Drum Nou, noiembrie 1958 (Anul 15, nr. 4313-4337)
1958-11-28 / nr. 4335
Rt. *m FILMELE SAPTAMÎNII maxime gorki. „Invenţie diabolică” încă de la primele începuturi ale filmului, literatura lui Jules Verne s-a dovedit a fi o sursă bogată de subiecte cu priză la public. In anul 1902, Melies obţinu un mare succes cu feeria sa „Călătorie in lună“ după J. Verne şi H. G Wells şi asigură prin ea triumful fumulist creat cu meşteşug regizoral. In producţiile de mai ttrziu s-au observat două tendinţe: unii realizatori — mai ales cei sovietici — au căutat să valorifice mesajul uman al operei genialului scriitor, alţii au exploatat doar latura ei spectaculoasă. Filmul cehoslovac „Invenţie diabolică“ al lui Karel Zeman urmează tradiţia sănătoasă a acelor filme după Jules Verme, care au amuzat generaţii de spectatori, educindu-le in acelaşi timp, iar meritele sale deosebite au fost confirmate de înalta distincţie ce i s-a acordat anul acesta la Bruxelles. Povestirea fantastică ce ne-o istoriseşte Karel Zeman nu devine nici o clipă un joc gratuit a fanteziei sale bogate, fiindcă ea se referă permanent la probleme şi fapte din realitatea contemporană, transmiţină spectatorului idei generoase intr-o formă artistică originală. Cazul savantului răpit pentru a i se smulge secretul invenţiei şi apoi gestul acestuia de a-şi sacrifica propria viaţă, cină înţelege că descoperirea sa va folosi unor scopuri războinice, e mult prea actual pentru a nu trezi ecouri în mase, iar sfirşitul jalnic al tenebrosului Artigas nu poate să nu reamintească tuturor soarta rezervată celor ce vor să împingă omenirea în război. Respectivă specificul genului, Karel Zeman creează adesea momente de tensiune proprii romanelor de aventuri, dar ceea ce predomină in tonul povestirii sale e umorul. Nota comică se desprinde atit din felul in care realizatorul ceh înţelege, să distanţeze acţiunea în timp, prin folosirea cadrului desenat după modelul ilustraţiilor stîngace din veacul trecut, cit şi din contrastul intre tehnica de pe insula fantastică a contelui Artigas şi moravurile învechite ale oamenilor săi. Scena în care doi scafandri duelează cu săbii pentru pradă sau scena in care piratul cu picior de lemn mătura ţeava uimi super-tun au un haz de bună calitate, un umor plin de miez. Cu „Invenţie diabolică“ Karel Zeman dovedeşte că filmul fantastic părăseşte categoria aşa-zisului gen minor şi poate deveni artă atunci cină ei exprimă adevăruri mari şi arzătoare, într-o formă în care satira şi fiorul liric, îndrăzneala şi bunul gust, se împletesc armonios V. COLIBAN Diduromica, iutei» Zilele trecute a avut loc la Mediaş o consfătuire tehnico - ştiinţifică organizată de Consiliul Central A.S.I.T., în colaborare cu Departamentul Industriei Uşoare şi cu sprijinul cercului A.S.I.T. de la uzinele textile ,,Vasia Vasilescu“ din Mediaş, în problema celofibrei Fiind prima consfătuire pe ţară de acest gen, s-a bucurat de o largă participare a inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile textile din ţară, cit şi a cercetătorilor din Institutul de proiectări, Departamentul Industriei Uşoare şi al tehnicienilor din Direcţia generală a Industriei Bumbacului. Lucrările consfătuirii, care au durat două zile, au tratat in referatele prezentate cît şi în discuţii, problema prelucrării celofibrei in filaturile de bumbac din ţara noastră. A ieşit în evidenţă importanţa celofibrei ca fibră independentă în industria textilă. Datorită mersului ascendent al tehnicii se va permite îmbunătăţirea substanţială a fibrelor de celofibră, care vor înlocui în proporţie tot mai însemnată bumbacul şi celelalte fibre naturale. Consfătuirea inginerilor şi tehnicienilor textilişti a prilejuit un bogat schimb de experienţă între întreprinderile care prelucrează celofibra, în vederea îmbunătăţirii procesului de fabricaţie, pentru ridicarea calităţii produselor textile. In cadrul acestei consfătuiri, colectivul uzinelor textile ,,Vasia Vasilescu“, care prelucrează celofibra din anul 1955 în proporţie de 100 la sută, a împărtăşit şi altor Întreprinderi din experienţa, metodele şi rezultatele obţinute în prelucrarea acestor fibre, de la materia primă pînă la ţesătura imprimată. Consfătuirea cadrelor tehnice din industria textilă în problema celofibrei a deschis noi perspective pentru prelucrarea și folosirea pe scară largă a celofibrei, materie primă de mare viitor. KATZ IOZEFINA, coresp. DRUM NOU întreceri in cadrul „Săptămînii economiilor“ Ghişeul C.E.C. de la I.P.R.OF.IL. „Măgura Codişi“ este prmii dintre ghişeele fruntaşe din oraşul Codlea. In cinstea „Săptămînii economiei“, mandatarul ghiseului, tov. Dumitru Vasiliu, a chemat la Întrecere toate ghişeele C.E.C. din întreprinderile şi instituţiile oraşului şi raionului Codlea. Ca obiective de întrecere se prevăd: depăşirea planului de atragere de noi depunători pe luna noiembrie, cu 20 la sută, mărirea numărului de depunători pe bază de consimţămînt, cu 30 la sută. De asemenea, chemarea prevede ca în acest interval de timp să nu rămână nici un ghişeu sub plan in acelaşi timp, mandatarul Dumitru Vasiliu a chemat la întrecere cu aceleaşi obiective toate sectoarele şi unităţile acestei Întreprinderi. N. MEDELEANU, coresp. Procese literare în raionul Tîrnăveni Pentru a sprijini munca de lămurire a ţărănimii muncitoare, în drumul spre transformarea socialistă a agriculturii, vor fi organizate mai multe procese literare în comunele raionului nostru, cu subiectul Sirat din nuvela „Nopţi de î“ — de P. Dumitriu, urmate de filmul românesc „în sat la noi“. ABUSEANU CEI,EST Oi coresp. Cărţi noi L S. TURGHENIEV — POVESTIRI (CoL „Comoara“ (la limba maghiară). Volumul ţumărimc!*ară şase povestiri alese (Hor şi Kalinîci, Iermolai, Lgov, Casian, Bormistrul şi Moaşte vii) din „însemnările muii vînător" al scriitorului clasic Itts Turgheniev. 128 pag. lei 1,95. JEAN DE LA FONTAINE — FABULE (Col. Clasică liter. universale). Această primă versiune integrală a fabulelor lui La Fontaine nu reprezintă numai un eveniment literar de o deosebită însemnătate, ci are şi valoarea unui important act cultural. Critică viguroasă a tarelor societăţii franceze din sec. al XVII-lea, fabula Ieri La Fontaine şi-a câştigat o popularitate imensă, subliniată prin numeroasele traduceri apărute pe întreg globul. Versiunea românească, semnată de Aurel Tita, are marele merit de a păstra strălucirea şi cursivitatea nepieritoarelor fabule ale lui La Fontane. 568 pag. Lei 19,60 broşat: 28 lei legat. CSOKONAY V. M. — OPERE ALESE. Volumul de Opere alese îngrijit de Jancw Elemér înmănunchiază cele trei reprezentative serien, versuri lirice şi epice, creaţii dramatice şi cîteva bucăţi în proză ale hri Csokonay Vitéz Mihály, unul dintre marii scriitori clasici maghiari Prefaţa semnată de îngrijitorul ediţiei dă o viziune largă asupra vieţii şi operei poetului, dezbate linia dezvoltării poetice a lui Gsokonayi şi înalta sa măiestrie artistică. 532 pag. — lei 15,30 broşat; 20,30 legat. Pat 8 COOPERATIVA »»• • «dinţoimpuri no« SIBIU execută • POŞETE DAMA • RANIŢE, • SACOŞE, • PUNGI, • GHIOZDANE ŞCOLARE etc. cu materialul clientului sau al cooperativei. ATELIERUL DE TAPIŢERIE confecţionează saltele pentru pat, sofale şi orice reparaţii de tapiţerie. Pe Str. I. V. Stalin nr. 21, cooperativa a deschis o SECȚIE DE VÂNZARE ȘI CUMPĂRARE de diferite obiecte, terenuri, imobile etc. întreprinderea de gospodine mmm CISNADIE strada 1 Mai nr. 41 caută spre angajare imediată — 1 inginer constructor cu cel puţin 2 ani vechime şi serviciu; — 1 tehnolog principal cu studii corespunzătoare şi cunoştinţe de instalaţii gaze, apă şi electricitate; — 3 homari pentru muncă în comunele raionului Sibiu. Doritorii se pot adresa zilnic întreprinderii, sau prin poștă, pe adresa: I.G.O. Cisnădie, str. 1 Mai nr. 41, sau prin telefon 126 Cisnădie. COOPERATIVA „A VÂ N TU L“ Oraşul Stalin, str. Lupeni nr. 13 EXECUTĂ LUCRĂRI DE: Instalaţii apă, gaz metan Instalaţii electrice Sobe de teracotă Zidărie, zugrăvit şi vopsit din condiţiuni bune • ■ ■■ ===== CUrmare p fin pag. la ixamen clinic și radiologie corespunzător, fără cuvenitele măsuri de asepsie, Pop Virgil a implintat bisturiul. A avut grijă să-i spună lui Traian Fieraru cînd i-a pus in braţe copilul mai mult mort decit Via: — Ai grijă de bani Altfel,... ştii tuTM buletinul... Victoriţa Fieraru a fost dusă acasă. Curînd a intrat în comă. Medicul a refuzat s-o viziteze după operaţie. Peste Cinci zile Victoriţa a murit. Este o faptă în faţa căreia se revoltă oricare om cinstit. Şi totuşi, judecătorul Roman Mihai, de la Tribunalul popular al raionului Codlea, nu s-a revoltat cttuşi de puţin. Erijîndu-se In apărător al criminalului, judecătorul a citit In sala de şedinţă o sentinţă în multe pagini, pe un ton sforăitor şi pseudo-ştiinţific, bazată pe formulările apărării, declarînd „ignorante” şi „de rea credinţă” concluziile comisiilor medicale de expertiză ale medicilor jurişti din Oraşul Stalin, Cluj şi Bucureşti. Profund îndreptăţit, recursul procuraturii nu a găsit decit in mică măsură înţelegere la Tribunalul regiunii Stalin. Doi ani de zile Închisoare pentru ticăloşia lui Pop Virgil ni se pare o sentinţă mai mult decit blindă. La aceasta trebuie să se gîndească serios conducerea Tribunalului regional şi consiliul de disciplină al turiştilor din regiune. ★ Ticăloşia lui Virgil Pop nueste nici izolată nici întîmplătoare. Ca nisipul în ochi, asemenea fapte umbresc strădania cinstită şi asiduă a majorităţii covîrşitoare a medicilor noştri. Rămăşiţele claselor condamnate la pieire, industriaşi, moşieri, negustori şi chiaburi — elemente învăţate cu huzurul, cu traiul lipsit de efort, caută astăzi noi mijloace de jaf. Doctorul Ionescu Emil de la serviciul medico-sanitar al Combinatului chimic „I.V. Stalin” din Orașul Victoria, a refuzat să opereze fără trei sute de lei pe muncitoarea Sofia Peicu, deși era obligat s-o facă în cadrul serviciului prestat. El a încasat sume de bani — trei sau patru sute de lei, de la zeci de muncitori pentru operaţiile executate în spitalul întreprinderii, iar de la muncitoarea Maria Chelaru, a încasat patru sute de lei pentru penicilina şi sulfamida administrată din farmacia combinatului. Cum altfel decit prin jaf a putut Erwin Göller — fost mamos (acum deţinut de drept comun) să realizeze în cîţiva ani, case, limuzină, peste patru kilograme aur în monedă şi bijuterii, şi 67.000 lei — bani de buzunar?! Medicul George Opran a recrutat de la spitalul din Agnita nu numai pacienţii pe care-i atrăgea în cabinetul său particular pentru a-i jecmăni. El a tîrit după sine acasă pînă şi utilajul tehnic al spitalului de la pensetă şi pînă la masa de operaţie. Doctorul Petre Bobancu s-a îmbuibat ani de zile furînd şi făcind chefuri cu hrana bolnavilor de la Spitalul C.F.R.-Oraşul Stalin. Dezumanizaţi de pofta rapace pentru cîştiguri materiale, pentru huzur, aceşti medici degeneraţi au călcat in picioare cea mai elementară etică profesională, cel mai elementar simţ de umanitate. In care etică se încadrează purtarea doctorului Cornel Bolboca de la Spitalul de neuropsihiatrie din Sibiu, care vine beat în spital, înjură şi bate pacienţii? — Vino la mine, acasă (cu 400 lei). Aici sunt foarte grăbit — spunea ginecologul Iordan Georgescu pacientelor sale de la spitalul din Rupea. ★ Cabinetele particulare în mina acestor nedemni slujitori ai ştiinţei, au devenit instrumente calificate de furt. De aceea, ele trebuie lichidate. Curățirea personalului sanitar de elementele necinstite, trimiterea în judecată și suspendarea dreptului de a profesa medicină pentru toți cei care s-au dovedit a fi nedemni de înaltul titlu de medic, este salutată cu bucurie de oamenii muncii şi de toţi lucrătorii sanitari cinstiţi. Acţiunea patriotică a unor medici specialişti cu renume (dr. Aurel Andrian, dr. Simon Adalbert, dr. Paul Pásztor din Oraşul Stalin, dr. Ioan Chisăliţă, dr. Iuliu Wagner din Sibiu şi alţii) de a renunţa la cabinetele particulare îmbunătăţind asistenţa medicală în spitale şi policlinici a găsit o caldă şi unanimă aprobare in riindul miilor de pacienţi. Puterea populară a asigurat celor ce muncesc baza materială a asistenţei medicale gratuite. Mii de cadre medicale valoroase confirmă prin strădanii eroice că marea Încredere ce le-a fost acordată este legitimă. Lor le este încredinţată sănătatea poporului, lor le încredinţăm sănătatea noastră. In comuna Alămor, activează medicul Ioan Prisăcaru şi soţia sa — tot medic — Stela Prisăcaru. Ţăranii muncitori din această comună ne-au scris că ei preţuiesc mult pe aceşti doi medici, neobosiţi slujitori ai sănătăţii, activişti culturali, tovarăşi de viaţă şi de muncă. Datorită tot, mortalitatea infantilă a scăzut la noi de la 20 la sută la 1 la sută, iar femeile nu mai nasc pe cîmp ci la casa de naştere — ne scrie un corespondent voluntar. Soţii Ioan şi Stela Prisăcaru poartă cu cinste titlul de medic. Asemenea lor este marea majoritate a medicilor noştri. Dar pentru ca acest înalt titlu să nu mai poată fi ponegrit de hoţi şi jefuitori, trebuie ţinută trează vigilenţa tuturor celor ce muncesc, medici şi pacienţi. ★ Nutrim convingerea ca efortul comun al lucrătorilor cinstiţi din aparatul medico-sanitar şi al oamenilor muncii va reuşi să înlăture toate acele racile din trecut, pentru ca noţiunea de medic să poată fi curăţată şi cruţată de tot ce întinează sau poate întina nobilul ei umanism. Comisiile controlului muncitoresc sunt chemate să joace un rol deosebit de activ in combaterea anomaliilor încă existente prin multe din instituţiile noastre sanitare. Justiţia şi organele administrative de stat trebuie să manifeste o neîmpăcată intermitenţă faţă de mercantilismul şi jaful practicat de unii nedemni purtători ai diplomei de medic, mergînd de la interdicţia de a profesa medicina şi pînă la aplicarea celor mai aspre rigor ale legii. Medici nedemni ■c înalta lor menire