Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-11 / nr. 8218

rül.1900 Cí£J"d*a««* flBOu ,°f * Pî® ■Qi»® notata 1 2 ab. Proletari din toate ţările, uniţi-vSf a nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8218 Vineri, 11 iunie 1971 4 pagini 30 bani Cooperativele agricole de producţie au toate condiţiile pentru Recuperarea grabnică a restanţelor la livrarea laptelui către stat In anul acesta cooperativele agricole din judeţul nostru au încheiat contracte cu statul pentru livrarea unei cantităţi de 275.000 hl. lapte de vacă, înţelegînd importanţa pe care o reprezintă onorarea ritmică a obligaţiilor contractuale, pentru aprovizionarea populaţiei şi asigurarea industriei prelucrătoare cu materie primă, consiliile de conducere, şefii de fermă, lucrătorii din zootehnia a numeroase unităţi au luat din vreme măsurile necesare în vederea realizării producţiilor planificate. Situaţia realizării planului de livrare a La C.A.P. Voila, de exemplu, atît în timpul perioadei de stabulaţie cit şi acum, la păşune, au fost create condiţii bune de îngrijire şi furajare, reuşindu-se ca în primele cinci luni ale anului să se obţină şi să livreze statului 1.406 hl lapte — cu 223 hl peste prevederi. îmbucurător este, de asemenea, faptul că unele unităţi care în anii trecuţi au avut multe restanţe la livrările de lapte, acum se află în „plutonul" cooperativelor cu rezultate bune. Este cazul C.A.P. din Budila, Ormeniş, Beia, Cuciulata, Cincu şi al altor cooperative, care au depăşit graficul de livrări. Dar, analizînd situaţia pe ansamblul sectorului agricol cooperatist din judeţ, rezultă că la începutul acestei luni unităţile erau restante faţă de stat la livrări, cu peste 9.600 hl lapte, cele mai mari nerealizări avîndu-le unele, cooperative cu condiţii optime de sporire substanţială a producţiei, aşa cum este cazul cooperativelor agricole din Rupea, Prejmer, Vulcan, care aveau restanţe de cîte 700 hl lapte, precum şi al C.A.P. Stupini, Sînpetru, Ghimbav, Feldioara, Mîndra, Rîşnov etc. Începînd cu cea de-a doua decadă a lunii mai, animalele au intrat în perioada de păşunat, creîndu-se astfel posibilitatea obţinerii unor producţii mai mari de lapte pe vacă furajată şi deci a recuperării restanţelor din livrările la fondul central. Cu toate acestea, unele cooperative ca cele din Prejmer, Rîşnov, Sînpetru, Codlea, Dăişoara, Hoghiz şi altele, n-au reuşit să-şi îndeplinească planul de livrări nici pe luna mai. Au oare aceste unităţi condiţii mai slabe decît cele din Bod, Feldioara, Hălchiu, Tărlungeni, Buneşti, Crihalma, Racoş, Ungra, Cincul, Făgăraş, Şoarş etc., care au reuşit să depăşească pe luna mai prevederile de livrări la fondul central cu zeci de hl lapte, recuperînd o parte din restanţe ? Nu s-ar putea spune aceasta. Realitatea este că acolo unde condiţiile locale sunt valorificate cît mai deplin şi eficient, rezultatele bune nu întîrzie să apară. In prezent, pe toate păşunile judeţului există o abundenţă de I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) peste sub plan plan ■ COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE B COOPERATIVE AGRICOLE RAMASE IN URMA Lisa2 Ungra9 Jimbor 12 Vistea de Sus 27 Racoş 42 Lovnic 49 Ticus 55 Comăna 57 Şercăiţa 59 Tărlunaeni 64 Hălchiu 72 Drăguş 91 Cristian 92 Viscri 101 Felmer 108 Sîmbăta de Sus 112 .libert 162 (Continuare în pag. 3*6) 2000 tone de ierburi insilozate Paralel cu îngrijirea culturilor, lucrătorii din fermele I.A.S. Rupea desfăşoară o intensă activitate la recoltarea furajelor. Pină în prezent au şi strîns prima coasă de trifoliene de pe 703 ha, din cele 735 cultivate. O atenţie deosebită se acordă şi însilozării unor cantităţi cît mai mari de ierburi recoltate de pe marginile drumurilor, pîraielor, precum şi de pe locurile cu exces de umiditate. Cantităţile de masă verde insilozate pină acum se ridică la aproape 2.000 tone, din care numai la ferma din Homorod 1.297 tone. Aici, de cîteva zile a început și recoltatul finului. Combaterea manei cartofului nu este facultativă Dacă în majoritatea unităţilor cultivatoare de cartofi diin judeţ există o preocupare susţinută atît pentru buna întreţinere cît şi pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor acestei culturi, mai sunt unele unităţi unde, combaterii manei, de exemplu, nu i se acordă atenţia cuvenită La C.A.P. Hîrseni tratamentul nu se efectuează corect, deoarece unele maşini de stropit ale secţiei de mecanizare n-au fost bine puse la punct. In alte cooperative agricole ca: Săcele, Tărlungeni etc., deşi există maşini de stropit, acestea nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate, aşteptîndu-se ca tratamentele să se efectueze numai cu ajutorul aviaţiei utilitare. Or, este ştiut că pe suprafeţele mici şi pe cele din apropierea rîurilor străjuite de copaci înalţi, combaterea manei trebuie făcută cu ajutorul mașinilor de stropit. In fiecare unitate agricolă din județ trebuie luate cele mai energice măsuri pentru combaterea eficientă a manei cartofului cu toate mijloacele existente. Pe păşunile bine îngrijite de la poalele „Măgurii Codlei", vacile cu lapte ale I.A.S. Codlea găsest zilnic cantităţi substanţiale de masă verde. Datorită aplicării cu stricteţe a păşunatului raţional, producţia medie de lapte pe vacă furajată la ferma Lenteş, de unde prezentăm această fotografie, a crescut la peste 10 litri. Foto: I. BRAGHES Culturi de legume fără buruieni Acesta este cuvîntul de ordine sub care îşi desfăşoară activitatea legumicultorii de la C.A.P. Homorod. în ultimele trei săptămîni, din cauza precipitaţiilor abundente, ei au fost nevoiţi să reia prăşitul la varză, ceapă şi morcovi chiar şi după 5-6 zile de la lucrarea anterioară, reuşind să menţină curate de buruieni toate culturile de pe cele 40 hectare de grădină. De menţionat este şi faptul că ţăranii cooperatori din acest sector de activitate acordă cea mai mare atenţie şi calităţii lucrărilor, condiţie esenţială a obţinerii de producţii mari la hectar. Vizita in R. P. D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu VIZITA PROTOCOLARĂ LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Săngu, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jong Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului muncii din Coreea, preşedintele prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea,ordinele „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a II-a şi „23 August" clasa a II-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prieteni© şi colaborare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutesc reciproc popoarele român şi coreean. încep aceste rînduri prin a mărturisi un mic secret... profesionat : am avut întotdeauna, în faţa colii albe de hîrtie, un oarecare sentiment de teamă — teama aceea nelămurită de a nu te putea face pe deplin înţeles, de a nu putea recrea în fața cititorilor, întocmai, universul pe care abia l-ai investigat. Şi m-am convins de fiecare dată că uneltele reporterului, oricit de măiestrit ar fi mînuite, rămîn totuşi oarecum modeste pentru realitatea nebănuit de complexă, că dincolo de exactitatea cifrelor şi de consemnarea riguroasă a faptelor există un teritoriu nedefinit, imposibil de echivalat in cuvinte. E ca şi cum — aflînd că un oarecare nu a văzut ,,Apus de soare", de pildă îi povesteşti piesa, cu lux de amănunte, şi pretinzi interlocutorului să ,,trăiască" drama : să sufere, să tresară, să se crispeze. Pentru a simţi toate acestea însă, trebuie să te afli neapărat in sala de spectacol... De aceea, zic, sarcina ce îi revine astăzi reporterului — de a-l antrena afectiv pe cititor — este cu atît mai dificilă, cu cît intenţia lui este de a sonda exclusiv un asemenea „teritoriu nedefinit“, despre care vorbeam la început. Am zăbovit îndelung, intr-una din zilele trecute, prin spaţioasele şi modernele hale ale uzinei „Hidromecanica". M-am aşternut atunci, în spaţiul mai multor file de carnet, denumiri de produse, procente, cifre, nume de oameni. Desigur, cifrele au şi ele elocvenţa lor, dar astăzi, răsfoind acele fugare însemnări, am avut deodată revelaţia faptului că realizările consemnate, pulsul uzinei, munca spornică a oamenilor, toate acestea izvorăsc, generos, dintr-o anumită atmosferă specifică, dintr-un climat fertil, ale cărui însemne sunt încrederea şi statornicia. Toate acestea, mai lapidar formulat, înseamnă coeziunea colectivului — şi sintagma are în cazul de faţă multiple şi profunde semnificaţii. Pentru că şi aici, la „Hidromecanica", întregul colectiv constituie într-adevăr o mare familie : simţi aceasta în gesturile stăpînite ale oamenilor, în limpezimea privirilor, în vorba îndelung gîndită. Ce înţeleg ei prin statornicie ? Cuvintele nu pot exprima acel sentiment plenar, de siguranţă, al arborelui adine înrădăcinat ! Nimeni, deci, nu a încercat să formuleze vreo definiţie , o imagine a statorniciei s-a conturat clar prin derularea faptelor . „Ar trebui să pornim - ne propune ing. VIOREL METEA, directorul uzinei - de la un fapt care mi se pare deosebit de semnificativ : la noi, procentul de fluctuaţie este foarte mic. Cei care vin în uzină îşi îndrăgesc atît de mult locul de muncă, se integrează atît de firesc în colectiv, încît o eventuală plecare, în altă parte, ar resimţi-o dureros, ca pe o ruptură. Aşa se face că avem aici foarte mulţi „veterani", aşa se face că destui cer prelungirea termenului de pensionare sau continuă să lucreze un timp, deşi sunt pensionaţi, aşa se face că s-au succedat şi trei generaţii - tatăl predînd ştafeta fiului său, preluată apoi de fiul fiului său — că oamenii se cunosc foarte bine între ei, se ajută, au încredere unii intr-alţii şi că, realmente, se simt ca într-o mare familie. Putem găsi, desigur, şi explicaţii, dar... n-ar fi mai bine să discutaţi cu oamenii ?". Discut cu unul, cu altul... Sunt cam scumpi la vorbă oamenii, nu prea le place să vorbească despre ei înşişi. „Despre uzină ? Ei ..." Şi amintirile încep a se depăna, ochii lor privesc undeva, dincolo de mine, secvenţe reînviate din istoria uzinei. IULIU SZOCS a poposit la fabrica „Schiel" în '37, imediat după absolvirea Şcolii de arte şi meserii. Intr-un fel, a avut noroc, pentru că a deprins tainele meseriei de ajustor de la tatăl său, care lucra acolo încă din 1902. „îmi amintesc, ca acum, ce entuziasm era în ziua naţionalizării ! Fabrica aceea, în care trudiserăm pentru alţii, devenise bunul nostru, al muncitorilor. Mult timp am rămas apoi în uzină, zi şi noapte, dormeam acolo, gata să o apărăm la nevoie". Uzina a început să se transforme, și o dată cu ea, oamenii. Szăcs a devenit primul director al școlii profesionale „Strungul", responsabilul cabinetului tehnic, tehnician principal la serviciul plan. Fiica sa, tehnolog la serviciul tehnic, a Corneliu MERLĂU (Continuare în pag. a 3-a) Însemnele statorniciei CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-COREENE Joi, 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge (Continuare In pag. o 4-a) Ce loc ocupă pregătirea cadrelor în preocupările actuale şi de perspectivă ? Fabrica de şuruburi n-are depăşit stadiul aşteptării instrucţiunilor Dinamica producţiei întreprinderilor industriale este privită — în anii din urmă — într-o perspectivă din ce în ce mai largă. Se cunosc cifrele planului pină în 1975. Se fac studii de prognoză pînă în 1980 şi chiar 2000. Se studiază cererea de consum pe piaţa internă şi externă. Se pro- iectează noi produse, noi capacităţi de producţie. Din imperativele aceleiaşi gîndiri prospective, se impun şi unele întrebări: Cine asigură cadrele, pe cei ce vor fi chemaţi să realizeze noile produse, să utilizeze raţional noile capacităţi de producţie ? Cine se ocupă de calificarea celor necalificaţi ? Din păcate, la aceste întrebări pe alocuri nu se dau decît nişte răspunsuri vagi. Cauza ? Lipsa unei priviri de perspectivă a conducerilor acestor unităţi în pregătirea cadrelor, tocmai în acest domeniu în care perspectiva ar trebui să fie cea mai largă. Legea privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, adoptată cu circa două luni şi jumătate în urmă, ca şi proiectul de lege referitor la încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat, au adus problema cadrelor în centrul atenţiei. Insă şi în aplicarea prevederilor legii privind reciclarea se acţionează lent pe alocuri, cadrele de conducere aşteptînd indicaţii de la centrală, iar cei de la centrală de la minister. Iată în acest sens şi un exemplu edificator. Fabrica de şuruburi. Aici, în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese notabile în sporirea ponderii muncitorilor calificaţi. Aşa cum ne relata tovarăşul Mihai Flandorier, şeful serviciului plan, ponderea celor necalificaţi a scăzut în ultimii ani de la peste 30 la sută la sub 20 la sută. Fabrica a devenit de altfel o fertilă pepinieră de cadre pentru noile fabrici de organe de asamblare. Numai pentru cea din Tg. Secuiesc, de pildă, au fost pregătite aici aproape 100 de cadre calificate. — Consideraţi deci mulţumitoare actuala pondere a muncitorilor calificaţi ? — Cantitativ da ! Calitativ însă, calificarea unora este departe de nivelul dotării. — Soluţia ? — Reciclarea. Ne continuăm investigaţiile în biroul tovarăşului Ivan Ghevrec, responsabilul cu problemele de ZFORT (Continuare in pag. a 3*a) COMUNICAT COMUN cu privire la convorbirile oficiale româno-cambodgiene (în pagina a 4-a) Premiera piesei „Napoleon era fată“ Teatrul dramatic din Braşov a prezentat aseară, în premieră pe ţară, piesa „Napoleon era fată", prelucrare de Sică Alexandrescu, după o farsă americană. Din distribuţia spectacolului, regizat de maestrul Sică Alexandrescu, Artist al poporului, au făcut parte actorii : Paul Lavric, E. Mihailă-Braşoveanu, Flavius Constantinescu, Nicolae Albani, Boris Gavriţchi, Virginia Marcu, Mihaela Murgu, Geta Grapă, Aurora Crăciun, Sidonia Lazăr. Decorurile sunt creaţia pictorului scenograf Mihai Tofan, iar costumele sunt semnate de Mușa Stoenescu. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit. „Wall Street Journal“ dă alarma ♦ GUNOAIELE ÎNGHIT CARTIERELE NEW YORKULUI ♦ VEGETAŢIA CALIFORNIANA MACERATĂ DE SMOG ♦ CĂLĂTORIA CU METROUL — O AVENTURA SUBACVATICA O remarcă plină de semnificaţii : marile metropole ale occidentului; marile oraşe care în urmă cu cinci, şase decenii, dădeau nota eleganței, devin tot mai murdare, în primul rînd da(Continuare în pag. a 4-a)