Drum Nou, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7849-7874)

1970-04-08 / nr. 7855

­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7855 Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, umiţi-vii Pentru însămînţarea în perioada optimă a tuturor culturilor se cer eforturi intense! O PRODUCŢIE BUNĂ ŞI EŞALONATĂ DE LEGUME PRETINDE LUCRĂRI RAPIDE ŞI DE CALITATE • Irigări pe brazde lungi la Hălchiu • Ceapa de Făgăraş reintră în... drepturi • Motivările de la Şercaia nu constituie un bun pat ger­minativ Timpul a devenit favorabil şi pentru executarea în ritm acce­lerat a lucrărilor în grădină. Coo­peratorii, mecanizatorii şi specia­liştii, toţi cei ce răspund nemijlo­cit de realizarea producţiei de le­gume, sunt chemaţi să-l foloseas­că cu maximum­­de eficienţă, mun­cind intens, din zori şi pînă în noapte. Această necesitate au înţeles-o şi legumicultorii de la C.A.P. Hălchiu. Folosirea din plin a „fe­restrelor“ bune de lucru la pre­gătirea patului germinativ le-a permis ca, sub îndrumarea perma­nentă a inginerei Viorica Ţetcu, şefa fermei legumicole, şi a lui Holom Visalon, ajutorul său di­rect, să termine de însămînţat ră­­dăcinoasele şi ceapa, iar în pre­zent să zorească la plantatul ulti­melor suprafeţe cu arpagic şi ustu­roi. Grăbirea semănatului şi planta­tului legumelor de primă urgenţă nu i-a împiedicat pe conducătorii fermei, pe mecanizatori şi coope­ratori să manifeste exigenţa cu­venită pentru calitatea lucrărilor. Important mai, este de arătat că, tehnologia folosită la pregătirea solului şi semănat permite meca­nizarea completă a lucrărilor de întreţinere atît la rădăcinoase, cit şi la ceapă. Pe linia perfecţionărilor aduse tehnologiei, se înscrie şi nivelarea, încă din toamnă, a 50 ha de gră­dină. Din acestea, suprafaţa cultivată cu ceapă şi usturoi a fost astfel modelată, încît­ să per­mită introducerea pentru prima dată în unitate a irigării pe braz­de lungi. După cum ne-a informat şefa fermei, se preconizează a fi pregătite în vederea irigării prin această metodă nouă alte 28 hec­tare, destinate cultivării castrave­ţilor. Eforturi susţinute pentru grăbi­rea ritmului de însăminţare şi plantare în cîmp a legumelor se fac şi la C.A.P. Făgăraş. Luni, de exemplu, în afară de mecanizatori şi conductorii de atelaje, se aflau la muncă în grădină circa 50 de cooperatoare. „Săptămîna trecută, ne­­spunea brigadiera Maria Bul­­zan — cînd terenul a început să se usuce, am ieşit cu forţe sporite la nivelal şi pregătirea patului geri­­minativ. Vineri, am început semă­natul rădăcinoaselor. Pentru re­cuperarea intîrzierilor, am lucrat şi duminică. Astăzi vom încheia semănatul morcovilor şi al pătrun­jelului, în total pe 15 hectare“. Nu erau singurele lucrări efectuate pînă luni de legumicultorii de la C.A.P. Făgăraş. In afară de faptul că suprafaţa ocupată cu salată a fost prăşită în întregime, s-a plan­tat, şi ceapa roşie, destinată pro­ducerii de sămînţă. Întrucît în acest an, unitatea urmează să cul­tive şi 10 ha cu ceapă roşie de Făgăraş pentru consum, au fost luate, de asemenea, măsuri pen­tru producerea din sămînţă, pe 0,37 ha., a răsadului necesar. Men­ţionăm că o parte din cooperatoa­re pregăteau arpagicul şi ustu­roiul pentru plantat, lucrare care urma să înceapă a doua zi. Şi pe Maria Grepuly, brigadie­ra legumicolă de la C.A.P. Şercaia, am găsit-o tot la grădină. Sub di­recta ei supraveghere, circa 70 de cooperatori efectuau prăşitul cepei semănate încă din toamnă şi re­coltatul spanacului, în imediata apropiere se însămânţa ceapa, cu o semănătoare cu tracţiune anima­lă. Dintre realizări am mai con­semnat plantarea cartofilor de va­ră pe 5 ha, a usturoiului pe 1,5 ha și a arpagicului pe 0,5 ha. Pînă aici, toate bune. Dar legu­micultorii cunosc din practică că unele legume — rădăcinoasele, ceapa, usturoiul — dau recolte mari numai dacă se insămînţează din vreme. Se pare insă că la Şer­caia, se trece prea uşor cu vede­rea peste această necesitate. Avem în vedere, mai ales faptul că, deşi există suficient teren pregătit, bri­gadiera legumicolă, conducerea unităţii, nu se gîndesc să ia mă­suri pentru grăbirea însămînţări­­lor, prin folosirea tractorului R.S.- 0,9. Brigadiera ne spunea că s-au făcut pregătirile necesare pentru semănatul pătrunjelului, dar „con­diţiile locale" nu permit încă şi semănatul morcovilor. Oare aşa să fie ? Noi credem mai degrabă că motivarea este menită să acopere deficienţele de organizare, în spri­jinul afirmaţiei noastre mai vine şi următorul fapt: în timp ce o parte din tractoarele secţiei de mecanizare stăteau inactive, 3 hec­tare de grădină, rămase nelucrate din toamnă şi complet zvintate, aşteptau să fie arate !? !). Însămînţatul şi plantatul în pe­rioada optimă sînt lucrări hotări­­toare pentru realizarea şi depăşi­rea producţiei de legume. Iată un lucru asupra căruia trebuie să re­flecteze cu toată răspunderea nu numai conducerea C.A.P. Şercaia, ci toate consiliile de conducere din­­unităţile unde există rămîneri în urmă în pregătirea temeinică a viitoarei recolte de legume. Ing. C. ILIESCU în aceste zile, la Întreprinderea agricolă de stat din­ Prejmei se a­­cordă o deosebită importanţă grăbirii lucrărilor de pregătire a solu­lui şi a însămînţărilor. Foto ! GH. GOJOGARU în construcţie Prima unitate românească de producţie a utila­jelor pentru industria de prefabricate In cadrul lucrărilor de dezvol­tare a producţiei de prefabricate la I.P.EC. Braşov a început con­strucţia primei unităţi româneşti profilate pe producţia Utilajelor şi a pieselor de schimb necesare in­dustriei de prefabricate. Executată de constructorii şantierului 502, a­­parţinînd de Trustul 5, noua sec­ţie va avea o capacitate de 700.000 tone utilaje şi piese de schimb pe an. Obiectivul, în valoare de 11 milioane lei, este prevăzut să in­tre în funcţiune la mijlocul anului 1671. ­ Condiţiile din această primăvară impun: MĂSURI OBLIGATORII PENTRU PREGĂTIREA CARTOFILOR DE SĂMÎNŢĂ! Dr. ing. M. BERINDEI, I.C.G.S. Braşov Condiţiile deosebite în care tre­buie să se efectueze plantatul cartofilor în această primăvară — datorate în special insuficienţei materialului de sămînţă şi calităţii, pe alocuri, mai puţin corespunză­toare — impun să se acorde o ma­re atenţie modului de pregătire a acestui material. în general, el trebuie să răspundă la următoa­rele cerinţe : să asigure plantarea întregii suprafeţe prevăzute ; să se reducă perioada dintre plan­tare şi răsărire , să se obţină o răsărire uniformă şi lanuri bine încheiate. îndeplinirea acestor condiţii, e­­senţiale pentru obţinerea de re­colte mari, este condiţionată de efectuarea, în perioada în care ne găsim, a unor lucrări obligatorii, înainte, însă, de a le aminti, am vrea să prezentăm, pe scurt, re­zultatele unor cercetări făcute de noi, care considerăm că prezintă o deosebită importanţă pentru o­­rientarea conducerilor de unităţi, a specialiştilor, la efectuarea în cele mai bune condiţii a plantării cartofilor, într-o experienţă efec­tuată pe un sol aluvionar, s-a con­statat că nu mărimea cartofilor de săminţă determină producţia, ci desimea de plantare, care trebuie corelată cu mărimea materialului. Din alte cercetări, în care s-a cău­tat să se­ coreleze elementele care determină producţia de cartofi la unitatea de suprafaţă, a rezultat că cel mai important lucru este să se realizeze un număr sporit de tulpini principale (vreji), la hectar, care duc la o suprafaţă foliată mai mare. într-o altă experienţă, în care s-a urmărit rezolvarea problemei tăierii cartofilor de sămînţă, s-a constatat că bucăţile de tuberculi, de mărimea 30—35 g, plantate în aşa fel, încît să se asigure o den­sitate de 60.000 cuiburi la hectar, au dat practic aceeaşi producţie ca şi tuberculii întregi de mărimea 60—70 g., plantaţi la distanţele necesare pentru obţinerea de 45.000 cuiburi la hectar. Deoarece situaţia din acest an cere să se folosească atît tuber­culii mici şi să se recurgă şi la tăierea cartofilor mai mari, se im­(Continuare în pagina a 3-a) 1 3­1 S J . J In cuprins : _ Planul de activităţi - \ o simplă „hîrtie de a- \ coperir­e"? \ • Agendă etică pentru­­ tineret. j # Teatrul studenţesc în- i tre reuşite şi viitoare... | reuşite. \ (pag. a 2-a) Răspundem cititorilor \ • Miliţia ne informează | | (pag. a 3-a) | j • După asasinarea am- \ 1 basadorului vest-ger­ ) \ man în Guatemala \ \ • Puternice acţiuni o-­­­­­fensive ale patrioţilor ' \ (pag. a 4-a) ! \­­ L___________ SĂRBĂTORIREA ZILEI SĂNĂTĂŢII Ieri după-amiază, la Palatul culturii din Braşov, a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei sănătăţii. In sală erau prezente numeroase cadre medico-sanitare din ora­şul Braşov, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, alţi invitaţi. Participanţii la a­­dunare au fost salutaţi de că­tre ing. Marin Decu, prim-vice­­preşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular municipal. In încheiere, formaţia artis­tică a uzinei „Metrom" a pre­zentat un interesant program dedicat sărbătoriților. Ne-am­ obişnuit — a devenit de fapt precept al idealului nostru de viaţă — cu acel microcli­mat al locului de muncă în care stimulăm inteli­genţa fecundă, spiritul critic, obiectivitatea... Şi facem aceasta din do­rinţa plenară de a ne perfecţiona, de a infrin­ge şi lăsa deoparte balastul de obişnuinţe, mentalităţi, gesturi care frînează creativitatea, e­­mulaţia profesională, e­­tică.­­ Aşa înţelegem în sen­sul cel mai bun al cu­vântului reverberaţia mi­croclimatului. In caz con­trar, apar malformaţiile, situaţiile de culise, locul colaborării reciproce îl iau meschinăria, traves­­ti-'Uil, locul inteligenţei, al competitivităţii în mun­că îl iau linguşirea, mu­şamalizarea, adevărul e sacrificat. S-a prezentat într-o zi la redacţie Mircea Că­ciulă, care lucrează la Uzina nr. 2 şi ne-a făcut invitaţia să mergem să anchetăm cazul său. — Sunt maistru de pro­fesie. Pînă acum 6 luni am condus un schimb de producţie în secţia fitinguri. Cînd s-a făcut reducerea personalului T.A., postul meu a fost desfiinţat şi mi s-a făcut propunerea dacă vreau să lucrez ca rectificator la atelierul mecanicului şef... Mircea Căciulă ne-a descris mai departe cum în secţie unele cadre de conducere au creat un climat de cocoroşire a lipsurilor; practică fa­voritismul ; fac chefuri în uzină , unii maiştri nu vin la lucru şi cite o săptămână, dar salariul îl primesc graţie „gene­rozităţii" şefului de sec­tor; conducerea secţiei tine ,,pe sub mină“ per­sonal T.A. căruia salari­ul îi este realizat de că­tre muncitorii de la ma­şini ... — Eu dezvăluiam ast­fel de fapte. Şi ea să scape de mine conduce­rea secţiei a hotărît să-mi desfiinţeze postul, ne spune în încheiere mais­trul Căciulă. Am mers la fostul loc de muncă al acestui om. Primul interlocutor, ing. Teodor Totu, şeful­­ de sector : — Abuzuri ? Ilegali­tăţi ? Nedreptate ? Să mi se demonstreze! Eu vă avertizez că acest Că­ciulă ne-a reclamat pes­te tot. S-au făcut verifi­cări şi s-a constatat că nu are dreptate. Ar tre­bui dat de pămînt cu el pentru că pune lumea pe drumuri... Nu știm ce au consta­tat cei care au anchetat acest caz, dar iată ce a­­veam să aflăm timp de două zile cit am stat în uzină. Am cerut mai în­tâi pontajul maiștrilor pe acest an. Din pontaj re­zultă că un maistru, Gh. Bugan, a lipsit în luna februarie o săptămînă, dar salariul l-a încasat integral. Inginerul Totu se grăbeşte cu explicaţii: — Eu am fost de a­cord. A avut omul o restanţă de concediu din anul trecut ... Luăm, legătura cu ser­viciul personal. Aflăm cu stupoare că Gh. Bugan şi-a făcut integral con­cediul pe '69. — N-o să se piardă ni­mic, „o întoarce“ ingine­rul Totu. Ii socotesc a­­ceste zile la concediul pe '70. E de-a dreptul şocantă mentalitatea acestui con­ducător. Taxează drept mărunţişuri încălcări e­­vidente ale legalităţii, lezări ale avutului statu­lui. Şi după cum vom vedea, nu sunt singurele fapte de acest gen. Am cerut conducerii secto­rului normativul de per­sonal T.A. Ce aflăm ? Că un reglor este ţinut pe post de dispecer, iar o salariată este încadrată ca miezuitoare, dar lu­crează ca secretară. In­ginerul Totu se grăbeş­te cu justificările : L. CIUTACU ANCHETA SOCIALA A fost bun pînă cînd a spus adevărul 353 autocamioane livrate în avans la export Preocuparea pentru îmbună­tăţirea calităţii produselor, sa­tisfacerea promptă a dolean­ţelor beneficiarilor externi a permis Uzinei de autocamioane din Braşov să livreze la export, un număr de 353 de autoca­mioane în­ avans faţă de plan. Principalele tari­­beneficiare ale acestor produse : Republica Socialistă Cehoslovacă, Repu­blica Socialistă Federativă Iu­goslavia și Republica Populară Mongolă. 27.000 tone mărfuri peste plan înzestrarea unităţilor de cale ferată ale regionalei Braşov cu insta­laţii şi utilaje mecanizate pentru încărcarea-descarcarea operativă a măr­furilor cunoaşte o largă şi permanentă dezvoltare. Pînă în prezent, maga­ziile de mărfuri şi secţiile de expediţii - camionaj au fost dotate cu nu­meroase electrostivuitoare, şnecuri transportoare, poduri rulante, macarale de mare capacitate etc. De curînd în dataria unităţilor de exploatare din cadrul Regionalei C.F.R. Braşov au intrat noi electrostivuitoare şi alte u­­tilaje moderne. Datorită acestor dotări, precum și efortului susținut depus de ce­ferişti, s-a reuşit ca în primele 3 luni ale anului, pe regională să se reali­zeze la încărcări-descărcări mecanizate, un volum de mărfuri cu 27.000 tone mai mult decît prevederile planului. Z. LUPȘA, coresp. ODISEEA“ UNUI ŞANTIER CARE NU SE MAI TERMINĂ Să ştiţi că „Odiseea“ de faţă nu este o plăsmuire gazetărească. Un asemenea şantier există ; el e pla­sat chiar în centrul Braşovului, pe strada Armata Roşie. Cărămizile, scîndurile, nisipul, varul, mortarul, rogojinile, fiarele de tot felul au fost aduse aici încă din luna iulie a anului trecut. A­­tunci a început­ construcţia com­plexului de cleaturg — beneficiar U.J.C.M., executant — întreprin­derea de construcţii locale. în trimestrul care l-am încheiat recent, acest nou obiectiv de in­vestiţii urma, după planificarea ini­ţială, să fie dat în folosinţă. Nici vorbă de aşa ceva. Constructorul a reuşit să obţină când s-a repla­­nificat această lucrare o scadenţă lejeră : septembrie a.c.... Şi nu se grăbeşte. Beneficiarul, ceva ne­îngrijorat, se zbate să obţină de la constructor devansarea execuţiei (respectiv pentru luna iunie) pen­tru ca acest şantier să se termine o dată. Să dăm însă cuvântul părţilor aflate în dispută. — Nu suntem­ mulţumiţi de con­structor — ne mărturiseşte ing. G­heorghe Nlet­lescu, şeful servi­ciului investiţii la U.J.C.M. Chiar dacă­ s-a replanificat scadenţa, lu­crările trebuiau să fie mult avan­sate. Or, constructorul nu prea s-a ţinut de acest şantier. Pe neobservate însă, inginerul Niculescu ia postura de... avocat al constructorului: — Să ştiţi că I.C.L.-ul n-a avut capacitate. Lucrarea asta e cu pro­ductivitate mică. Constructorul n-­a putut să se organizeze. Apoi anul trecut noi l-am cam ţinut pe loc cu această lucrare. I-am cerut să ne facă în schimb alta. E bine să afle cititorii că aceste învoieli pe care beneficiarul le-a făcut cu constructorul, dacă apa­rent nu costă nimic, în realitate costă mult! Timpul cu­ lucrările la şantierul din strada Armata Roşie au fost tărăgănate, înseam­nă de fapt bani care au stat imobilizaţi şi care se vor ram­bursa cu întîrziere. Dar nu numai această învoială a făcut ca şantie­rul respectiv să dureze mai mult decît oricare altul. Adevărul este că beneficiarul a pregătit cu multe „goluri“ această investiţie. (Lucra­rea intră în fază finală, dar nici acum nu e lămurită problema par­doselii). Să-l ascultăm şi pe constructor pentru că el e­ „acasă“, cum s-ar zice , legat de pregătirea condi­ţiilor de execuţie a investiţiei. — Proiectele au fost lucrate cam de mîntuială, relatează mais­trul Mihai Seywerth, conducătorul acestui şantier. S-au făcut omi­siuni. Nu s-au prevăzut scurgerile de ape pluviale de pe terase, ar­marea unui întreg planşeu, re­ţeaua electrică n-a fost corelată cu­­detaliile de arhitectură, în plus detaliile la faţadă au rămas să fie făcute pe parcursul execuţiei. Pe noi toate astea ne-au cam ţinut pe loc. A luat întreprinderea asupra ei sarcina de a proiecta ceea ce nu s-a făcut, pentru ca să termi­­nâm o­­dalia acesta construcţie ... în legătură cu calitatea acestei documentaţii ne-a surprins şi ur­mătorul fapt. Am găsit în proiecte semnătura unor prestigioşi arhi­tecţi şi proiectanţi braşoveni: arhi­tectul I. Rădăcină, proiectantul ing. Firţa şi alţii de la C.S.A.P.G. Bra­şov. Execuţia documentaţiei a fost contractată de U.J.C.M. c­u o coo­perativă braşoveană. Aceasta a contractat-o şi ea cu nişte proiec­tanţi de la C.S.A.P.G. S-a convenit ca aceştia să lucreze în timpul li­ber acasă sau unde vor ei pentru că nu puteau fi salariaţi în două întreprinderi deodată. Cert este că proiectanţii şi-au luat banii, cooperativa şi-a încasat şi ea „di­videndele“, iar U.J.C.M. a plătit­ .Ce a ieşit am văzut din cele rela­tate de şeful punctului de lucru. Necazurile cu documentaţia sunt însă o nimica toată faţă de ce a făcut şi mai ales nu a făcut con­structorul pe acest, şantier. Repro­ducem dialogul pe care l-am avut, cu maistrul Seywerth. — Aţi atacat acest obiectiv în iulie anul trecut. Ce volum de lu­crări aţi executat pînă acum ? Conducătorul şantierului se gîn­­deşte şi se tot gîndeşte, dar nu poate să ne spună. N-are nici un" fel de evidenţă pe această temă. Ne-a spus doar atît: — în tot cazul, nu ne-am făcut planul în nici o lună de cînd lu­crăm aici. Ne-a invitat să luăm legătura cu... un ataşa­mentist de la şantierul 3 al I.C.L. care se ocupă cu urmă­rirea realizărilor. Noi­ vă întrebăm tovarăşe Seywerth, dumneavoastră după ce vă ghidaţi să organizaţi execuţia, din moment ce nici cit­ aţi făcut pînă acum din plan nu ştiţi? Vă orientaţi după soare? Este­ cazul să spunem că dacă acest şantier nu se mai termii­ă, în mare parte se datoreşte con­structorului, modului cum el s-a organizat şi a desfăşurat execuţia. Despre organizare, de altfel, nici nu poate fi vorba. Se lucrează cu improvizaţii prin excelenţă. Dacă acest şantier unde volu­mul lucrărilor de construcţii nu depăşeşte 875.000 lei, are toate şansele să devină construcţie re­cord... ^ în materie de întîrziere, faptul se explică şi prin aceea că, constructorul mai mult a stat de­cît a lucrat la acest obiectiv. Une­ori s-a stat din lipsă de materiale. Sub pretextul lipsei de forţă de muncă de mai multe ori şantierul a fost pur şi simplu închis, sau s-a lucrat cu 2—3 oameni. (în pre­zent sunt în acest punct de lucru V. IULIAN (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pagina a 2-a) 1 Verticală arhitectonică Foto: GH. BANUTA Meridiane Se naşte­­ un nou ocean Atlantic AFRICA PLUTEŞTE IN DE­RIVA, IAR MAREA ROŞIE SE LĂRGEŞTE AŢI MAI AUZIT DE CON­TINENTUL GONDWANA ? „CAZANUL“ DE SUB APELE MĂRII ROŞII Şirul de cutremure catastro­fale care s-au produs în ultimii trei ani au reactualizat unele descoperiri de dată mai re­centă ale geofizicienilor, con­statările lor în legătură cu mişcarea şi modificarea con­tinuă a scoarţei terestre. Potrivit concluziilor aces­tora, Oceanul Atlantic semăna odinioară cu ceea ce este azi Marea Roşie. Aşa cum Marea Roşie cîndva, va semăna cu ceea ce este azi Atlanticul. Iar mîine, coasta orientală a Afri­cii se va fracționa, probabil, într-o serie de insule aseme­nea Madagascarului, care vor „pluti“ spre nord, pentru a în­tâlni Asia. Cîndva... mîine... E vorba, bineînțeles, de zeci de mili­oane de ani. Dar, pentru in­­teresul ce-l prezintă în legă­tură cu istoria globului teres­tru, această descoperire —■ cea m,a,i, recentă a geofizicii — poate avea o semnificaţie prac­tică : tot ceea ce contribuie la desluşirea mecanismului fun­damental, care modelează în­(Continuare în pag. a 4-a)

Next