Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)
1971-05-05 / nr. 8186
rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.GR. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8186 Miercuri, 5 mai 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vdl Ieri după-amiază, în sala Teatrului dramatic din Braşov, a avut loc adunarea festivă consacrată aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, pe care întregul nostru popor o va sărbători la 8 Mai. Erau prezenţi membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti revoluţionare din judeţul nostru, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, conducători de întreprinderişi instituţii, muncitori fruntaşi în producţie, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, cadre didactice, ofiţeri, ziarişti. Pe fundalul scenei, sărbătoreşte împodobită, sunt înscrise datele festive ,,1921-1971", iar alături,, un simbolic 50, peste care este aplicată stema P.C.R., steagul roşu — de lupte şi biruinţe — al partidului, iar dedesubt, urarea : „Trăiască Partidul Comunist Român". Ora16. In aplauzele şi ovaţiile asistenţei, în prezidiul adunării iau loc tovarăşii Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Matei, Ştefan Antoniu şi Ioan Bordaş, secretari ai Comitetului judeţean de partid, Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal, Romul Radu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Mihuţ, vechi militant al partidului, membru al biroului Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Ioan Mărcuş, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., Ana Mînzăţeanu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Gheorghe Trică, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, director general al C.I.A.T. Braşov, Albert Alexandru, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, redactor şef al ziarului „Brassói Lapok", Emil Spell, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, general-maior Marin Dragu şi general-maior Ion Bolintineanu, Ioan Gârceag, preşedintele C.A.P. Harman, Mihai Schuster, Székely Iosif, Gheorghe Simionescu, Gheorghe Vlad, Vaida Maria, Magdalena Zorea, Székely Francisca şi Iosif Ilieş — militanţi din ilegalitate ai partidului, Iosif Bucur, muncitor la uzina „Metrom", Ioan Bărbulescu, muncitor la Uzina nr. 2, Mauriciu Vescan, directorul Teatrului muzical, şi dr. Pásztor Paul, membri ai partidului din ilegalitate, Sofia Pirvulescu, muncitoarela Fabrica de stofe, Gheorghe Niţescu, rectorul Institutului politehnic din Braşov, Cornelia Albu, directoarea liceului „Unirea" Braşov. Cuvîntul de deschidere a adunării festive a fost rostit de tovarăşul Constantin Cliţînă. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan. Expunerea — un amplu şi semnificativ bilanţ al celor 50 de ani de luptă şi victorii ale partidului nostru comunist — a fost subliniată de asistenţă, în repetate rînduri, de vii şi îndelungi aplauze, de urale şi ovaţii, în semn de recunoştinţă şi încredere în partid, încercatul conducător al poporului, întreaga asistenţă scandează minute în şir „P.C.R.--P.C.R.“, „Ceauşescu —P.C.R.", „De partid condus, poporul îşi clădeşte viitorul". In această atmosferă de înălţător entuziasm, tovarăşul Gheorghe Matei a dat apoi citire textului unei telegrame, adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Adunarea festivă consacrată gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român s-a încheiat printr-un vibrant şi monumental spectacol de gală omagial. Spectacolul festiv a evocat drumul de lupte şi biruinţe al poporului nostru, sub conducerea partidului, în (Continuare în pag. a 2-a) Din cuprins # Bilanţ rodnic în industria braşoveană. • Diversificarea producţiei de artizanat înseamnă valorificarea creaţiei artistice populare. (pag. a 3-a) • La Washington. Incidente fără precedent între forţele de ordine şi demonstranţii împotriva războiului din Indochina. (pag. a 4-a) Adunarea festivă de la Brașov, consacrată aniversării a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român vCf? Prezidiul adunării festive. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI CONSTANTIN DRAGAN - TEXT PRESCURTAT - Stimaţi tovarăşi, Trăim zilele imediat premergătoare unui eveniment din cele mai pline de consecinţe pentru istoria şi destinul poporului român. Expresia celor mai înalte şi nobile sentimente faţă de Partidul Comunist Român, forţa politică hotărîtoare a evoluţiei României moderne, dobîndeşte continuu tăria faptelor exemplare de muncă. Gloriosul semicentenar este un nou prilej al afirmării neţărmuritei noastre adeziuni faţă de cauza partidului, al angajării noastre depline faţă de programul său ştiinţific, al deplinei încrederi faţă de conducerea sa înţeleaptă, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cinci decenii reprezintă pe răbojul vremii un interval relativ scurt. Drumul parcurs de partid de la crearea sa şi pînă astăzi a înscris însă în marea carte a istoriei patriei noastre paginile cele mai luminoase, cele mai pline de semnificaţii şi rezonanţă în viaţa poporului român. Evenimentul de la 8 mai 1921, pe care îl sărbătorim astăzi cu îndreptăţit entuziasm — făurirea Partidului Comunist Român — se înscrie pe fundalul unui adînc şi îndelungat fenomen de maturizare, de clarificare ideologică şi de organizare a clasei muncitoare. El nu poate fi desprins de cele două procese hotărîtoare care au marcat a doua jumătate a veacului trecut şi anume răspîndirea socialismului ştiinţific şi crearea primelor organizaţii muncitoreşti în ţara noastră. Primul război mondial, cu întregul său cortegiu de suferinţe şi lipsuri ce au apăsatdin greu pe umerii clasei muncitoare, ai maselor asuprite, a agravat contradicţiile social-economice ale regimului burghezo-moşieresc, a sporit combativitatea revoluţionară a maselor muncitoreşti şi a intensificat voinţa clasei muncitoare de a impune alt curs istoriei României. Pe fundalul adîncirii contradicţiilor de clasă, al creşterii avîntului revoluţionar, o deosebită influenţă a exercitat asupra luptei proletariatului român, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, ale cărei idei au însufleţit masele muncitoare la ample bătălii de clasă. Clarificarea politico-ideologică în sînul mişcării muncitoreşti din ţara noastră, a dus la intensificarea luptei de clasă şi a creat fermenţii grevei generale din 1920. Greva generală din 1920 a constituit — se poate spune — un preludiu al evenimentelor care au condus în 1921 la făurirea Partidului Comunist Român, întrunit la 8 mai 1921, Congresului i-a revenit misiunea de o deosebită semnificaţie istorică de a consfinţi, prin hotărîrile sale, experienţa acumulată de mişcarea socialistă din ţara noastră şi de a ridica pe o treaptă superioară, sub aspect ideologic şi organizatoric, lupta revoluţionară a proletariatului. El a însemnat, după cum timpul, a dovedit-o, un eveniment crucial, ale cărui dimensiuni şi semnificaţii reies din aprecierea uriaşei şi rodnicei sale activităţi. Ele au fost magistral definite de către secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Crearea partidului comunist, detaşament de avangardă al clasei muncitoare — pe baza ideologiei marxist-leniniste — a constituit un moment de cea mai mare importanţă în istoria proletariatului din România. Prin aceasta lupta revoluţionară se ridică (Continuare In pag. a 2-a) O puternică manifestare a dragostei și încrederii față de partid și conducerea sa. TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu In aceste clipe înălţătoare, de fierbinte patriotism şi puternic entuziasm, generate de gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, participanţii la adunarea festivă din Braşov — membri ai comitetelor judeţean şi municipal de partid, activul de bază al acestora, vechi militanţi ai partidului, oameni ai muncii din industrie şi agricultură, lucrători din domeniul ştiinţei, artei, culturii şi învăţămîntului , exprimînd gîndurile şi sentimentele tuturor comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri ale patriei socialiste, transmit Comitetului Central, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un călduros salut izvorît din deosebita stimă şi dragoste ce o poartă partidului, care de cinci decenii luminează drumul de lupte şi biruinţe al poporului nostru. Mîndri că suntem fii ai României socialiste, in a cărei istorie se înscrie şi viaţa nouă, mereu mai înfloritoare a localităţilor judeţului Braşov, Românie care ocupă astăzi un loc demn în rindul ţărilor libere, independente şi prospere, ne exprimăm profunda recunoştinţă faţă de partid şi conducerea sa înţeleaptă, faţă de politica sa ştiinţifică, marxist-leninistă, căreia îi datorăm prezentul şi viitorul de aur al patriei. Pentru noi, ca şi pentru toţi muncitorii, ţăranii şi intelectualii din judeţul Braşov — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — strîns uniţi sub steagul încărcat de glorie al partidului comuniştilor, nu există şi nu va exista un titlu de cinste şi onoare mai înalt decit acela de a înfăptui politica sa internă şi externă, care este politica noastră, expresie a celor mai vitale năzuinţe ale poporului român. La marea sărbătoare a întregului nostru popor, avem deosebita bucurie de a raporta conducerii partidului că oamenii muncii din judeţul Braşov, urmînd exemplul insufleţitor al comuniştilor, cinstesc glorioasa aniversare a partidului cu un rodnic bilanţ de realizări. Avîntaţi in marea întrecere care a cuprins ţara, oamenii muncii din întreprinderile judeţului au îndeplinit planul producţiei globale pe patru luni în proporţie de 103,5 la sută, productivitatea muncii 101,3 la sută, dînd suplimentar o producţie marfă în valoare de 268 milioane lei. Muncind cu hărnicie şi elan patriotic pentru terminarea la timp a lucrărilor agricole de primăvară, ţărănimea cooperatistă, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii şi specialiştii, demonstrează încă o dată prin fapte hotărirea lor de a face să rodească înzecit, de la un an la altul, politica partidului de dezvoltare intensivă şi multilaterală a agriculturii noastre socialiste. In strînsă unitate cu ceilalţi oameni ai muncii, intelectualitatea judeţului nostru întîmpină semicentenarul partidului cu însemnate contribuţii la activitatea de cercetare ştiinţifică, în modernizarea învăţămintului de cultură generală, de specialitate şi superior, în creaţia artistică şi răspîndirea culturii în mase, în îmbogăţirea patrimoniului spiritual al patriei. Acum, cînd ne pregătim, împreună cu întreaga noastră naţiune socialistă. Să păşim pragul celui de-al şaselea deceniu de glorioasă existenţă a partidului, reînnoim în faţa Comitetului Central, a dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, angajamentul Comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov, de a îndeplini exemplarul a depăşi sarcinile ce ne revin din cincinalul construcţiei socialiste multilaterale, stabilit de Congresul al X-lea. In indicaţiile dumneavoastră, deosebit de preţioase, în dialogul permanent şi direct pe care-l purtaţi cu membrii de partid, cu poporul, vedem un izvor nesecat de energii creatoare pentru noi şi însemnate Victorii, o manifestare vie a participării întregului partid, a întregului popor la actul de conducere a destinelor ţării, o expresie a încrederii neţărmurite, reciproce, dintre partid, popor şi conducerea sa iubită, a unităţii şi coeziunii de granit. Cu aceste gînduri, cu inimile încărcate de bucuria pe care o încercăm la sărbătorirea gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, puternicul detaşament al comuniştilor braşoveni — veterani ai mişcării revoluţionare şi tineri — toţi oamenii muncii asigură conducerea partidului, pe dumneavoastră mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că îşi vor pune în continuare toată capacitatea şi energia creatoare în slujba înălţării patriei socialiste pe cele mai înalte piscuri ale progresului şi civilizaţiei comuniste. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Întîlnirea tovarăşului Constantin Drăgan cu ofiţeri din Garnizoana Braşov In cadrul manifestărilor prilejuite de apropiata aniversare a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, se înscrie şi întîlnirea pe care tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a avut-o ieri în sala coloanelor a Casei Armatei, cu cadrele de comandă, secretari ai organizaţiilor de partid şi alţi ofiţeri din Garnizoana Braşov. Adunarea a fost deschisă de general-maior Marin Dragu. Primit cu vii aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan. Referindu-se la profundele semnificaţii pe care le comportă aniversarea gloriosului semicentenar al partidului, vorbitorul s-a oprit pe larg la rezultatele obţinute de poporul nostru, de locuitorii judeţului Braşov, în dezvoltarea economică şi social-culturală, mai ales în perioada ultimului cincinal, la perspectiva luminoasă deschisă ţării de îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal, de materializarea măreţului program stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului. în încheierea întîlniirii, elevii Şcolii de ofiţeri „Leontin Sălăjac" din Braşov au susţinut un spectacol dedicat semicentenarului. De asemenea, invitaţilor le-a fost prezentată o gală de filme documentare militore. Spectacolul festiv „Omagiu partidului“ In sala Ansamblului ,,Rapsodia română'' din Capitală a avut loc, marţi seara, un spectacol festiv prezentat de formaţii muzicale şi coregrafice de amatori, fruntaşe la finala celui de-al X-lea Concurs artistic republican, intitulat ,,Omagiu partidului". Sinteză vie a talentelor care înfloresc astăzi pe întreg cuprinsul patriei, spectacolul festiv a reunit pe cei mai talentaţi reprezentanţi ai celor 200 000 de artişti amatori, care activează în cadrul a peste 8 500 de formaţii corale, orchestrale, de dansuri, fanfare şi ansambluri folclorice ale sindicatelor, aşezămintelor culturale, caselor de cultură ale tineretului şi cooperativelor meşteşugăreşti. Acordurile viguroase ale cîntecului ,,Cinci decenii, cinci cununi" de Th. Bratu, interpretat cu măiestrie de corurile reunite ale sindicatelor Uzinei ,,Tractorul" Braşov, învăţămînt Craiova, Cooperativei meşteşugăreşti ,,Igiena" Bucureşti şi căminului cultural din Budeşti — Ilfov, au marcat deschiderea spectacolului, în continuare, rapsozi şi formaţii de instrumente populare ale căminelor culturale, din diferite zone folclorice, au adus pe scenă obiceiuri şi datini care alcătuiesc izvorul veşnic viu al folclorului nostru, preţuit pentru pitorescul şi originalitatea sa pe numeroase meridiane ale lumii. Pe scenă au pus apoi stăpînire cîntecul şi dansul popular, cu vitalitatea şi prospeţimea lor bine cunoscute. Străvechiul joc al ,,Căluşului", suite olteneşti, jocuri transilvănene, bănăţene, moldoveneşti, munteneşti şi maramureşene, melodii populare de pe întreg cuprinsul patriei, alternînd cu cîntece şi dansuri interpretate de artişti amatori din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, s-au succedat pe podium, oferind o imagine de un autentic pitoresc. Expresie a largilor posibilităţi artistice de care dispun interpreţii amatori, spectacolul a mai cuprins arii şi coruri din opere şi operete, muzică de cameră, piese coregrafice, melodii de muzică uşoară. Acordurile maiestuoase ale cîntecului ,,Partid, pavăza mea", de Ioan D. Chirescu, interpretat de corurile reunite ale sindicatelor Uzinelor ,,23 August" şi ,,Republica" din Capitală, Palatului culturii din Ploieşti şi căminelor culturale din Arduşat — Maramureş şi Brăneşti — Dîmboviţa, au încheiat această prestigioasă manifestare artistică străbătută de puternicul entuziasm al acestor zile premergătoare gloriosului jubileu,de la 8 mai. Vii şi îndelungi aplauze au răsplătit, de-a lungul spectacolului, strădaniile şi talentul interpreţilor. (Agerpres)