Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-05 / nr. 8186

rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.GR. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8186 Miercuri, 5 mai 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vdl Ieri după-amiază, în sala Teatrului dramatic din Braşov, a avut loc adunarea festivă consacrată aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Co­munist Român, pe care întregul nostru popor o va sărbători la 8 Mai. Erau prezenţi membri ai birourilor comitetelor jude­ţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale con­siliilor populare judeţean şi municipal, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării mun­citoreşti revoluţionare din ju­deţul nostru, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, conducători de întreprin­deri­­şi­ instituţii, muncitori fruntaşi în producţie, ţărani cooperatori, oameni de şti­inţă, cultură şi artă, cadre di­dactice, ofiţeri, ziarişti. Pe fun­dalul scenei, sărbătoreşte îm­podobită, sunt înscrise da­tele festive ,,1921-1971", iar alături,, un simbolic 50, peste care este aplicată stema P.C.R., steagul roşu — de lupte şi bi­ruinţe — al partidului, iar de­desubt, urarea : „Trăiască Par­tidul Comunist Român". Ora­­16. In aplauzele şi o­­vaţiile asistenţei, în prezidiul adunării iau loc tovarăşii Con­stantin Dragan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Matei, Ştefan Antoniu şi Ioan Bordaş, secretari ai Comitetu­lui judeţean de partid, Con­stantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal, Romul Radu, prim-vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Mi­­huţ, vechi militant al partidu­lui, membru al biroului Comi­tetului judeţean Braşov al P.C.R., Ioan Mărcuş, preşedin­tele Consiliului judeţean al sindicatelor, Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., Ana Mînză­­ţeanu, preşedinta Comitetului judeţean al­ femeilor, Gheorghe Trică, membru al biroului Co­mitetului judeţean de partid, director general al C.I.A.T. Braşov, Albert Alexandru, pre­şedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii d­e naţio­nalitate maghiară, redactor şef al ziarului „Brassói Lapok", Emil Spell, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, ge­­neral-maior Marin Dragu şi general-maior Ion Bolintinea­­nu, Ioan Gârceag, preşedintele C.A.P. Harman, Mihai Schus­ter, Székely Iosif, Gheorghe Simionescu, Gheorghe Vlad, Vaida Maria, Magdalena Zorea, Székely Francisca şi Iosif Ilieş — militanţi din ilegalitate ai partidului, Iosif Bucur, munci­tor la uzina „Metrom", Ioan Bărbulescu, muncitor la Uzina nr. 2, Mauriciu Vescan, direc­torul Teatrului muzical, şi dr. Pásztor Paul, membri ai parti­dului din ilegalitate, Sofia Pir­­vulescu, muncitoare­­la Fabrica de stofe, Gheorghe Niţescu, rectorul Institutului politehnic din Braşov, Cornelia Albu, directoarea liceului „Unirea" Braşov. Cuvîntul de deschidere a a­­dunării festive a fost rostit de tovarăşul Constantin Cliţînă. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Con­stantin Drăgan. Expunerea — un amplu şi semnificativ bilanţ al celor 50 de ani de luptă şi victorii ale partidului nostru comunist — a fost sub­liniată de asistenţă, în repe­tate rînduri, de vii şi îndelungi aplauze, de urale şi ovaţii, în semn de recunoştinţă şi încre­dere în partid, încercatul con­ducător al poporului, întreaga asistenţă scandează minute în şir „P.C.R.--P.C.R.“, „Ceauşescu —P.C.R.", „De partid condus, poporul îşi clădeşte viitorul". In această atmosferă de înăl­ţător entuziasm, tovarăşul Gheorghe Matei a dat apoi ci­tire textului unei telegrame, a­­dresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Adunarea festivă consacrată gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român s-a încheiat printr-un vibrant şi monumental spectacol de gală omagial. Spectacolul festiv a evocat drumul de lupte şi bi­ruinţe al poporului nostru, sub conducerea partidului, în (Continuare în pag. a 2-a) Din cuprins # Bilanţ rodnic în industria braşoveană. • Diversificarea producţiei de artizanat înseamnă valorificarea creaţiei ar­tistice populare. (pag. a 3-a) • La Washington. Inciden­te fără precedent între forţele de ordine şi de­monstranţii împotriva războiului din Indochina. (pag. a 4-a) Adunarea festivă de la Brașov, consacrată aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român vCf? Prezidiul adunării festive. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI CONSTANTIN DRAGAN - TEXT PRESCURTAT - Stimaţi tovarăşi, Trăim zilele imediat premergă­toare unui eveniment din cele mai pline de consecinţe pentru istoria şi destinul poporului ro­mân. Expresia celor mai înalte şi nobile sentimente faţă de Parti­dul Comunist Român, forţa politi­că hotărîtoare a evoluţiei Româ­niei moderne,­ dobîndeşte conti­nuu tăria faptelor exemplare de muncă. Gloriosul semicentenar este un nou prilej al afirmării neţărmuri­tei noastre adeziuni faţă de cau­za partidului, al angajării noastre depline faţă de programul său ştiinţific, al deplinei încrederi fa­ţă de conducerea sa înţeleaptă, faţă de secretarul său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cinci decenii reprezintă pe ră­bojul vremii un interval relativ scurt. Drumul parcurs de partid de la crearea sa şi pînă astăzi a înscris însă în marea carte a is­toriei patriei noastre paginile cele mai luminoase, cele mai pline de semnificaţii şi rezonanţă în viaţa poporului român. Evenimentul de la 8 mai 1921, pe care îl sărbătorim astăzi cu în­dreptăţit entuziasm — făurirea Partidului Comunist Român — se înscrie pe fundalul unui adînc şi îndelungat fenomen de maturiza­re, de clarificare ideologică şi de organizare a clasei muncitoare. El nu poate fi desprins de cele două procese hotărîtoare care au mar­cat a doua jumătate a veacului trecut şi anume răspîndirea socia­lismului ştiinţific şi crearea pri­melor organizaţii muncitoreşti în ţara noastră. Primul război mon­dial, cu întregul său cortegiu de suferinţe şi lipsuri ce au apăsat­­din greu pe umerii clasei munci­toare, ai maselor asuprite, a agra­vat contradicţiile social-economice ale regimului burghezo-moşieresc, a sporit combativitatea revoluţio­nară a maselor muncitoreşti şi a intensificat voinţa clasei munci­toare de a impune alt curs isto­riei României. Pe fundalul adîn­­cirii contradicţiilor de clasă, al creşterii avîntului revoluţionar, o deosebită influenţă a exercitat a­­supra luptei proletariatului român, Marea Revoluţie­ Socialistă din Octombrie, ale cărei idei au în­sufleţit masele muncitoare la ample bătălii de clasă. Clarificarea politico-ideologică în sînul mişcării muncitoreşti din ţara noastră, a dus la intensifica­rea luptei de clasă şi a creat fer­menţii grevei generale din 1920. Greva generală din 1920 a con­stituit — se poate spune — un preludiu al evenimentelor care au condus în 1921 la făurirea Par­tidului Comunist Român, întrunit la 8 mai 1921, Congresului i-a re­venit misiunea de o deosebită semnificaţie istorică de a consfinţi, prin hotărîrile sale, experienţa a­­cumulată de mişcarea socialistă din ţara noastră şi de a ridica pe o treaptă superioară, sub aspect ideologic şi organizatoric, lupta revoluţionară a proletariatului. El a­­ însemnat, după cum timpul, a dovedit-o, un eveniment crucial, ale­ cărui dimensiuni şi semnifi­caţii reies din aprecierea uriaşei şi rodnicei sale activităţi. Ele au fost magistral definite de către secretarul­­ general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu : „Crearea partidului comu­nist, detaşament de avangardă al clasei muncitoare — pe baza ideo­logiei marxist-leniniste — a con­stituit un moment de cea mai ma­re importanţă în istoria proleta­riatului din România. Prin aceas­ta lupta revoluţionară se ridică (Continuare In pag. a 2-a) O puternică manifestare a dragostei și încrederii față de partid și conducerea sa. TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu In aceste clipe înălţătoare, de fierbinte patriotism şi puternic en­tuziasm, generate de gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, participanţii la adunarea festivă din Braşov — membri ai comitetelor judeţean şi municipal de partid, activul de bază al aces­tora, vechi militanţi ai partidului, oameni ai muncii din industrie şi agricultură, lucrători din domeniul ştiinţei, artei, culturii şi învăţă­­mîntului , exprimînd gîndurile şi sentimentele tuturor comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri ale patriei socialiste, transmit Comitetului Central, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un călduros salut izvorît din deosebita stimă şi dragoste ce o poartă partidului, care de cinci decenii luminează drumul de lupte şi biruinţe al poporului nostru. Mîndri că suntem­ fii ai României socialiste, in a cărei istorie se înscrie şi viaţa nouă, mereu mai înfloritoare a localităţilor jude­ţului Braşov, Românie care ocupă astăzi un loc demn în rindul ţărilor libere, independente şi prospere, ne exprimăm profunda recunoştinţă faţă de partid şi conducerea sa înţeleaptă, faţă de po­litica sa ştiinţifică, marxist-leninistă, căreia îi datorăm prezentul şi viitorul de aur al patriei. Pentru noi, ca şi pentru toţi muncitorii, ţăranii şi intelectualii din judeţul Braşov — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — strîns uniţi sub steagul încărcat de glorie al partidului comuniştilor, nu există şi nu va exista un titlu de cinste şi onoare mai înalt decit acela de a înfăptui politica sa internă şi externă, care este politica noastră, expresie a celor mai vitale năzuinţe ale poporului român. La marea sărbătoare a întregului nostru popor, avem deosebita bucurie de a raporta conducerii partidului că oamenii muncii din judeţul Braşov, urmînd exemplul insufleţitor al comuniştilor, cin­stesc glorioasa aniversare a partidului cu un rodnic bilanţ de rea­lizări. Avîntaţi in marea întrecere care a cuprins ţara, oamenii muncii din întreprinderile judeţului au îndeplinit planul producţiei globale pe patru luni în proporţie de 103,5 la sută, productivitatea muncii 101,3 la sută, dînd suplimentar o producţie marfă în valoare de 268 milioane lei. Muncind cu hărnicie şi elan patriotic pentru terminarea la timp a lucrărilor agricole de primăvară, ţărănimea cooperatistă, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii şi specialiştii, de­monstrează încă o dată prin fapte hotărirea lor de a face să ro­dească înzecit, de la un an la altul, politica partidului de dezvoltare intensivă şi multilaterală a agriculturii noastre socialiste. In strînsă unitate cu ceilalţi oameni ai muncii, intelectualitatea judeţului nostru întîmpină semicentenarul partidului cu însemnate contribuţii la activitatea de cercetare ştiinţifică, în modernizarea învăţămintului de cultură generală, de specialitate şi superior, în creaţia artistică şi răspîndirea culturii în mase, în îmbogăţirea patri­moniului spiritual al patriei. Acum, cînd ne pregătim, împreună cu întreaga noastră naţiune socialistă. Să păşim pragul celui de-al şaselea deceniu de glorioasă existenţă a partidului, reînnoim în faţa Comitetului Central, a dum­neavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, angajamentul Comu­niştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov, de a înde­plini exemplar­ul a depăşi sarcinile ce ne revin din cincinalul con­strucţiei socialiste multilaterale, stabilit de Congresul al X-lea. In indicaţiile dumneavoastră, deosebit de preţioase, în dialogul permanent şi direct pe care-l purtaţi cu membrii de partid, cu po­porul, vedem un izvor nesecat de energii creatoare pentru noi şi însemnate Victorii, o manifestare vie a participării întregului partid, a întregului popor la actul de conducere a destinelor ţării, o ex­presie a încrederii neţărmurite, reciproce, dintre partid, popor şi conducerea sa iubită, a unităţii şi coeziunii de granit. Cu aceste gînduri, cu inimile încărcate de bucuria pe care o încercăm la sărbătorirea gloriosului semicentenar al Partidului Co­munist Român, puternicul detaşament al comuniştilor braşoveni — veterani ai mişcării revoluţionare şi tineri — toţi oamenii muncii asigură conducerea partidului, pe dumneavoastră mult stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că îşi vor pune în continuare toată capaci­tatea şi energia creatoare în slujba înălţării patriei socialiste pe cele mai înalte piscuri ale progresului şi civilizaţiei comuniste. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Întîlnirea tovarăşului Constantin Drăgan cu ofiţeri din Garnizoana Braşov In cadrul manifestărilor prilejuite de apropiata aniversare a 50 de ani de la crearea Partidului Comu­nist Român, se înscrie şi întîlnirea pe care tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a avut-o ieri în sala coloanelor a Casei Armatei, cu cadrele de comandă, secretari ai organizaţiilor de partid şi alţi ofi­ţeri din Garnizoana Braşov. Adunarea a fost deschisă de ge­­neral-maior Marin Dragu. Primit cu vii aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Constantin Dră­gan. Referindu-se la profundele semnificaţii pe care le comportă ani­versarea gloriosului semicentenar al partidului, vorbitorul s-a oprit pe larg la rezultatele obţinute de poporul nostru, de locuitorii jude­ţului Braşov, în dezvoltarea econ­o­­mică şi social-culturală­, mai ales în perioada ultimului cincinal, la pers­pectiva luminoasă deschisă ţării de îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal, de materializarea măreţu­lui program stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului. în încheierea întîlniirii, elevii Şco­lii de ofiţeri „Leontin Sălăjac" din Braşov au susţinut un spectacol dedicat semicentenarului. De ase­menea, invitaţilor le-a fost prezen­tată o gală de filme documentare mil­itore. Spectacolul festiv „Omagiu partidului“ In sala Ansamblului ,,Rapsodia română'' din Capitală a avut loc, marţi seara, un spectacol festiv prezentat de formaţii mu­zicale şi coregrafice de amatori, fruntaşe la finala celui de-al X-lea Concurs artis­tic republican, intitulat ,,Omagiu partidu­lui". Sinteză vie a talentelor care înfloresc astăzi pe întreg cuprinsul patriei, specta­colul festiv a reunit pe cei mai talentaţi reprezentanţi ai celor 200 000 de artişti amatori, care activează în cadrul a peste 8 500 de formaţii corale, orchestrale, de dansuri, fanfare şi ansambluri folclorice ale sindicatelor, aşezămintelor culturale, caselor de cultură ale tineretului şi coope­rativelor meşteşugăreşti. Acordurile viguroase ale cîntecului ,,Cinci decenii, cinci cununi" de Th. Bratu, inter­pretat cu măiestrie de corurile reunite ale sindicatelor Uzinei ,,Tractorul" Braşov, în­­văţămînt Craiova, Cooperativei meşteşugă­reşti ,,Igiena" Bucureşti şi căminului cul­tural din Budeşti — Ilfov, au marcat deschi­derea spectacolului, în continuare, rap­sozi şi formaţii de instrumente populare ale căminelor culturale, din diferite zone fol­clorice, au adus pe scenă obiceiuri şi da­tini care alcătuiesc izvorul veşnic viu al folclorului nostru, preţuit pentru pitores­cul şi originalitatea sa pe numeroase me­ridiane ale lumii. Pe scenă au pus apoi stăpînire cîntecul şi dansul popular, cu vitalitatea şi prospeţimea lor bine cunos­cute. Străvechiul joc al ,,Căluşului", suite olteneşti, jocuri transilvănene, bănăţene, moldoveneşti, munteneşti şi maramureşene, melodii populare de pe întreg cuprinsul patriei, alternînd cu cîntece şi dansuri in­terpretate de artişti amatori din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, s-au succe­dat pe podium, oferind o imagine de un autentic pitoresc. Expresie a largilor posibilităţi artistice de care dispun interpreţii amatori, spec­tacolul a mai cuprins arii şi coruri din o­­pere şi operete, muzică de cameră, piese coregrafice, melodii de muzică uşoară. Acordurile maiestuoase ale cîntecului ,,Partid, pavăza mea", de Ioan D. Chi­­rescu, interpretat de corurile reunite ale sindicatelor Uzinelor ,,23 August" şi ,,Re­publica" din Capitală, Palatului culturii din Ploieşti şi căminelor culturale din Ardu­­şat — Maramureş şi Brăneşti — Dîmboviţa, au încheiat această prestigioasă manifes­tare artistică străbătută de puternicul en­tuziasm al acestor zile premergătoare glo­riosului jubileu,de la 8 mai. Vii şi îndelungi aplauze au răsplătit, de-a lungul spectacolului, strădaniile şi talentul interpreţilor. (Agerpres)

Next