Drum Nou, mai 1965 (Anul 22, nr. 6325-6349)

1965-05-05 / nr. 6327

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ! um nou ORGAN Al COMITETUIUI REGIONAL BRASOV Al RMR Şl Al SFATULUI POPUIAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6327 Miercuri, 5 mai 1965 4 pagini, 25 bani IN OBIECTIVPăşunatul raţional Datorită gustului lor plăcut şi a conţinutului mare de substanţe za­haroase, proteine uşor digestibile, să­ruri minerale şi vitamine pe care-l au, nutreţurile verzi constituie pen­tru animale o hrană de calitate supe­rioară. Hrănite cu aceste nutreţuri, mai ales pe păşune, animalele se dez­voltă frumos, sunt mai sănătoase şi mai rezistente la boli, dau producţii mai mari decit cele hrănite cu furaje uscate, făcîndu-se, în acelaşi timp e­­conomii apreciabile de concentrare. Regiunea noastră dispune de supra­feţe întinse de păşuni, dar din pă­cate, în multe locuri producţia de masă verde la ha. este încă mică. Pentru refacerea lor treptată, se reco­mandă ca acţiunile de îmbunătăţire ce au fost executate pînă în acest an şi cele ce vor mai urma, să fie com­pletate cu lucrările de organizare şi aplicare a păşunatului sistematic. Pentru a asigura o bună folosire a păşunilor trebuie luate o serie de măsuri şi anume : CALCULAREA PRODUCŢIEI TOTALE DE MASĂ VERDE A FIECĂRUI TRUP DE PĂŞUNE. Această operaţie se face pe baza pro­ducţiilor obţinute în anii precedenţi pe păşunea respectivă sau prin apre­ciere, în funcţie de umezeala solu­lui, compoziţia floristică a pajiştei şi posibilităţile de orăvire (producţia de masă verde se va calcula procentual pe luni sau perioade de păşunat). Apoi, păşunile se împart pe tarlale destinate diferitelor specii şi grupe de animale, ţinîndu-se seama de ti­pul păşunilor şi de distanţa acestora de sat. ÎMPĂRŢIREA ANIMALELOR PE GRUPE. Practica a arătat că dacă pe aceeaşi păşune păşunează animale de diferite vîrste, din ambele,, sexe şi mai ales din specii diferite, se împiedică mult unele pe altele, iar iarba nu este consumată în mod uni­form. De aceea este recomandabil ca animalele să fie grupate pe categorii. Vacile, de exemplu, care au produc­ţii mari de lapte vor fi repartizate pe o păşune mai apropiată de sat, iar cele cu producţie mică vor forma o altă grupă; vacile sterpe vor fi ţinute pe o păşune mediocră, chiar la distanţe mai mari, ele putînd rămîne acolo toată vara. Tineretul bovin, avînd nevoie de mişcare cît mai multă, trebuie repar­tizat pe o păşu­ne mai îndepărtată, dar productivă, iar ovinele pe pă­şunile mai puţin productive însă cu o componenţă floristică variată. ÎNTOCMIREA BALANŢEI NU­TREŢURILOR VERZI. Dacă la întocmirea balanţei se consta­tă un deficit, trebuie luate măsuri pentru completarea acestuia cu supliment de masă verde­ Aceasta se Recomandările secţiei de creştere a anima­lelor din cadrul Consi­liului agricol regional poate crea desţelenind o parte din păşunile slab productive care apoi se vor semăna cu plante furajere. în cazul că se constată excedente, se vor lua măsuri pentru cosirea ier­bii de pe unele suprafeţe. ÎMPĂRŢIREA PĂŞUNII PE TARLALE. Pentru a da posibili­tate ierbii să olăvească după păşunare şi pentru a asigura utilizarea ei în­­tr-un procent cît mai mare este ne­cesar ca păşunatul să se facă în mod succesiv. în acest scop păşunea se împarte în mai multe tarlale. Tar­lalele se delimitează în funcţie de producţia de masă verde (cu cît pă­şunea este mai slabă sunt necesare mai puţine tarlale şi invers) şi tipul pajiş­tei. Otăvirea determină ciclurile de păşunat, adică revenirea animalelor după un timp pe aceeaşi tarla, (în regiunea noastră animalele vor reveni pe aceeaşi tarla după 20—35 zile). Este recomandabil ca păşunatul pe o tarla să dureze cel mult 5 zile, deoa­rece este cunoscut că după această perioadă apare pericolul reinfestării animalelor cu diferiţi paraziţi intes­tinali etc., care se răspîndesc prin bălegar. în primul ciclu de păşunat durata medie a păşunatului pe o tarla va fi mai mică, iar în al doilea ciclu, cînd de obicei cantitatea de iarbă scade, acest ciclu se va prelungi la mai multe zile. Norma de încărcare a pajiştei este un alt element absolut necesar în or­ganizarea păşunatului raţional. Pă­şunatul trebuie început numai în mo­mentul cînd iarba a atins înălţimea de 10—15 cm., iar gramineele tim­purii încep a da în spic. întîrziind păşunatul, se reduce valoarea nutri­tivă a ierbii şi, totodată, aceasta se regenerează mai greu, în cazul că pe unele parcele iarba merge spre îmbătrînire se vor lua măsuri de cosire. Trebuie arătat că deşi au fost date indicaţii precise în acest sens, în anul 1964 în multe coopera­tive agricole nu s-au luat măsurile cuvenite. Pentru această perioadă, este nece­sar ca şi animalele să fie temeinic pregătite. Astfel, ele vor fi hrănite mai mult cu nutreţuri zămnoase şi mu­rate, iar în primele 10 zile de păşu­nat nu vor fi lăsate pe păşune decît cîteva ore pe zi, după ce mai întîi dimineaţa au primit un tain de nu­treţuri uscate la grajd. Se va avea, de asemenea, grijă ca prima dată să se păşuneze tarlalele cu expoziţie sudică, deoarece vegeta­ţia se dezvoltă aici mai repede, în al doilea ciclu de vegetaţie, ordinea de păşunat se va schimba. Se vor pă­şuna în primul rînd parcelele pe care vegetaţia este mai abundentă. Deşi în anul 1964 s-au făcut unele progrese în această direcţie, totuşi unele unităţi agricole n-au respectat întocmai indicaţiile date. S-au deli­mitat puţine tarlale dar cu suprafaţă mare, ordinea păşunării tarlalelor n-a fost respectată. Din această cauză s-a pierdut o mare cantitate de iarbă, otăvirea a fost sufocată scăzînd astfel cantitatea principiilor nutritivi, fapt reflectat negativ şi în produc­ţia de lapte. Aşa s-a întîmplat în anii trecuţi la cooperativele agricole din Codrea, Biertan, Bîrghiş, Turia şi altele. Respectînd cu stricteţe măsurile arătate mai sus, se vor crea condiţii pentru un bun păşunat al animalelor şi pentru sporirea producţiilor ani­maliere. Dr. GH. ADAM, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Mediaş de ce stau semănătorile ? Cooperativa agricolă de producţie din Sîncel, raionul Mediaş, a planificat să însămînţeze cu porumb o suprafaţă de 992 ha. Pînă la data de 3 mai, aici au fost semănate numai 476 ha. Este o suprafaţă destul de redusă dacă ţinem seama de forţele de care dispune a­­ceastă cooperativă. Cauza ? Consiliul de conducere (preşedinte Ion Aldea) nu a luat măsurile necesare pentru folosirea din plin a tuturor tractoarelor şi maşi­nilor, a fiecărei ore şi zile bune de lucru. La data de 3 mai, de exemplu, deşi au fost condiţii bune de lucru, din cele 11 maşini 2 S.P.C. 2 care deservesc cooperativa, au lucrat numai 5. De ase­menea, deşi aici mai sînt de atat circa 200 ha. teren, în aceeaşi zi o parte din tractoare au fost folosite la transpor­tul de material lemnos. Acestei stări de lucruri trebuie să i se pună imediat capăt. Atît preşedintele cooperativei, cît şi inginerul agronom şi şeful brigăzii de tractoare (tov. Ni­­colae Frăţilă) trebuie să înlăture din activitatea lor metodele birocratice de lucru şi, prin exercitarea unui control permanent pe teren, să coordoneze mai judicios lucrările de semănat. FRUMOS ŞI UTIL O nouă metodă de popularizare şi etalare a mărfurilor s-a încetăţenit de curînd în oraşul Braşov. După expo­ziţia cu obiecte mărunte de uz cas­nic, zilele acestea s-a deschis, în ace­laşi local din Piaţa 23 August, o altă expoziţie, de astă-dată cu articole de sport, plaja, turism — anticipînd so­sirea anotimpului călduros — şi arti­cole electrice. Frumos etalate, aranjate sugestiv, mărfurile expuse capătă o deosebită semnificaţie, sugerînd ambianţa în care ele pot fi folosite. Un deosebit interes stîrnesc articolele necesare tu­rismului. Cortul din pînză impreg­nată pentru 2 persoane, uşor portabil, avînd greutatea de numai 1 kilogram, cortul camping pentru 4 persoane, cu posibilităţi de montare în trei varian­te (asigurat fiind şi un umbrar pen­tru automobil), accesorii ca şezlong pliant demontabil, masă pliantă şi di­verse truse folosite în excursie, atrag atenţia vizitatorilor. Un alt raion oferă o bogată gamă de articole necesare celor care îşi pe­trec vacanţa pe malul apei. Umbrare pentru plajă, saltele şi perne pneuma­tice, bărci pneumatice, articole pen­tru înotul subacvatic, jucării de cau­ciuc, sunt completate de un stand des­tinat pescarilor amatori, unde sub promiţătoarea recomandare „Un pes­cuit bogat, cu unelte de calitate“, iu­bitorii acestui sport pot găsi toate cele necesare. De o binemeritată apreciere se bucură modul de expunere a celor 53 modele de lustre. Iniţiativa organizării periodice de expoziţii pe grupe de produse, se bucură de multă apreciere, confirma­re — numărul mare de vizitatori. ALLA CAFTANAT întreţinerea culturilor Zi de zi, ing. Mircea Alexandrescu, agronomul cooperativei agricole de pro­ducţie din Racoş, raionul Rupea, şi cei doi brigadieri de cîmp — Ioan Zsig­­mond şi Mihai Szöcs — sunt prezenţi în mijlocul ţăranilor cooperatori. Ei cercetează starea de vegetaţie a culturi­lor, controlează calitatea lucrărilor, dau îndrumări şi iau măsuri practice şi ope­rative pentru buna desfăşurare a mun­cilor. Rezultatul : în cîteva zile, aici au fost lucrate cu sapa rotativă 70 ha, semănate cu grîu de toamnă, iar orzul a fost grăpat pe întreaga suprafaţă. Lucrările de întreţinere se desfăşoară în ritm intens şi în grădina de legume. Grădinarii au prăşit suprafaţa de teren cultivată cu spanac şi ceapă. în urma lucrărilor executate, culturile cresc şi se dezvoltă în condiţii optime. ÎN INTIMPINARE CONCRESO III PARTIDIII III Pentru a da produse de bună calitate, se cere o calificare înaltă. Aceasta este şi principala preocupare a muncitorului Constantin Dumbravă din secţia axe şi pinioane a uzinei „Tractorul“-Braşov, fruntaş în întrecerea socialistă pe 1964, pe care-l vedem lucrînd cu multă îndemînare la o mașină radială de , găurit. Pe graficul întrecerii socialiste Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinei mecanice din Mîrşa, raionul Si­biu, desfăşoară o activitate susţinută pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întâmpinarea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Graficele între­cerii socialiste oglindesc faptul că pînă în prezent s-au realizat peste plan pro­duse în valoare de 1.800.000 lei la pro­ducţia marfă şi 5.800.000 lei la produc­ţia globală. Faţă de angajamentul luat la începutul anului de a asigura un spor de 0,3 la sută la sarcina de creşte­re a productivităţii muncii, pînă în prezent s-a realizat o depăşire de 0,4 la sută. Preocupările pentru depăşirea sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor au fost îmbinate judicios cu folosirea econo­micoasă a materiei prime şi materiale­lor, fapt care s-a soldat cu o economie suplimentară la preţul de cost de peste 1.000.000 lei şi peste 2.000.000 iei bene­ficii peste sarcina planificată. La realizările obţinute şi-au adus contribuţia în primul rînd cei 247 de evidenţiaţi în întrecerea socialistă, cît şi cele 78 de măsuri tehnico-or­­ganizatorice aplicate pînă în prezent, evidenţiindu-se aportul muncitorilor Dumitru Tămăşel, Ion Mărgineanu şi al inginerului Octavian Coleşan, şeful secţiei mecanică III. Pe baza succeselor obţinute, angaja­mentele luate în cinstea Congresului au fost suplimentate cu 500.000 lei la pro­ducţia marfă şi cu 500.000 lei econo­mii la preţul de cost planificat. In frunte cu comuniştii, întregul colec­tiv al uzinei a trecut la realizarea anga­jamentelor. În doua zile Corespondenta noastră voluntară MINODORA TECUŞAN ne informează despre felul în care colectivul fabricii „Colorom“ din Codrea munceşte pen­tru a da viaţă angajamentelor luate în întîmpinarea celui de-al IV-lea Con­gres al partidului. Astfel, numai în primele două zile din această lună aici s-au produs 1400 kg. benzidină, 1.500 kg. biosulfit de sodiu, 21.660 kg. betanaftol şi 25 tone coloranţi. De asemenea, in aceste două zile producţia zilnică a fost depăşita la acidul „H“ cu 20 la sută. Marin Băloiu, Gheorghe Wagner, Ma­rin Nică, Niţă Popas, Ioan Chiţescu, Mihai Badău, Constantin Draga, Nico­­lae Stanciu, Vasile Udrea şi maistrul Paul Ceculea sunt numai cîţiva dintre cei care s-au evidenţiat în aceste zile. Propuneri valoroase La cabinetul tehnic al uzinei „Steagul Roşu“ din Braşov au fost înregistrate 175 de propuneri de inovaţii, din care 80 au fost admise pentru experimentare şi 85 aplicate. Valoarea antecalculată a acestor propuneri de inovaţii depăşeşte suma de 1 milion lei, iar economiile postcalculate sunt în valoare de 920.000 lei. în felul acesta inovatorii îşi aduc o preţioasă contribuţie la îndeplinirea angajamentelor luate de colectivul uzinei în cinstea Congresului partidului. Numărul inovatorilor din uzina „Steagul Roşu“ a crescut cu 20 compa­rativ cu anul trecut, ajungînd în pre­zent la 1.096. Şi inovatorii din cadrul uzinei „Rul­mentul“ din Braşov — ne scrie strun­garul ION PAVELESCU — şi-au inten­sificat activitatea în întîmpinarea Con­gresului partidului, obţinînd succese re­marcabile. Astfel, în fişele de evidenţă ale cabinetului tehnic în dreptul nume­lui celor 68 de inovatori sunt înscrise în acest an peste 120 propuneri de ino­vaţii, al căror efect economic post­­calculat este de 3.293.550 lei. Luna apri­lie a fost declarată luna inovatorilor. Numai în această lună au fost propuse 32 de inovaţii, dintre care o mare parte au ca efect îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Aşa, de pildă, colectivul de inovatori, condus de inginerul Gavrilă Cristea, a conceput un procedeu de laminare în­chisă inversă a inelelor conice exterioa­re, avînd un efect economic antecalcu­­lat de 473.000 Iei, iar prin realizarea unei ştanţe pentru şanfrenat simultan ferestruicile la carcasele de rulmenţi, se realizează economii de peste 50.000 lei. Această inovaţie a fost propusă şi reali­zată de inginerii Nicolae Găină şi Mir­cea Furnică. ARTĂ ŞI EDUCAŢIE în vaza de pe noptiera camerei în care aflasem adăpost provizoriu cît timp aveam să stau la Sibiu, cineva aşezase cîţiva trandafiri. Am dat să-i miros, dar florile îşi dovediră iden­titatea : erau artificiale, întruchipînd încă una din metamorfozele maselor plastice. Iluzia optică era perfectă. Am reîntîlnit aceleaşi imortale flori împodobind graţios vitrinele maga­zinelor sau locuri de muncă, adică acolo, unde haina florală e mai greu să fie permanent împrospătată. Am avut prilejul să cunosc şi ,,sera“, unde cresc aceşti ciudaţi „trandafiri de Si­biu“ , întreprinderea „Flamura Ro­şie“. La „Flamura Roşie“ se fabrică şi accesoriile necesare industriei textile şi atelierelor de covoare, aşa ca in­direct, universul floral din viaţa co­tidiană îşi trage tot de aici sevele. O, dar cîte lucruri prind contururi în această fabrică! Minuscula peniţă şcolărească şi modestul capac „Delco“ al autocamionului, eleganta mapă de vinilin sau utilul creion cu pastă, în fine, peste 1.000 de obiecte intrate în uzul nostru zilnic, îşi au obîrşia la „Flamura Roşie“. Printre cei ce realizează aceste indispensabile acce­sorii sunt foarte mulţi tineri. în sala de montare a florilor, ute­­mista Leontina Glodaru, controloare de calitate, face o uimitoare demons­traţie. Luind doi trandafiri în­treabă : — Observaţi vreo deosebire ? Nu distingem căci un amănunt a­­parte ; florile par identice. Şi totuşi... — Vedeţi ? Aici două petale se suprapun, ceea ce nu se întîmplă în natură. Dincoace, pe tijă, frunzele sînt prea distanţate. Cînd remarc vreodată o asemenea neglijenţă la florile noastre expuse în vitrine, îmi vine să intru în magazin să repar pe loc defecţiunea. Continuă surîzînd. Avem însă grijă să nu dăm prilejul unor asemenea „confruntări“ ne­plăcute, şi­ nu lăsăm să treacă dincolo de montaj flori cu defecţiuni. O simplă frază ca asta, rostită cu dezinvoltură, poartă în ea rezonanţa unui gînd mult mai adine, a unui sen­timent de responsabilitate faţă de­ cumpărător şi faţă de propria muncă. Analogia cu o cunoscută piesă de tea­tru te îndeamnă să afirmi că într-un fel şi tînăra Leontina Glodaru răs­punde de „sectorul suflete“, oferind oamenilor prin flori, momente de încîntare. Munca sa implică, fireşte, un gust artistic evoluat; ne spune că natura e primul său dascăl; mergînd în excursii, privind florile, a învă­ţat să le descopere delicata fiziono­mie. A învăţat multe şi de la maeş­trii picturii reprezentaţi în muzeul Brukenthal. Despre corelaţia asta între produ­sele întreprinderii ,,Flamura Roşie“ şi exigenţele actuale, a fost invitată să vorbească tinerilor, profesoara Traute Bardon. Cu tact şi căldură, vorbitoarea a reuşit să prezinte simpla peniţă sau margaretă, într o lumină care preciza rostul muncii de calitate a celor ce realizează aceste mărunte dar utile obiecte familiare nouă tuturor. — Cînd ţi se prezintă într-o ase­menea perspectivă munca ta, te simţi îndemnat să lucrezi altfel, mai bine ! mărturisea după conferinţă maistrul utemist Mihai Zink de la secţia metal. ... Şi fiindcă tot suntem­ la secţia metal, să facem cunoştinţă şi cu alţi tineri. E o secţie mare, cu peste 120 de utemişti­ Aici lucrează şi echipa condusă de utemistul Ioan Roth. E­­chipa aceasta lucrează de multă vre­me fără rebut, şi fără reclamaţii de la beneficiari. Şeful ei, care e în ace­laşi timp şi un harnic inovator, îşi exprimă o „slăbiciune“ : — Nimic nu mă deranjează mai mult ca un lucru care nu-i perfect! Exigenţa asta a reuşit s-o trans­mită şi lui Nicolae Precup şi lui Ion Schrom, Pintea Dronca şi celor­lalţi, aşa încît în producţie echipa acţionează „ca un singur om“. Şi nu numai în producţie! S-au legat prieteneşte şi o vezi adeseori împre­ună şi după ieşirea din schimb. De pildă, întreaga echipă s-a înscris la cor! Nu că ar avea toţi voci feno­menale, dar le place să fie împre- VAL. COLIBAN (Continuare în pag. a 3-a) Să privim graficul calităţii produselor la fabrica de stofe „Partizanul Roşu“ din Braşov. O cifră a­­trage atenţia în primul rînd: indicatorul calităţii, exprimat în ponderea ţesăturilor de calitate „­extra“, înregistrează un spor de 1,5 la sută dincolo de pre­vederile planului Din datele existente la serviciul planificare rezultă că sporul obţinut este echivalent cu 25.000 metri pătraţi de ţesături de cea mai bună calitate. Aşadar, planul a fost îndeplinit şi depăşit. Vorbindu-ne despre aceste succese, secretara comi­tetului de partid, Elisabeta Irimie, a evidenţiat preocuparea crescîndă pentru ridicarea calităţii pro­duselor. Cu pasiune şi exigenţă numeroşi muncitori, ajutori de maiştri, maiştri, tehnicieni şi ingineri, în frunte cu comuniştii, veghează ca stofele ţesute în fabrică să fie de o calitate mereu mai bună. Munca politică desfăşurată şi măsurile tehnico-organizatorice aplicate în secţiile fabricii, au fost prezentate un de­­iuit cititorilor ziarului nostru. De data aceasta socotim însă necesar să ne oprim mai pe larg la o problemă care îşi aşteaptă mai de mult rezolvarea. Să privim mai de aproape acelaşi grafic al calităţii. O altă cifră ne atrage atenţia : valoarea stofelor re­fuzate pentru că o parte dintre ele nu satisfac pe deplin cerinţele crescînde ale cumpărătorilor, a ajuns în primele luni ale anului la 2.547.000 lei. Punînd cele două cifre faţă în faţă se ridică, fireşte, întreba­rea : cum este posibil ca alături de îndeplinirea şi depăşirea indicatorului calităţii, să apară totuşi atîtea refuzuri şi reclamaţii ? Răspunzînd la această întrebare, inginerul şef, Viorel Miheţ, a căutat să ne convingă că vinovaţi sunt, în primul rînd, beneficiarii. — Nu ştim cum să mai stăm de vorbă cu benefi­ciarii ! Au, uneori, pretenţii exagerate. Cerinţele lor depăşesc posibilităţile tehnologiei noastre. Suntem­ nevoiţi să purtăm cu ei discuţii interminabile... Să însoţim un lot de stofe cu destinaţia : Fabrica de confecţii din Bucureşti — unul din cei mai mari beneficiari ai textiliştilor braşoveni. Controlul cali­tăţii din fabrică şi-a spus cuvîntul: „ţesături de ca­litate extra“, însoţitorul lotului şi expeditorii au totuşi emoţii. De ce ? Oare exigenţa controlorilor de calitate poate fi contestată ? Ştampila aplicată garantează răspunderea deplină. Şi totuşi emoţiile s­ au Criterii care bat pasul pe loc Au cuvîntul cifrele în căutarea unor criterii Numai furnizorii sînt de vină ? Veghetoarele... dorm Comisia celor 13 discută De ce n-a început al doilea tri­mestru ? Cumpărătorii aşteaptă confirmat: beneficiarul nu a acceptat în întregime stofa expediată, încep să zbîrnîie telefoanele, se trimit scrisori, delegaţi, se discută mult şi cu puţin folos. Surprinzător este faptul că atît furnizorii, cît şi beneficiarii au motive să creadă că dreptatea este de partea lor: criteriile care stau la baza controlului, de o parte şi de cealaltă, sunt diferite. — Nu există oare criterii unice şi ştiinţifice de apreciere a calităţii ? Cu seninătate, inginerul Eremia Dancaşiu ne isto­riseşte : — Să vedeţi... de fapt astfel de criterii nu există. Mai de mult STAS-ul 1950/50 cuprindea unele in­dicaţii privind sortarea ţesăturilor. Desigur, ele au fost depăşite. Cerinţele mereu mai exigente ale cumpărătorilor, nivelul tehnic al producţiei de stofe şi al fabricaţiei de confecţii au devansat vechile criterii. — întîmplător, ne-a spus interlocutorul în conti­nuare, am aflat despre anumite norme interne sta­bilite de conducerea Direcţiei generale. Fapt este că nici acestea nu s-au impus. Ca urmare, calitatea stofelor este apreciată după criterii tradiţionale, relative, mai puţin ştiinţifice. Faptul este cunoscut în fabrică. Mai mult , este comentat cu insistenţă. Şi totuşi noile criterii, pe măsura noilor cerinţe, rămîn în continuare în sfera discuţiilor. Conducerea fabricii se mulţumeşte să rezolve prin discuţii, delegaţi, schimburi de adrese şi telefoane, litigiile survenite în urma refuzurilor, fără să insiste pentru rezolvarea definitivă a problemei de fond : stabilirea unor criterii unice, ştiinţifice. Legat de aceasta fabrica trebuie să primească sprijinul direcţiei respective din minister Nu­mai în felul acesta fiecare filatoare, ţesătoare, vopsitor, apretor, repansatoare, controlor, va fi înarmat cu criterii precise ale calităţii, va şti exact dacă stofele realizate se încadrează în cerinţele ac­tuale ale cumpărătorilor. Şi numai aşa întrecerea so­cialistă va pute-» avea la f-~ră obiective mv concrete, izvorîte din evidenta spori * n nu-n-x-ţ. Totuşi, în aprecierea calităţii, la fabrica „Partiza­nul Roşu“ există criterii mai vechi, pe baza cărora se apreciază munca în diferite faze ale procesului de producţie, în general ele sunt respectate cu grijă. Cu toate acestea în unele ţesături apar diferenţe de nuanţe, fire groase, fire lipsă şi alte abateri de­­ criteriile stabilite. Muncitoarele din ţesătorie ne-au spus că ele apar cu precădere în stofele ţesute în ultima decadă a lunii. Lipsa de ritmicitate se dato­­reşte în primul rînd deficienţelor în aprovizionarea tehnico-materială. Ne-am adresat deci, şefului ser­viciului de aprovizionare, tov. Simion Tihoarcă,­ ­ D. CRISTEA şi Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) Instantanee din blocuri La uşa locatarului Nico­lae Călin din blocul nr. 13, cvartalul „Filimon Sîrbu“ din Făgăraş, se aud ciocă­­nituri. Gazda crapă uşa şi-ntreabă : — Cu cine am onoarea ? — Cu comisia de verifi­care a modului de întreţi­nere a locuinţei. — Şi ce vreţi să veri­ficaţi ? — Geamurile. — N-aveţi ce verifica... le-am spart... — Atunci pereţii. — Pereţii-s murdari... lună... — Am auzit că v-a năpă­dit praful... — Încă nu. Prafu-i numai de-un deget. . . — Vecinii zic că-ţi place să tragi la măsea ... — Birja-i justă. — Şi că ai boala ca la beţie să faci scandal... — In apartamentul meu fac ce poftesc : cint, sar pe pereţi, stau în mîini, joc twist... Beau din banii mei, că-s administrator la serviciul medico-sanitar din combinatul chimic. — Halal administrator ! Călin trinteşte uşa în nasul comi­siei, care pleacă la blocul nr. 7. Aici îi atrage atenţia o privelişte romantică : locatara Eugenia Căpres­­cu, cunoscută in bloc pentru firea ei­­,blajină, se apleacă plină de graţie pe geamul deschis şi, spre a-l goni de sub geam pe pionierul Marcel Lupu, îi varsă în cap o oală cu apă. Copi­lul ţipă ca ... opărit, în timp ce Căpreasca suspină matern. In curînd va avea şi ea un copil şi cînd se va juca sub geamul altuia, va gusta şi el, micuţul, din plăcerile opărelii ... — Cucuriguu ! ! ! Cocoşul, care ţine loc de orologiu, locuieşte în blocul nr. 9, scara I, în bună înţelegere cu locatarii. Pinte­­natul e furios, pentru că este ţinut pe scară, în timp ce găinile şi-au aflat coteţ în pivniţă, alături de car­tofi, putini de varză şi borcane cu murături. Comisia propune locatarilor ca neamul păsăresc din bloc să fie trans­format în supă şi pilaf, sau să fie strămutat în coteţe pentru găini în afara blocului. In blocul nr. 18 s-a declarat inun­daţie ! Copilul locatarului Dumitru Vlăduţ, de la etajul III, a lăsat ro­binetul deschis şi la etajele de jos curge apa, ca Berivoiul. Oamenii scapă cu colaci de salvare, iar micul robinetist, pentru isprava lui, este sărutat pe amîndoi obrajii de bunii lui părinţi... Increionaţii poate se vor supăra că le-am înlesnit cunoştinţa cu miile de cititori, dar dacă din supărare vor învăţa să se lecuiască de bolile po­menite, înseamnă că le-am făcut un mare serviciu. A. SOCACIU, după o scrisoare a corespondenţilor I. ŞERBAN, A. DUMITRESCU și H. ZERBES

Next