrecerii se află tinerele staha­­noviste Sirena Şchiopul şi Paras­­chiva Olteanu, de la sectorul tri­cotat, care dau produse în contul anului 1955. Aplicând metoda Cotlear, tov. Maria Alexe din secţia depănat, a instruit la lo­cul de muncă 4 tovarăşe, reuşind totodată să îmbunătăţească ca­litatea, prin folosirea iniţiativei stahanovistei Elena Chişiu. Succese frumoase au obţinut în cursul lunii Septembrie şi ute­­mistele Emma Falk din sectorul confecţii şi Ludovica Baciu din testorul tricotat care şi-au depă­şit sarcinile de plan cu peste 60 la sută. Solii poporului sovietic în Oraşul Stalin Eri a sosit în oraşul Stalin de­legaţia oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, stahanovişti şi tehni­cieni din industria şi agricultura U.R.S.S. care participă la mani­festările Lunii Prieteniei Româ­­no-Sovietice. Din delegaţie fac parte M. A. Procofiev, şeful delegaţiei; Victor Ivanovici Spiţan, membru-cores­pondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., director al Institutu­lui de Chimie-Fizi­că de pe lângă Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., profesor la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, doctor în ştiinţe fizice; Ivan Matveevici Cuzneţov, director al Institutului unional de cercetări zootehnice, doctor în ştiinţe agricole; Sofia Vladimirovna Berseneva-Ghiaţin­­tova, regizor principal al Teatru­lui de Stat din Moscova „Comso­­molul Leninist”, artistă a poporu­lui din R.S.F.S.R., laureată a Pre­miului Stalin; Alexandr Feodoro­­vici Nemestnicov, conducătorul la­boratorului tehnologic al Institu­tului unional de cercetări ştiinţi­fice al industriei de conserve; Tamara Ivanovna Scurco, agro­nom, Erou al Muncii Socia­liste, deputat în Sovietul Su­prem al R.S.S. Bieloruse; Vitalii Cyprianovici Semitisch­, strungar, care aplică metoda de tăiere ra­pidă a metalelor la uzina din Kiev „Crasnai Excavator”, laureat al Premiului Stalin. In întâmpinarea oaspeţilor se aflau în faţa Casei de Cultură A.R.L.U.S. numeroşi oameni ai muncii, stahanovişti şi fruntaşi în producţie, activişti de partid, oa­meni de artă şi cultură, repre­zentanţi ai organizaţiilor de massă şi culturale etc. Salutând delegaţia sovietică, tov. Ioan Goga, preşedintele sfa­tului popular al Oraşului Stalin, a urat în numele oamenilor mun­cii din Oraşul Stalin bun sosit în mijlocul nostru. Vorbitorul, printre altele, a arătat că „Luna Prieteniei Româno-Sovietice” constitue pen­tru oamenii muncii din oraşul şi regiunea Stalin, precum şi pentru întreg poporul nostru muncitor, încă un minunat prilej de a cu­noaşte şi mai adânc măreţele realizări ale oamenilor sovietici în lupta pentru construirea comu­nismului, pentru consolidarea pă­cii în lumea întreagă. A răspuns M. A. Procofiev, şe­ful delegaţiei. Vorbitorul a adus un cald salut oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Stalin care prin munca lor aduc o contribuţie în­semnată în limba pentru înfăptui­re­, socialismului în ţara noastră. Cuvintele delegatului sovietic au fost ‘întâmpinate de către parti­cipanţi cu puternice ovaţii, prin care foi exprimau adâncul senti­ment de prietenie şi recunoştinţă faţă de marele popor sovietic, cel mai imn prieten al ţării noastre. Delegaţia sovietică însoţită de reprezentanţi ai organizaţiilor de massă a vizitat apoi uzina de trac­toare. Aici în sectorul reparaţii maşini se adunaseră încă de dimi­neaţă peste 150 de strungari sta­li­a­nov­işti şi fruntaşi în producţie din diferite întreprinderi meta­lurgice din Oraşul Stalin pentru a participa la demonstraţia prac­tică făcuta de strungarul Vitalii Cyprianovici Seminschi de la uzi­nele „Crasnoi Excavator” din Ki­ev, laureat al Premiului Stalin. Cunoscutul strungar a reuşit să realizeze prin aplicarea metodei de tăiere rapidă a metalelor 1350 metri span pe minut prin folosi­­rea plăcuţei mineralo-ceramic-ter­­mo-corund. Celelalte experienţe au arătat că prin folosirea înain­tatelor metode sovietice produc­tivitatea muncii se poate mări de 3 ori. In timpul demonstraţiei strungarul sovietic a răspuns pe larg tuturor întrebărilor puse de către participanţii la această de­monstraţie, complectând aceste răspunsuri în după amiaza zilei, în cadrul consfătuirii care a avut loc la uzina de tractoare. Delegaţia a vizitat Centrul Şco­lar Profesional Metalurgic din Oraşul Stalin, fabrica de zahăr Bod, iar seara, în cinstea oaspe­ţilor, la Teatrul de Stat, a avut loc prezentarea unui program ar­tistic.

Next