Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-05 / nr. 8186

i Pag. 2 1 DRUM NOU Nr. 8186 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI CONSTANTIN DRĂGAN (Urmare din pag. 1) pe o treaptă superioară, se dă un puternic avint procesului de cla­rificare ideologică, politică a miş­cării muncitoreşti, dezvoltării con­ştiinţei de clasă a proletariatului şi celorlalte mase muncitoare ale poporului". După cum se ştie, participanţii la congresul de făurire a P.C.R. au fost scoşi din sală sub baio­nete, arestaţi, şi ulterior li s-a in­tentat cunoscutul proces din Dea­lul Spirii. In scurt timp, în 1924, partidul a fost interzis prin lege, iar conducătorii săi urmăriţi şi a­­restaţi. Intrînd în adîncă ilegali­tate, partidul, deşi foarte tînăr, şi-a dovedit curînd maturitatea politică, combativitatea şi forţa sa, situîndu-se în fruntea luptei pen­tru libertate şi democraţie, a po­larizat masele muncitoare şi for­ţele progresiste, le-a organizat în luptele împotriva claselor exploa­tatoare, devenind o forţă însem­nată în arena politică a ţării. El a înscris pagini de eroism şi ab­negaţie în lupta revoluţionară, cucerindu-şi pe drept admiraţia, ataşamentul şi încrederea deplină a întregului popor. In continuare, după ce s-a re­ferit la luptele de clasă organi­zate de P.C.R. în anii 1922—1928, vorbitorul a spus: O strălucită confirmare a maturităţii politico­­ideologice şi a capacităţii orga­nizatorice a partidului, au adus-o marile bătălii de clasă din anul 1933. Ele au reprezentat­ în Europa primul avertisment de an­vergură la adresa fascismului ce se instaurase în Germania, prima manifestare muncitorească care o­­punea un „nu" categoric politicii oligarhiei mondiale de a promova pe arena internaţională cel mai bestial instrument de oprimare a maselor. Infruntînd greutăţi de neînchi­puit, eroicul nostru partid s-a ri­dicat împotriva fascismului, împo­triva imperialismului german care încerca să subjuge ţara, a luptat consecvent pentru apărarea inde­pendenţei şi suveranităţii naţiona­le, preluînd în noile condiţii isto­rice aspiraţiile de veacuri spre li­bertate, independenţă şi progres ale poporului nostru. Numeroşi comunişti şi utecişti au desfăşurat o largă activitate politică, au în­fruntat închisorile şi lagărele, şi-au jertfit viaţa cu abnegaţie, dînd o înaltă pildă de eroism în slujba celor mai înalte idealuri ale clasei muncitoare, pentru cau­za libertăţii poporului şi democra­ţiei. Partidul a valorificat toate posibilităţile şi mijloacele de lup­tă. El a concentrat în activităţi legale sau semilegale forţele pro­gresiste, militînd pentru o bază socială largă, reprezentativă. Din îndemnul şi prin munca sa direc­tă au luat fiinţă numeroase orga­nizaţii de masă, prin care s-a e­­xercitat o influenţă hotărîtoare a­­supra unor importante categorii de oameni ai muncii, în timpul dictaturii antonescie­­ne, în condiţiile războiului şi înăspririi terorii împotriva forţe­lor progresiste ale ţării, partidul comunist s-a făcut ecoul frămîn­­tării maselor şi năzuinţelor lor de libertate şi pace, unind cele mai largi forţe democratice şi patrio­tice în lupta pentru răsturnarea regimului fascist şi eliberarea ţării. In faţa unor confruntări hotărî­toare, ca acelea care au culminat cu insurecţia armată din august 1944, partidul s-a prezentat pre­gătit, valorificînd vasta sa muncă în direcţia asigurării unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Ast­fel, actul cu adevărat istoric în­scris cu eroism de către comu­nişti în cartea de aur a libertăţii şi neatîrnării ţării la 23 August a fost expresia voinţei poporului. Partidul a fost factorul hotărîtor al coalizării celor mai largi forţe sociale, politice şi militare, exer­­citîndu-şi cu răspundere rolul de organizator şi conducător. S-au deschis astfel perspecti­vele Valorificării elanului revolu­­ţionanr în cîmpul muncii construc­tive, al unei activităţi fundamen­tal noi, prin aceea că poporul liber pe soarta sa a luat în propriile miini cauza propăşirii patriei. Stimaţi tovarăşi, Cu adîncă preţuire şi recunoş­tinţă pentru înaintaşi, se cuvine să arătăm că proletariatul din Braşov, alături de muncitorimea din întreaga ţară, şi-a manifestat exemplar spiritul revoluţionar şi combativitatea în această eroică luptă. Vor rămîne veşnic vii fap­tele de glorie organizate sub stea­gul partidului de către proletaria­tul braşovean. Participarea sa la grevele din anul 1920, prezenţa unor delegaţi din Braşov la Con­gresul de întemeiere al partidului comunist, luptele greviste după 1924, acţiunile de sabotare ale maşinii de război germane şi atî­­tea altele, pe care le atestă isto­ria vie, alcătuiesc pagini din cro­nica luptei revoluţionare victo­rioase din România. Pe meleagu­rile acestea şi-au dat mîna co­muniştii români şi de alte naţio­nalităţi, făcînd din solidaritatea de clasă o armă politică. Recunoaştem, plini de dragoste şi preţuire, printre cei prezenţi la această adunare, figurile unor ne­înfricaţi luptători comunişti, feri­ciţi desigur să vadă împlinit idealul luptei lor, fericiţi să parti­cipe la înflorirea patriei graţie politicii partidului. Preţuim minunata lor luptă şi muncă şi vedem în exemplul lor pilda unei vieţi închinate nobile­lor idealuri ale lichidării exploa­tării omului de către om, ale prie­teniei între popoare, ale socialis­mului. Este suprema satisfacţie a unui comunist aceea de a şti că serveşte neclintit cauza clasei muncitoare şi a înfloririi ţării. Permiteţi-mi tovarăşi să exprim de la această tribună recunoştin­ţa noastră faţă de toţi aceia care au dat partidului tot ceea ce au avut mai bun, identificîndu-şi via­ţa cu cauza acestuia, slujind exem­plar politica sa, în condiţiile activităţii de edifi­care a noii societăţi, generaţii noi de comunişti au dus mai departe flacăra vie a luptei grele din anii marilor confruntări de clasă, ani­mate de devotamentul faţă de principiile partidului, faţă de pa­trie şi popor. Răsturnarea dictaturii antones­­ciene şi eliberarea de sub jugul fascist a inaugurat o nouă etapă istorică în dezvoltarea României — etapa revoluţiei populare vic­torioase. Clasa muncitoare, în a­­lianţă cu ţărănimea muncitoare, cu masele largi de oameni ai muncii, a înfrînt forţele reacţiunii, a instaurat la 6 martie 1945 pri­mul guvern revoluţionar-democra­­tic, pregătind condiţiile pentru în­lăturarea monarhiei, proclamarea republicii, şi punerea temeliilor statului socialist. Realizarea aces­tor prefaceri a confirmat în mod strălucit consecvenţa de care a dat dovadă partidul nostru în transpunerea practică a angaja­mentului ce şi l-a asumat în faţa poporului. Preluarea întregii puteri politi­ce de către clasa muncitoare a constituit premisa hotărîtoare a trecerii României în epoca sa cea mai luminoasă şi bogată în pre­faceri în interesul poporului în epoca revoluţiei şi construcţiei so­cialiste. Din acel moment, partidul nostru şi-a concentrat întreaga sa gîndire, energie şi capacitate or­ganizatorică în direcţia edificării noii orînduiri sociale, creării şi dezvoltării bazei tehnice-materiale a socialismului, consolidării, ex­tinderii şi perfecţionării continue a relaţiilor de producţie socia­liste, conducerii şi planificării e­­conomiei naţionale şi vieţii social­­culturale a ţării. Asumîndu-şi istorica răspunde­re de a conduce poporul pe calea socialismului şi comunismului, partidul nostru s-a călăuzit de ideea marxist-leninistă potrivit că­reia construirea socialismului în­­tr-o anumită ţară nu poate fi de­­cît opera poporului din acea ţară, şi socialismul este trainic numai atunci cînd corespunde pe deplin cerinţelor poporului, năzuinţelor şi idealurilor sale. Viaţa a demon­strat că edificarea cu succes a noii societăţi presupune, prin ur­­mare, aplicarea creatoare a ade­vărurilor generale formulate de ştiinţa marxist-leninistă la condi­ţiile istorice concrete ale fiecă­rei ţări, abordarea independentă a problemelor dezvoltării economice, sociale şi politice a ţării în raport cu aceste condiţii, cu cerinţele fiecărei etape, în elaborarea programului con­strucţiei socialiste, Partidul Comu­nist Român a pornit de la concep­ţia materialist-istorică despre ro­lul decisiv al forţelor de produc­ţie, al bazei tehnice-materiale pentru evoluţia societăţii. Politica de industrializare — care a germinat îndelung în gîn­­direa partidului încă de la înfiin­ţarea lui —­ a devenit programul material al avîntului tuturor for­ţelor de producţie ale ţării. Se poate afirma că totalitatea prefa­cerilor şi progreselor ce s-au rea­lizat în economia noastră naţio­nală în procesul construcţiei so­cialiste, sunt indisolubil legate de politica de industrializare apli­cată cu o mare consecvenţă de către Partidul Comunist Român. S-a confirmat în mod strălucit că industrializarea este singura cale în stare să asigure progresul ra­pid al forţelor de producţie şi să sporească necontenit avuţia naţio­nală, să asigure dezvoltarea ar­monioasă a tuturor ramurilor eco­nomice şi să facă posibilă creşte­rea neîncetată a nivelului de trai. Totodată ea s-a dovedit a fi un factor hotărîtor în asigurarea şi întărirea independenţei naţionale, în participarea tot mai intensă a României la circuitul economic mondial, în creşterea contribuţiei poporului nostru la întărirea ma­terială a forţelor mondiale ale socialismului şi afirmarea tot mai puternică a superiorităţii modului de producţie socialist. Congresul al X-lea al partidu­lui, stabilind ca direcţie principa­lă a dezvoltării bazei tehnice-ma­teriale a socialismului în ţara noastră continuarea în ritm susţi­nut a industrializării, a dat o fun­damentare unitară şi de lungă perspectivă acestui program, ac­centuând asupra îmbunătăţirii structurii pe ramuri şi în profil teritorial a industriei, prin creş­terea cu prioritate a ramurilor moderne, strîns legate de progre­sul tehnico-ştiinţific contemporan. Dovada cea mai concludentă a justeţei şi clarviziunii acestei o­­rientări a partidului pe tărîmul construcţiei economice o aduc în­seşi rezultatele obţinute. Este o fericită coincidenţă faptul că în preajma glorioasei aniversări a unei jumătăţi de veac de existen­ţă a partidului, poporul nostru a făcut bilanţul strălucit al cinci­nalului 1966—1970, perioadă care, prin amploarea şi proporţiile rea­lizărilor obţinute, reprezintă etapa cea mai rodnică, cea mai fecundă în istoria construcţiei noastre so­cialiste. în această perioadă indus­tria şi-a cucerit în mod hotărît rolul de ramură conducătoare în economia naţională, cu cele mai largi efecte pozitive asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Este suficient să arătăm că astăzi în industrie se creează cea mai mare parte a venitului naţional — pes­te 60 la sută, în timp ce cu cinci ani în urmă această ramură par­ticipa cu 49 la sută, iar înainte de război, abia cu 30 la sută. Ritmu­rile înalte de creştere a producţiei industriale, procesul tot mai accen­tuat de diversificare a ei, situea­ză România printre ţările cu eco­nomia cea mai dinamică. O componentă esenţială a poli­ticii de industrializare socialistă — a cărei însemnătate a crescut mult în ultimii cinci ani — este repartizarea raţională a forţelor de producţie moderne pe întreg teri­toriul ţării, politică adînc princi­pială, care corespunde pe deplin intereselor poporului. „Aplicînd această politică — sub­linia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu — noi am pornit de la învăţătura marxistă, de la concep­tul că edificarea socialismului şi comunismului presupune ridica­rea la o viaţă nouă a tuturor lo­calităţilor, la un nivel superior de civilizaţie materială şi spiri­tuală", între primele trei judeţe ale ţării care realizează o producţie de peste 15 miliarde lei se numără şi Braşovul, puternic centru in­dustrial a cărui pondere s-a ridi­cat la 6,7 la sută în producţia in­dustrială totală şi la 15,7 la sută în ramura construcţiilor de ma­şini. Profilul industrial al judeţu­lui nostru, preponderenţa între­prinderilor constructoare de ma­şini, înalta tehnicitate a majori­tăţii produselor ce se creează aici, ca şi perspectiva unei diversifi­cări şi mai accentuate a produc­ţiei şi asimilării unor produse de mare complexitate reprezintă o vie expresie a orientării impri­mate de­ conducerea partidului spre folosirea maximă a potenţia­lului material şi uman la un nivel superior, inclusiv a tradiţiei indus­triale existente în judeţul Braşov. în prezent, oamenii muncii din întreprinderile braşovene, alături de întregul front industrial al ţă­rii, îşi concentrează energiile crea­toare în direcţia realizării exem­plare a sarcinilor primului an din noul cincinal — program grandios de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înflo­rire a României socialiste. Noul impuls şi conţinutul mai înalt pe care l-au imprimat întrecerii so­cialiste, angajamentele substan­ţiale pe care şi le-au luat şi pe care le-au îndeplinit înainte de termen, realizarea în bune condi­­ţiuni şi depăşirea apreciabilă a sarcinilor de plan pe primele pa­tru luni ale acestui an, în întîm­­pinarea glorioasei aniversări a partidului, reprezintă, fără îndoia­lă, expresia ataşamentului profund al oamenilor muncii din industria judeţului Braşov faţă de politica înţeleaptă a partidului, mărturia dragostei şi recunoştinţei nemăr­ginite pe care o poartă condu­cerii partidului, secretarului ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu. Tovarăşi, Sărbătorirea semicentenarului gloriosului nostru partid ne oferă prilejul de a reflecta nu numai asupra drumului parcurs de indus­tria noastră socialistă, ci şi asu-, pra transformărilor profunde so­­cial-economice pe care le-a cu­noscut agricultura românească, sub influenţa înnoitoare a politicii partidului şi cu sprijinul efectiv al statului socialist. încă de la înfiinţare, Partidul Comunist Român a acordat o ma­re atenţie rezolvării problemei a­­grare, făuririi şi întăririi alianţei muncitoreşti-ţărăneşti în lupta pentru cucerirea puterii politice, pentru independenţa şi suverani­tatea naţională, pentru construirea socialismului în ţara noastră. El s-a călăuzit permanent de învăţă­tura marxist-leninistă, demonstrînd şi în acest domeniu capacitatea sa creatoare, priceperea de a a­­dopta soluţiile cele mai potrivite fiecărei etape. Uriaşa operă de transformare socialistă a agricul­turii, condusă şi înfăptuită de par­tidul nostru, evidenţiază numeroa­se elemente de originalitate, încheierea cu succes a proce­sului de cooperativizare a agri­culturii a marcat victoria defini­tivă a relaţiilor socialiste de pro­ducţie la sate, a transformat ţă­rănimea într-o clasă nouă a socie­tăţii. Ea a devenit participantă activă, alături de clasa munci­toare şi celelalte categorii so­ciale, la edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Agricultura reprezintă, în con­cepţia partidului nostru, una din ramurile de cea mai mare impor­tanţă ale economiei naţionale, cu un rol hotărîtor pentru progresul rapid al întregii economii şi ridi­carea nivelului de trai al poporu­lui. Poziţia ei impune necesitatea unei dezvoltări armonioase, bine proporţionate, a ramurilor care o compun, integrarea ei organică în progresul general al economiei. în lumina acestei concepţii, partidul a stabilit ca orientare­ de bază dezvoltarea intensivă a agricultu­rii, prin introducerea largă a progresului tehnic, prin extinde­rea mecanizării, chimizării, înfăp­tuirii vastului program de irigaţii şi alte îmbunătăţiri funciare, prin ridicarea zootehniei, în cincinalul care a trecut, pro­ducţia globală agricolă a fost cu 24 la sută mai mare decit în pe­rioada 1961—1965. Acest rezultat este cu atît mai pozitiv cu cît el a fost obţinut într-o perioadă în care 3 ani consecutiv au fost con­diţii climatice nefavorabile, la ca­re se adaugă catastrofalele inun­daţii de anul trecut. După ce s-a referit la direcţiile de dezvoltare a agriculturii în noul cincinal şi la eficienţa măsu­rilor luate în ultimul timp de par­tid, tovarăşul Constantin Drăgan a relevat că oamenii muncii de pe ogoarele judeţului nostru s-au an­gajat cu toate forţele în campania agricolă din primăvara aceasta, pentru asigurarea unei recolte bo­gate în acest an, dorind să-şi ex­­prime şi pe această cale adeziu­nea deplină la politica partidului, sentimentele de fierbinte recunoş­tinţă faţă de conducerea partidu­lui. Acest bilanţ cu care se prezin­tă în pragul zilei de 8 Mai atît oa­menii muncii din industrie şi agri­cultură cît şi lucrătorii din cele­lalte ramuri ale economiei jude­ţului, reflectă hotărîrea cu care sub conducerea organizaţiilor de par­tid, sînt transpuse în viaţă obiec­tivele complexe ale noului plan cincinal. Permiteţi-mi, stimaţi tovarăşi, ca de la această tribună festivă, să adresez, în numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în numele Comitetului judeţean de partid, cele mai cal­de felicitări tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov, pentru importantele realizări obţinute şi să le urez din adîncul inimii noi succese în înfăptuirea politicii par­tidului şi statului nostru, spre bi­nele întregului nostru popor, al fiecărui om al muncii. Stimaţi tovarăşi, Ţelul suprem al politicii parti­dului şi statului nostru, al mari­lor eforturi de punere optimă în valoare a resurselor materiale şi umane ale ţării, este ridicarea con­tinuă a standardului de viaţă al poporului, înaintarea tuturor celor ce muncesc spre treptele cele mai înalte ale civilizaţiei materiale şi spirituale, manifestarea plenară a aptitudinilor şi personalităţii fie­cărui membru al societăţii noas­tre. Notînd succint realizările par­tidului pe tărîmul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oameni­lor muncii, sîntem conştienţi că aceasta reprezintă doar aspec­tul material al unui proces mult mai profund, cu implicaţii în însăşi structura spirituală a omului so­cietăţii noastre. Mărirea salariilor —­ îndeosebi a celor mici — şi sporirea numărului de persoane salariate, a făcut, ca veniturile din salarii ale populaţiei să fie în 1970 cu peste 50 la sută mai mari de­cit în 1965. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, a standar­dului de viaţă, atît la oraşe cît şi la sate, se reflectă în faptul că volumul de­­ mărfuri desfăcute populaţiei a fost de 1,5 ori mai mare în cincinalul ce s-a încheiat, în noul cincinal, salariul va creş­te pe întreaga ţară cu cca. 20 la sută şi se vor construi din fondu­rile de stat şi prin credite, de 1,5 ori mai multe apartamente decit în cincinalul trecut. Nu voi aminti aici şi celelalte sporuri materiale la alte categorii de cetăţeni —­ pensionari, studenţi, familii cu co­pii — şi de cheltuielile sociale acoperite din bugetul statului în noul cincinal. Socialismul a creat nu numai condiţii politice, ci­ şi materiale pentru ridicarea culturală a so­cietăţii şi afirmarea creatoare a oamenilor muncii pe plan intelectual. Generalizarea învăţă­­mîntului de 10 ani şi perfecţio­narea procesului instructiv-educa­­tiv la nivelul cerinţelor societăţii contemporane au creat o bază pu­ternică pentru ridicarea nivelului general de cultură şi pregătire a viitoarelor cadre necesare econo­miei naţionale. La nivelul exigen­ţelor majore ale construirii noii societăţi, învăţămîntul superior a constituit veriga principală în for­marea noii intelectualităţi, în pre­gătirea­ cadrelor de înaltă califi­care pentru toate domeniile de ac­tivitate, în faţa noului plan cincinal şi a­­ unor programe de largă perspec­tivă pentru dezvoltarea economiei naţionale, care presupun înalta pregătire profesională şi culturală a tuturor membrilor societăţii, partidul ,a luat măsuri de amelio­rare, reciclare şi de împrospă­tare sistematică a cunoştinţelor tuturor celor angrenaţi în opera vastă de edificare a societăţii so­cialiste multilateral, dezvoltate. în acest context, partidul nostru a­­cordă o mare importanţă proble­mei angrenării active a specialiş­tilor la realizarea vastului pro­gram de cercetare elaborat de partid, la promovarea noului în toate domeniile activităţii de cre­aţie. Pornind de la premisa că inte­grarea socială activă a omului e în legătură cu gradul său de pre­gătire ideologică şi profesională, Partidul Comunist Român acordă cea mai mare atenţie ridicării ni­velului cultural al maselor şi edu­cării lor în spiritul umanismului socialist, în toţi aceşti ani de con­strucţie socialistă, ştiinţa, arta, cultura au cunoscut o înflorire fără precedent, devenind un bun al tuturor şi creînd condiţii pen­tru înfăptuirea acelui deziderat formulat de conducerea partidu­lui, şi anume ca socialismul să, în­semne cunoaşterea şi însuşirea a tot ce a realizat mai bun şi mai nobil omenirea în milenara sa e­­xistenţă. Intelectualitatea judeţu­lui nostru, creatorii de bunuri spi­rituale, alături de toţi oamenii muncii, şi-au îndeplinit cu cinste misiunea ce şi-au asumat-o de a contribui la satisfacerea acestui înalt deziderat. Permiteţi-mi să adresez tuturor intelectualilor din judeţul Braşov îndemnul cald de a răspunde cu acelaşi elan che­mării partidului şi de a depune întreaga lor capacitate creatoare pe tărîmul progresului vieţii spi­rituale a poporului. O constantă a vastei şi înţelep­­tei politici a partidului de fertili­zare a gîndirii şi practicii social­­istorice a clasei muncitoare, a în­tregului popor, a fost de-a lungul anilor preocuparea pentru apro­fundarea teoriei marxist-leniniste şi aplicarea ei creatoare. Partidul Comunist Român, desfăşurînd o largă acţiune de educare mar­xistă a oamenilor muncii, reuşeşte să pună astfel în mişcare una din cele mai vaste şi decisive rezerve de energie a ţării: energia umană. Prefaceri fundamentale au fost să­­vîrşite în ultimii 20 de ani sub înrîurirea politicii partidului, în fizionomia social-politică a po­porului nostru, în structura sa de clasă, în raporturile naţionale, în conţinutul şi mecanismul de func­ţionare a democraţiei noastre socialiste. O privire asupra drumului par­curs de partid în cele 5 decenii de viaţă relevă, ca una din cele mai mari victorii ale sale, rezolva­rea justă, în spiritul marxism-le­­ninismului, a problemei naţionale, lichidarea inegalităţii şi asupririi naţionalităţilor conlocuitoare, ceea ce formează azi unul din pilonii unităţii de nezdruncinat a poporu­lui nostru, a forţei orînduirii noas­tre socialiste. Strîns uniţi în jurul partidului comunist, oamenii mun­cii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, muncesc cu hotărîre, umăr la umăr, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, pentru înflorirea patriei socialiste. Acest adevăr îşi găseşte sub ochii noştri confirmarea, aici, în judeţul Braşov, unde istoria a consemnat de multe veacuri ma­nifestări de solidaritate a oame­nilor muncii de limbi diferite, dar uniţi prin idealul comun de drep­tate socială şi progres, ideal ce-şi găseşte abia azi, în condiţiile so­cialismului, depline posibilităţi de a se materializa. Succesul activităţii partidului nostru în toate domeniile mun­cii sale se întemeiază pe realis­mul iniţiativelor ce le-a avut, pe capacitatea de a acţiona creator în conducerea societăţii, de a lua întotdeauna în consideraţie situa­ţia concretă şi a promova măsuri ştiinţific întemeiate, potrivite cu evoluţia firească a construcţiei noastre socialiste. Este evident că o asemenea maturitate al partidu­lui, legătura sa indisolubilă cu masele, o datorează compoziţiei sale, preponderent muncitoreşti, ceea ce exprimă esenţa sa de par­tid de avangardă al clasei munci­toare. în prezent, cei 2.100.000 de membri de partid reprezintă 15 la sută din populaţia majoră a ţării, ceea ce ilustrează prezenţa şi in­fluenţa hotărîtoare a comuniştilor în mase. Răspunzînd sarcinilor ce îi revin în etapa actuală, partidul acordă o atenţie deosebită lărgirii continue a democraţiei interne de partid, a democraţiei socialiste. în acest sens, vorbitorul a subliniat că dezbaterea de către comunişti şi întregul popor a problemelor majore privind economia naţio­nală, a problemelor sociale, atra­gerea mai activă a organizaţiilor de masă şi obşteşti la rezolvarea treburilor generale ale statului, vizitele de lucru­ ale conducerii partidului şi statului în toate ju­deţele ţării şi întîlnirile cu lucră­torii din diverse domenii, creşte­rea atribuţiilor organelor locale de partid şi de stat, au contribuit activ la creşterea rolului conducă­tor al partidului, au constituit mij­loace eficace de atragere a între­gului popor la rezolvarea trebu­rilor obşteşti. „Noi pornim — spunea nu de­mult secretarul general al parti­dului nostru — de la faptul că în condiţiile în care clasa muncitoa­re, ţărănimea, intelectualitatea şi-au luat destinele în propriile mîini, trebuie să fie create şi for­mele organizatorice corespunză­toare pentru participarea organi­zată, la toate nivelurile, a oame­nilor muncii la soluţionarea pro­blemelor dezvoltării societăţii noastre". Partidul, cu hotărîrea şi consec­venţa ce îi sînt proprii, a răspuns pe deplin acestei cerinţe a etapei actuale a progresului societăţii noastre. Stimaţi tovarăşi, întreg poporul nostru este ani­mat de sentimentul mîndriei pen­tru succesele obţinute, sub con­ducerea partidului, în înflorirea ţării, cît şi în afirmarea sa pe plan internaţional. întreaga politică in­ternă şi externă în strînsa lor u­­nitate are drept scop asigurarea condiţiilor prielnice edificării so­cialismului în România, participă­rii poporului nostru, liber şi stă­­pîn pe soarta sa, la lupta pentru progres social, colaborare şi pa­ce în lume. Oprindu-se asupra tradiţiilor in­ternaţionaliste ale mişcării munci­toreşti din ţara noastră, ale Par­tidului Comunist Român, şi sub­liniind că grija partidului pentru progresul patriei reprezintă prin­cipala contribuţie la creşterea forţelor socialismului pe plan in­ternaţional, vorbitorul a conchis i­­dentificat cu năzuinţele poporu­lui al cărui detaşament de avan­gardă e menit să fie, Partidul Co­munist Român a demonstrat stră­lucit că îşi îndeplineşte rolul istoric, atît naţional cît şi inter­naţional. Principiile călăuzitoare ale re­laţiilor cu toate celelalte partide comuniste şi muncitoreşti dezvol­tate de către partidul nostru re­zultă din credinţa că tăria unită­ţii dintre aceste partide decurge din respectul dreptului de a-şi e­­labora independent politica, stra­tegia şi tactica revoluţionară, de a hotărî asupra problemelor ţă­rii sale. în stabilirea principiilor care statornicesc asemenea relaţii, par­tidul nostru a avut o contribuţie deosebită. Ea reflectă fidelitatea faţă de aceste principii, cît şi fa­ţă de cauza generală a socialismu­lui în lume. Mîndria noastră de comunişti, membri ai unui partid perseverent pe această poziţie în decursul semicentenarului activi­tăţii sale, e deplin îndreptăţită, îndreptăţită apare şi mîndria în­tregului popor, recunoştinţa sa fierbinte faţă de partid şi condu­cerea sa, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru înţe­lepciunea cu care sunt transpuse aceste principii, în practica rela­ţiilor interstatale. Dezvoltarea pri­eteniei, alianţei şi colaborării mu­tuale cu toate statele socialiste, prin respectarea neabătută a nor­melor şi principiilor ce exprimă esenţa raporturilor de tip nou din­tre acestea, este perseverent şi multilateral realizată de către Ro­mânia. Se dovedeşte practic, de către viaţă, că afirmarea indepen­denţei şi suveranităţii naţionale nu contrazic internaţionalismul pro­letar, ci alcătuiesc împreună cu acesta un nucleu inseparabil. Noi ştim că în măsura în care această colaborare înlesneşte dezvoltarea fiecăreia dintre ţările socialiste, ea dezvoltă deopotrivă sistemul so­cialist mondial în ansamblu, deci influenţa ideilor şi aspiraţiilor ce­lor mai înaintate forţe sociale şi politice din lume. întruchipînd vo­inţa poporului român, statul nos­tru, P.C.R., vor aduce consecvent şi mai departe contribuţia lor în re­laţiile, din ce în ce mai largi, din­tre ţările socialiste. Totodată, în numele aceleiaşi voinţe şi al rea­lismului politic, activitatea inter­naţională a statului nostru va con­tribui la continua dezvoltare a co­laborării şi cooperării cu toate statele lumii, indiferent de orîn­­duirea lor socială pe baza respec­tării independenţei şi suveranită­ţii naţionale, a neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Este o linie ce decurge din nece­sităţile obiective ale societăţii mo­derne, din răspunderea faţă de propriul popor, faţă de cauza so­cialismului. Investit de către popor cu isto­rice răspunderi, P.C.R. nu a cu­noscut niciodată în cursul istoriei sale de decenii o altă unitate de măsură decît aceea a răspunderii faţă de popor, faţă de cauza socia­lismului. Iată de ce semicentena­rul său a devenit sărbătoarea în­tregului popor şi prilejuieşte ase­menea admirabile manifestări ale ataşamentului nostru unanim, ca cele pe care le înscriem zi de zi în actele recunoştinţei faţă de glo­riosul nostru partid. Activitatea ce o desfăşoară par­tidul nostru, conducerea sa, în di­recţia perfecţionării continue a activităţii din toate domeniile, a dat rezultate dintre cele mai im­portante. Conducerea concretă şi plină de răspundere a probleme­lor economiei, agriculturii, ştiin­ţei, învăţămîntului şi culturii d© către organele de partid, începînd cu Comitetul Executiv şi Secreta­riatul Comitetului Central, reflec­tă un stil de muncă perfecţionat, caracteristic prin răspunderea şi dinamismul său. Trecînd în revistă rezultatele obţinute în ultimii ani, adică în­deplinirea şi depăşirea prevederi­lor planului cincinal şi începerea unei noi perioade de muncă avîn­­tată, remarcăm cu mîndrie rolul secretarului general al partidului, personalitate politică proeminen­tă, fiu iubit al poporului nostru, căruia îi dedică întreaga sa capa­citate şi forţă de muncă, în cronica fierbinte a anilor de edificare a unei vieţi­ noi, libere, demne, din ce în ce mai fericite s-au înscris continuu fapte de mun­că înălţătoare, elocventă dovadă că politica partidului este politica noastră, a tuturor, întregul popor, în deplină unitate, oameni ai mun­cii de diferite profesii, de diferite vîrste, bărbaţi, femei şi copii, oa­meni ai muncii de naţionalităţi di­ferite, dar cărora socialismul le-a cimentat pentru totdeauna prie­tenia, îşi îndreaptă gîndul plin de recunoştinţă spre partid, spre în­ţeleaptă sa conducere. O unitate şi o forţă în acţiune, ca aceea a poporului nostru, demonstrează constant, în stima întregii lumi, că planurile sale de viitor reprezin­tă obiective certe, prilej de par­ticipare la creaţia universală de valori. Nicicînd în milenara noas­tră istorie, exemplară în faptele ei de luptă şi în idealurile ce au animat-o, nu a fost dată într-o a­­semenea proporţie ca în cei 50 de ani de activitate ai partidului, mă­sura potenţialului creator al mi­nunatului nostru popor. Partidul a valorificat energii, disponibili­tăţi, a concentrat capacitatea de gîndire şi muncă a poporului, este conştiinţa noastră cea mai vie, cea mai fidelă, cea mai avansată. Chezăşie a unui viitor strălucit, realizat de către om şi pentru om, într-o lume a socialismului birui­tor, partidul îşi exercită, capaci­tatea mobilizatoare cu o forţă me­reu sporită. Iată de ce la această mare săr­bătoare jubiliară încercăm un sen­timent de adîncă satisfacţie, con­jugat cu acela al răspunderii noas­tre. Să cinstim tovarăşi, prin mun­ca noastră neobosită, această săr­bătoare care aparţine glorioasei istorii a poporului nostru. Nici un efort nu este prea mare atunci cînd e vorba de misiunea patrio­tică şi internaţionalistă, în acelaşi timp a înfăptuirii grandioaselor perspective deschise de politica ştiinţifică a partidului, de hotă­­rîrile sale. Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, conducerea sa înţeleaptă, în frunte cu mult-stimatul său se­cretar general, tovarășul Nicolae Ceaușescu ! Moment din spectacolul festiv. (Urmare din pag. 1) jumătatea de secol de la în­temeierea Partidului Comunist Român. în timp ce pe fundalul scenei au fost proiectate ima­gini despre cele mai de seamă momente din istoria partidului nostru, recitatorii au dat glas luptei eroice a comuniștilor pentru interesele vitale ale po­porului, pentru scuturarea ju­gului fascist, pentru înfăptui­rea revoluţiei populare şi con­struirea socialismului pe pă­­mîntul românesc. Asistenţa a aplaudat cu în­sufleţire programul artistic, care a reunit actori ai Teatru­lui dramatic, corul­ Teatrului muzical, corurile Direcţiei re­gionale C.F.R., cooperativei meşteşugăreşti „Igiena" din Braşov, Ansamblul folcloric „Poieniţa" şi un grup de balet al Palatului culturii din Braşov, Ansamblul folcloric „Făgăra­şul", grupuri de gimnastică ar­tistică şi formaţii de dansuri populare româneşti, germane şi maghiare ale şcolarilor din Braşov şi Ghimbav. Regia artistică a spectacolu­lui festiv a aparţinut lui Ion Simionescu, regizor al Teatru­lui dramatic, scenariul, scriito­rului Emil Poenaru, conducerea muzicală dirijorului Mircea Lu­­cescu, iar scenografia, Cristinei Urdea. Ca semn de preţuire a talen­tului şi muncii lor, artiştilor le-a fost oferit din partea Co­mitetului judeţean de partid, un frumos coş cu flori.

Next