Drum Nou, noiembrie 1958 (Anul 15, nr. 4313-4337)

1958-11-28 / nr. 4335

Rt. *m FILMELE SAPTAMÎNII maxime gorki. „Invenţie diabolică” încă de la primele începu­turi ale filmului, literatura lui Jules Verne s-a dovedit a fi o sursă bogată de subiecte cu pri­ză la public. In anul 1902, Me­­lies obţinu un mare succes cu feeria sa „Călătorie in lună“ după J. Verne şi H. G Wells şi asigură prin ea triumful fumu­­list creat cu meşteşug regizoral. In producţiile de mai ttrziu s-au observat două tendinţe: unii realizatori — mai ales cei sovietici — au căutat să valo­rifice mesajul uman al operei genialului scriitor, alţii au ex­ploatat doar latura ei specta­culoasă. Filmul cehoslovac „Invenţie diabolică“ al lui Karel Zeman urmează tradiţia sănătoasă a acelor filme după Jules Verme, care au amuzat generaţii de spectatori, educindu-le in ace­laşi timp, iar meritele sale deo­sebite au fost confirmate de înalta distincţie ce i s-a acor­dat anul acesta la Bruxelles. Povestirea fantastică ce ne-o istoriseşte Karel Zeman nu de­vine nici o clipă un joc gratuit a fanteziei sale bog­ate, fiind­că ea se referă permanent la probleme şi fapte din realita­tea contemporană, transmiţină spectatorului idei generoase intr-o formă artistică origina­lă. Cazul savantului răpit pen­tru a i se smulge secretul in­venţiei şi apoi gestul acestuia de a-şi sacrifica propria viaţă, cină înţelege că descoperirea sa va folosi unor scopuri răz­boinice, e mult prea actual pen­tru a nu trezi ecouri în mase, iar sfirşitul jalnic al tenebro­sului Artigas nu poate să nu reamintească tuturor soarta re­zervată celor ce vor să împingă omenirea în război. Respectivă specificul genu­lui, Karel Zeman creează ade­sea momente de tensiune pro­prii romanelor de aventuri, dar ceea ce predomină in tonul po­vestirii sale e umorul. Nota co­mică se desprinde atit din fe­lul in care realizatorul ceh în­ţelege, să distanţeze acţiunea în timp, prin folosirea cadrului desenat după modelul ilustra­ţiilor stîngace din veacul trecut, cit şi din contrastul intre teh­nica de pe insula fantastică a contelui Artigas şi moravurile învechite ale oamenilor săi. Scena în care doi scafandri duelează cu săbii pentru pra­dă sau scena in care piratul cu picior de lemn mătura ţeava uimi super-tun au un haz de bună calitate, un umor plin de miez. Cu „Invenţie diabolică“ Ka­rel Zeman dovedeşte că filmul fantastic părăseşte categoria aşa-zisului gen minor şi poate deveni artă atunci cină ei ex­primă adevăruri mari şi arză­toare, într-o formă în care sa­tira şi fiorul liric, îndrăzneala şi bunul gust, se împletesc ar­monios V. COLIBAN D­­idu­­­rom­ica,­ iutei» Zilele trecute a avut loc la Mediaş o consfătuire tehnico - ştiinţifică organizată de Con­siliul Central A.S.I.T., în cola­borare cu Departamentul In­dustriei Uşoare şi cu sprijinul cercului A.S.I.T. de la uzinele textile ,,Vasia Vasil­escu“ din Mediaş, în problema celofibrei Fiind prima consfătuire pe ţa­ră de acest gen, s-a bucurat de o largă participare a ingi­nerilor şi tehnicienilor din în­treprinderile textile din ţară, cit şi a cercetătorilor din Insti­tutul de proiectări, Depa­rta­mentul Industriei Uşoare şi al tehnicienilor din Direcţia ge­nerală a Industriei Bumbacu­lui. Lucrările consfătuirii, care au durat două zile, au tratat in referatele prezentate cît şi în discuţii, problema prelucrării celofibrei in filaturile de bum­bac din ţara noastră. A ieşit în evidenţă importanţa celofibrei ca fibră independentă în indus­tria textilă. Datorită mersului ascendent al tehnicii se va permite îm­bunătăţirea substanţială a fi­brelor de celofibră, care vor înlocui în proporţie tot mai în­semnată bumbacul şi celelalte fibre naturale. Consfătuirea in­ginerilor şi tehnicienilor texti­­lişti a prilejuit un bogat schimb de experienţă între întreprin­derile care prelucrează celofi­bra, în vederea îmbunătăţirii procesului de fabricaţie, pen­tru ridicarea calităţii produselor textile. In cadrul acestei consfătuiri, colectivul uzinelor textile ,,Va­sia Vasilescu“, care prelucrează celofibra din anul 1955 în pro­porţie de 100 la sută, a îm­părtăşit şi altor Întreprinderi din experienţa, metodele şi re­zultatele obţinute în prelucra­rea acestor fibre, de la materia primă pînă la ţesătura impri­mată. Consfătuirea cadrelor tehnice din industria textilă în proble­ma celofibrei a deschis noi per­spective pentru prelucrarea și folosirea pe scară largă a celo­fibrei, materie primă de mare viitor. KATZ IOZEFINA, coresp. DRUM NOU întreceri in cadrul „Săptămînii economiilor“ Ghişeul C.E.C. de la I.P.R.O­F.IL. „Măgura Codişi“ este pr­mii dintre ghişeele fruntaşe din oraşul Codlea. In cinstea „Săptămînii eco­nomiei“, mandatarul ghiseului, tov. Dumitru Vasiliu, a chemat la Întrecere toate ghişeele C.E.C. din întreprinderile şi instituţiile oraşului şi raionului Codlea. Ca obiective de întrecere se pre­văd: depăşirea planului de a­­tragere de noi depunători pe luna noiembrie, cu 20 la sută, mărirea numărului de depună­tori pe bază de consimţ­ămînt, cu 30 la sută. De asemenea, chemarea pre­vede ca în acest interval de timp să nu rămână nici un ghi­şeu sub plan in acelaşi timp, mandatarul Dumitru Vasiliu a chemat la întrecere cu aceleaşi obiective toate sectoarele şi u­­nităţile acestei Întreprinderi. N. MEDELEANU, coresp. Procese literare în raionul Tîrnăveni Pentru a sprijini munca de lămurire a ţărănimii munci­toare, în drumul spre transfor­marea socialistă a agriculturii, vor fi organizate mai multe procese literare în comunele raionului nostru, cu subiectul S­irat din nuvela „Nopţi de î“ — de P. Dumitriu, ur­mate de filmul românesc „în sat la noi“. ABUSEANU CEI,EST Oi coresp. Cărţi noi L S. TURGHENIEV — POVESTIRI (CoL „Comoara“ (la limba maghiară). Volumul ţumărimc!*­­ară şase povestiri alese (Hor şi Kalinîci, Iermo­­lai, Lgov, Casian, Bor­­mistrul şi Moaşte vii) din „însemnările muii vînător" al scriitorului clasic Itts Turgheniev. 128 pag. lei 1,95. JEAN DE LA FONTAI­NE — FABULE (Col. Clasică liter. univer­sale). Această primă versiu­ne integrală a fabulelor lui La Fontaine nu re­prezintă numai un eve­niment literar de o de­osebită însemnătate, ci are şi valoarea unui im­portant act cultural. Cri­tică viguroasă a tarelor societăţii franceze din sec. al XVII-lea, fabula Ieri La Fontaine şi-a câş­tigat o popularitate i­­mensă, subliniată prin numeroasele traduceri a­­părute pe întreg globul. Versiunea românească, semnată de Aurel Tita, are marele merit de a­­ păstra strălucirea şi cursivitatea nepieritoare­lor fabule ale lui La Fontane. 568 pag. Lei 19,60 bro­şat: 28 lei legat. CSOKONAY V. M. — OPERE ALESE. Volumul de Opere a­­lese îngrijit de Jancw Elemér înmănunchiază cele trei reprezentative serien, versuri lirice şi epice, creaţii dramatice şi cîteva bucăţi în proză ale hri Csokonay Vitéz Mihály, unul dintre ma­rii scriitori clasici ma­ghiari Prefaţa semnată de îngrijitorul ediţiei dă o viziune largă asupra vie­ţii şi operei poetului, dezbate linia dezvoltării poetice a lui Gsokonayi şi înalta sa măiestrie artistică. 532 pag. — lei 15,30 broşat; 20,30 legat. Pat 8 COOPERATIVA »»• • «di­nţoimpuri no« SIBIU execută • POŞETE DAMA • RANIŢE, • SACOŞE, • PUNGI, • GHIOZDANE ŞCOLARE etc. cu materialul clientului sau al co­operativei. ATELIERUL DE TAPIŢERIE confecţionează saltele pentru pat, sofale şi orice reparaţii de tapiţerie. Pe Str. I. V. Stalin nr. 21, cooperativa a deschis o SECȚIE DE VÂNZARE ȘI CUMPĂRARE de diferite obiecte, te­renuri, imobile etc. întreprinderea de gospodine mmm CISN­ADIE strada 1 Mai nr. 41 caută spre angajare imediată — 1 inginer constructor cu cel puţin 2 ani vechime şi serviciu; — 1 tehnolog principal cu studii corespunzătoare şi cu­noştinţe de instalaţii gaze, apă şi electricitate; — 3 homari pentru muncă în comunele raio­nului Sibiu. Doritorii se pot adresa zilnic întreprinderii, sau prin poștă, pe adresa: I.G.O. Cisnădie, str. 1 Mai nr. 41, sau prin tele­fon 126 Cisnădie. COOPERATIVA „A V­Â N T­U L“ Oraşul Stalin, str. Lu­peni nr. 13 EXECUTĂ LUCRĂRI DE: Instalaţii apă, gaz metan Instalaţii electrice Sobe de teracotă Zidărie, zugrăvit şi vopsit din condiţiuni bune • ■ ■■­­ ===== CUrmare p fin pag. l­a­­ ixamen clinic și radiologie co­respunzător, fără cuvenitele măsuri de asepsie, Pop Virgil a implintat bisturiul. A avut grijă să-i spună lui Traian Fieraru cînd i-a pus in braţe copilul mai mult mort decit Via: — Ai grijă de bani Altfel,... ştii tuTM buletinul... Victoriţa Fieraru a fost du­să acasă. Curînd a intrat în comă. Medicul a refuzat s-o vi­ziteze după operaţie. Peste Cinci zile Victoriţa a murit. Es­te o faptă în faţa căreia se re­voltă oricare om cinstit. Şi to­tuşi, judecătorul Roman Mihai, de la Tribunalul popular al raionului Codlea, nu s-a revol­tat cttuşi de puţin. Erijîndu-se In apărător al criminalului, ju­decătorul a citit In sala de şe­dinţă o sentinţă în multe pa­gini, pe un ton sforăitor şi pseudo-ştiinţific, bazată pe for­mulările apărării, declarînd „ignorante” şi „de rea credin­ţă” concluziile comisiilor me­dicale de expertiză ale medi­cilor jurişti din Oraşul Stalin, Cluj şi Bucureşti. Profund îndreptăţit, recursul procuraturii nu a găsit decit in mică măsură înţelegere la Tribunalul regiunii Stalin. Doi ani de zile Închisoare pentru ticăloşia lui Pop Virgil ni se pare o sentinţă mai mult de­cit blindă. La aceasta tre­buie să se gîndească serios conducerea Tribunalului regio­nal şi consiliul de disciplină al turiştilor din regiune. ★ Ticăloşia lui Virgil Pop nu­­este nici izolată nici întîmplă­toare. Ca nisipul în ochi, ase­menea fapte umbresc străda­nia cinstită şi asiduă a majo­rităţii covîrşitoare a medicilor noştri. Rămăşiţele claselor con­damnate la pieire, industriaşi, moşieri, negustori şi chiaburi — elemente învăţate cu huzu­rul, cu traiul lipsit de efort, caută astăzi noi mijloace de jaf. Doctorul Ionescu Emil de la serviciul medico-sanitar al Combinatului chimic „I.V. Sta­lin” din Orașul Victoria, a re­fuzat să opereze fără trei sute de lei pe muncitoarea Sofia Peicu, deși era obligat s-o fa­că în cadrul serviciului pres­tat. El a încasat sume de bani — trei sau patru sute de lei, de la zeci de muncitori pentru operaţiile executate în spitalul întreprinderii, iar de la munci­toarea Maria Chelaru, a înca­sat patru sute de lei pentru pe­nicilina şi sulfamida adminis­trată din farmacia combina­tului. Cum altfel decit prin jaf a putut Erwin Göller — fost ma­­mos (acum deţinut de drept comun) să realizeze în cîţiva ani, case, limuzină, peste pa­tru kilograme aur în monedă şi bijuterii, şi 67.000 lei — bani de buzunar?! Medicul George Opran a recrutat de la spita­lul din Agnita nu numai pa­cienţii pe care-i atrăgea în ca­binetul său particular pentru a-i jecmăni. El a tîrit după si­ne acasă pînă şi utilajul teh­nic al spitalului de la pensetă şi pînă la masa de operaţie. Doctorul Petre Bobancu s-a îmbuibat ani de zile furînd şi făcind chefuri cu hrana bolna­vilor de la Spitalul C.F.R.-Ora­şul Stalin. Dezumanizaţi de pofta rapace pentru cîştiguri materiale, pentru huzur, aceşti medici degeneraţi au călcat in picioare cea mai elementară etică profesională, cel mai e­­lementar simţ de umanitate. In care etică se încadrează purtarea doctorului Cornel Bol­­boca de la Spitalul de neuro­­psihiatrie din Sibiu, care vine beat în spital, înjură şi bate pacienţii? — Vino la mine, acasă (cu 400 lei). Aici sunt foarte grăbit — spunea ginecologul Iordan Georgescu pacientelor sale de la spitalul din Rupea. ★ Cabinetele particulare în mi­na acestor nedemni slujitori ai ştiinţei, au devenit­ instrumen­te calificate de furt. De aceea, ele trebuie lichidate. Curățirea personalului sanitar de ele­mentele necinstite, trimiterea în judecată și suspendarea drep­tului de a profesa medicină pentru toți cei care s-au do­vedit a fi nedemni de înaltul titlu de medic, este salutată cu bucurie de oamenii muncii şi de toţi lucrătorii sanitari cinstiţi. Acţiunea patriotică a unor medici specialişti cu renume (dr. Aurel Andrian, dr. Simon Adalbert, dr. Paul Pásztor din Oraşul Stalin, dr. Ioan Chisă­­liţă, dr. Iuliu Wagner din Si­biu şi alţii) de a renunţa la cabinetele particulare îmbună­tăţind asistenţa medicală în spitale şi policlinici a găsit o caldă şi unanimă aprobare in riindul miilor de pacienţi. Puterea populară a asigurat celor ce muncesc baza mate­rială a asistenţei medicale gra­tuite. Mii de cadre medicale valoroase confirmă prin stră­danii eroice că marea Încrede­re ce le-a fost acordată este legitimă. Lor le este încredin­ţată sănătatea poporului, lor le încredinţăm sănătatea noas­tră. In comuna Alămor, activea­ză medicul Ioan Prisăcaru şi soţia sa — tot medic — Stela Prisăcaru. Ţăranii muncitori din această comună ne-au scris că ei preţuiesc mult pe aceşti doi medici, neobosiţi slujitori ai sănătăţii, activişti culturali, tovarăşi de viaţă şi de muncă.­­ Datorită tot, mortalitatea infantilă a scăzut la noi de la 20 la sută la 1 la sută, iar fe­meile nu mai nasc pe cîmp ci la casa de naştere — ne scrie un corespondent voluntar. Soţii Ioan şi Stela Prisăcaru poartă cu cinste titlul de me­dic. Asemenea lor este marea majoritate a medicilor noştri. Dar pentru ca acest înalt titlu să nu mai poată fi ponegrit de hoţi şi jefuitori, trebuie ţinută trează vigilenţa tuturor celor ce muncesc, medici şi pacienţi. ★ Nutrim convingerea ca efor­tul comun al lucrătorilor cin­stiţi din aparatul medico-sa­nitar şi al oamenilor muncii va reuşi să înlăture toate acele ra­cile din trecut, pentru ca no­ţiunea de medic să poată fi cu­răţată şi cruţată de tot ce în­tinează sau poate întina nobi­lul ei umanism. Comisiile controlului munci­toresc sunt chemate să joace un rol deosebit de activ in com­baterea anomaliilor încă exis­tente prin multe din instituţi­ile noastre sanitare. Justiţia şi organele adminis­trative de stat trebuie să ma­nifeste o neîmpăcată intermi­tenţă faţă de mercantilismul şi jaful practicat de unii ne­demni purtători ai diplomei de medic, mergînd de la interdic­ţia de a profesa medicina şi pînă la aplicarea celor mai as­­pre rigor ale legii. Medici nedemni ■c înalta lor menire

Next