Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)

1971-07-24 / nr. 8255

\J UT------- il-n» S? ^1­2 ab* Proletari din toate țările, unii-văl rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8255 Sîmbătă, 24 iulie 1971 4 pagini 30 bani o­minul cultural se cir- § $ cumscriu cerinţelor edu-­­ I­caționale ? $ pagina a 2-a $ § 9 Programul T.V. pe o sup- § I tâmînâ pagina a 4-a . A A INTILNIRE CU ACTIVUL DE PARTID DIN JUDEŢUL CONSTANŢA După vizitarea întreprinderi­lor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu acti­vul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru aju­­torul neprecupeţit­ pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea pre­zenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă în­soţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnifi­caţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra îndeplinirii planului producţiei industriale pe primul semes­tru al acestui an, a desfăşu­rării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agri­cole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţe­nesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de par­tid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziune faţă de documentele-program elabo­rate de conducerea partidului privind educarea comunistă a atersel­or, muncesc pentru tra­ducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comi­tetului P.C.R din Port, Ale­xandru Tunschi, directorul în­treprinderii de reţele electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rec­torul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Coope­rativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprin­derii integrate de lînâ şi Ma­rin Croitoru, secretarul Co­mitetului U.T.C. de la Şantie­rul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subli­niată în repetate rînduri de aplauze prelungite. Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, precum şi celor SD­OOO de comunişti ai or­ganizaţiei judeţene, tuturor locui­torilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socia­liste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, aţit în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori e­­liberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apre­ciez marile realizări, transformă­rile adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîn­­tului şi culturii, în ridicarea bună­stării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic, cen­tru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît orga­nizaţiile de partid de la şantie­rul naval, cît şi organizaţiile municipiului şi comitetul ju­deţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Con­stanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificnnte, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplau­ze puternice). Constanţa a fost prima regiu­ne în care s-a terminat coopera­tivizarea agriculturii. (Vii aplau­ze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele coo­perative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfac­ţie succesele remarcabile obţinu­te în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la pro­ducţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole; pot spune că astăzi judeţul Constanţa se nu­mără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplau­ze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea indus­triei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţa­ră cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă îna­intată. (Vni aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vor­besc de munca depusă de co­munişti, de organizaţiile de par­tid, de comitetul judeţean de par­tid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca în­treaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei tra­duc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (A­­plauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din ju­deţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumnea­voastră, putem afirma că Con­stanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi suc­cesele pe care le obţinem în toa­tă ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în cele­lalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu pute­re preocupările partidului şi sta­tului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga să pontică, în­treaga sa activitate sunt închi­nate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări co­muniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constan­ţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a tre­cut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dez­voltare a României în anii 1971 —1975. Judeţului Constanţa îi re­vin sarcini mari; în acest cin­cinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de in­vestiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important re­prezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sar­­­cini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi efor­turi susţinute din partea organi­zaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din par­tea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administra­tive, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vor­besc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini , el are obli­gaţia de a lua toate­­măsurile ca oamenii muncii, colectivul şan­tierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnici­enii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndepplini şi depăşi programul ce le stă în ţaţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor­­ (Apla­uze puternice). în agricultură, judeţul Con­stanţa are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Supra­feţele irigat®'- vor aici cele mai mari din ţara . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvol­tarea agriculturii. Sîntem con­vinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, spe­­cialiştii, organizaţia de partid a judeţului vor munci în aşa fel încît să ocupe locul 1 şi la pro­ducţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cîte ştiu, tova­răşul Vîlcu şi-a luat angajamen­tul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele lo­curi unde s-au obţinut, anul tre­cut, peste 10.000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor ob­ţine 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea pro­ducţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari su­prafeţe, pînă la sfîrşitul cincina­lului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile iri­gate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cîte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să a­­ducă o contribuţie tot mai pu­ternică la dezvoltarea societăţii­­noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, orga­nizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pre­gătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nive­lului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fă­ră îndoială, dezvoltarea în urmă­torii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale ne­cesită măsuri de pregătire a ca­drelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a o­­fiţerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să reve­nim asupra măsurii privind con­centrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cu­noştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezol­văm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sec­toare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoare­le de activitate, programul de re­calificare şi reciclare a cadre­lor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turis­mul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a ca­drelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mon­dial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesi­tăţilor dezvoltării activităţii noas­tre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca: (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa In cursul zilei de vineri, cele mai reprezen­tative unităţi industriale ale municipiului Constanţa - portul şi Şantierul naval - au fost vizitate de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mini, Maxim Berghianu, Florian Dănu­­lache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd condu­cători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact în judeţul şi municipiul Constanţa, cu reali­tăţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de produc­ţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de per­spectivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretaru­lui general al partidului cu colecti­vele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din in­dustrie şi agricultură au un pu­ternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai va­loroase, pentru rezolvarea unor probleme importante, de stringen­tă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceas­ta cu prisosinţă în dialogul secre­tarului general al partidului cu realizatorii proiectului de ex­tindere şi modernizare a portu­lui Constanţa cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu construc­torii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agi­­gea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salu­taţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. Mulţimea ovaţio­nează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă în ca­lea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară prive­liştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o­ mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşes­­cu". Se aplaudă îndelung, se o­­vaţioneaza pentru Partidul Co­munist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi con­ducători de partid şi de­ stat. O companie de onoare, forma­tă din militari şi membri ai găr­zilor patriotice, prezintă tovară­şului Nicolae Ceauşescu, coman­dantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Im­nul de Stat al Republicii Socia­liste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă com­pania de onoare, în holul Gării Maritime sunt în­făţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul ac­tual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portu­lui şi a Şantierului naval con­­stănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de con­ducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria con­structoare de nave din ţara noas­tră, precum şi cercetători şi pro­iectanţi ai institutelor de specia­litate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează pro­puneri şi sugestii privind ampla­sarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, a­­flat în plin proces de redimensi­­onare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează car­goul de mărfuri generale „Tîrgo­­vişte", ancorat în faţa Gării Ma­ritime. Pe punte, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu primeşte rapor­tul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin com­partimentele cargoului, li se ofe­ră explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le stră­bate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizare­a construc­torilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu! Tova­răşul Nicolae Ceauşescu se inte­resează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descăr­care a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode mo­derne care duc la scurtarea ope­raţiunilor de încărcare-descăr­­care, la economisirea cheltuieli­lor de muncă, la efectuarea me­canizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe bra­ţe de piatră, impunătoarele di­guri, construite în ultimii ani, în­chid imensa incintă a noului ba­zin portuar. Lungimea lor tota­lă însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. (Continuare in pag. a 3-a) Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 a constructorilor de rulmenţi „Micronul - gramul - secunda în slujba eficienţei“ se extinde la nivelul întregii uzine Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la uzina „Rulmentul" — „Micronul — gramul — secunda în slujba eficienţei" — despre care v-am relatat pe larg zilele trecute — a fost extinsă cu ope­rativitate, la început în secția for­jă, iar în prezent ea se genera­lizează la nivelul întregii uzi­ne. Acţiunea ca atare repre­zintă un ecou, un răspuns faptic la imperativele amplului program elaborat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative. Lipsuri care pînă nu de mult erau trecute cu vederea, acum sunt supuse criticii de masă, dezaprobate public, de întregul colectiv. Adunările de grupă sindicală, uneori forma­le, iar alteori tehniciste, au fost transformate într-o adevărată şcoală a educaţiei comuniste, verigi de bază în antrenarea co­lectivelor de muncă la conduce­rea activităţii economice. Toate acestea sunt dovezi certe ale efi­cienţei iniţiativei, ale afirmării spiritului muncitoresc de comba­tivitate revoluţionară. Criticile severe la adresa ce­lor care s-au abătut de la nor­mele eficienţei sunt făcute de pe poziţiile ferme ale clasei noastre muncitoare, de proprietară a mijloacelor de producţie, de producătoare a tuturor bu­nurilor materiale, dovedind înalta responsabilitate a mun­citorilor, inginerilor şi tehni­cienilor faţă de mersul înainte al societăţii noastre socialiste. Ini­ţiativa grupei sindicale nr. 2 a venit tocmai să asigure un cîmp larg de manifestare, să contri­buie la dezvoltarea acestor tră­sături morale înaintate ale oa­menilor muncii. Eficacitatea iniţiativei poate fi dovedită şi cifric, ea are deja un suport material concludent în re­alizarea calitativ superioară a indicatorilor de plan. Opinia de masă creată în jurul imperati­velor calităţii a făcut, de pildă, să crească numărul prietenilor micronului, în rîndul acestora în­­scriindu-şi numele fortorii Dumi­tru David, Gheorghe Popescu, Ioan Niţă, Ladislau Molnar şi­ e­­chipele lui Mihai Vasile şi Octa­­vian Debu. Numele lor, ca o a­­preciere unanimă a preocupărilor pentru sporirea prestigiului „mărcii fabricii", a apărut la pa­noul de onoare. Alături de ei, — dar nu la panoul de onoare, ci la gazeta satirică — ca o in­vitaţie la meditaţie, ca o deza­probare a superficialităţii şi ne­glijenţei, au fost enumeraţi prin­tre cei certaţi cu dezideratele „micronilor" tortorii Dumitru Na­­forniţă, Victor Farkas, Nicolae Mihalcea, Aurel Baciu şi Anton Gaspar. Pentru primii, acest gest social, aparent neînsemnat, a trezit sentimente de mîndrie pro­fesională, de satisfacţie, stimu­­lîndu-le capacitatea creatoare, iar pentru cei din urmă un sen­timent de jenă faţă de tovarăşii de muncă, care, fireşte, îi va de­termina să se ridice la parametrii actualelor deziderate ale efici­enţei. Că asemenea efecte are iniţiativa grupei sindicale, o do­vedesc faptele; lupta pentru u­­tilizarea „secundelor" a tăcut ca numărul absenţelor nemotivate să scadă de la 288 ore, cîte s-au înregistrat în luna mai, la 196 ore în luna iunie , ca numărul celor ce nu-şi îndeplineau normele nici în proporţie de 80 la stiă să scadă de la 5 la 3, iar al celor ce le depăşesc să crească de la Z. FORT (Continuare In pag. a 2-q) In întîmpinarea Tîrgului de toamnă de la Leipzig între 5 şi 12 septembrie va avea loc ediţia din 1971 a Tîrgului de toamnă din Leipzig. In legătură cu acest eve­niment, ataşatul comercial al Amba­sadei Republicii Democrate Germane la Bucureşti şi Agenţia română de publicitate internaţională PUBLICOM, au oferit ieri, în saloanele restauran­tului ,,Carpaţi", un cocteil. Au partici­pat ing. Ioan Bordaş, secretar al Co­mitetului judeţean Braşov al P.C.R., ing. Marin Decu, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular municipal, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, directori şi spe­cialişti din întreprinderile industriale braşovene, cadre didactice universita­re, ziarişti. Despre însemnătatea ediţiei din a­­cest an a Tîrgului de toamnă de la Leipzig - la care vor participa 6.500 de expozanţi din 55 de ţări — a vor­bit Gertrud Kopitz, ataşat comercial al Ambasadei Republicii Democrate Germane. Cocteilul a fost precedat de o conferinţă de presă, la care oaspeţii au răspuns la întrebările re­prezentanţilor ziarelor locale şi ale corespondenţilor presei centrale. Constituirea Comisiei inginerilor şi tehnicienilor a judeţului Braşov Ieri după-amiază, la sediul Consiliului judeţean al sindica­telor, a avut loc constituirea Co­misiei inginerilor şi tehnicienilor a judeţului Braşov. Au participat reprezentanţi ai Consiliului Naţi­onal al Inginerilor şi Tehnicieni­lor, preşedinţi ai comisiilor ingi­nerilor şi tehnicienilor din între­prinderi, membri ai comitetelor sindicatelor din fabrici şi uzine, cadre universitare de la Institu­tul politehnic Braşov, specialişti din institute de cercetare braşo­vene. Comisia nou constituită îşi propune, prin programul său de activitate, să mobilizeze însem­natele resurse creatoare ale ca­drelor tehnice şi inginereşti din judeţul nostru la rezolvarea op­timă a celor mai stringente pro­bleme tehnice, tehnologice şi or­ganizatorice ale întreprinderilor, la generalizarea experienţei teh­nice şi inginereşti în economia judeţului, la efectuarea unor stu­dii şi cercetări de amploare me­nite să ridice pe o treaptă su­perioară prestigiul de care se bucură inteligenţa tehnică braşo­­veană în ţară şi peste hotare. Fisuri în colaborare» dintre producătorii şi beneficiarii de legume Deficienţele existente pînă nu demult în compartimentele de pro­ducere, industrializare şi valorifi­care a legumelor şi fructelor au făcut ca şi în judeţul nostru să se irosească o bună parte din rodul grădinilor. Or, în condiţiile în care, după reorganizare, frînele acestor procese economice au fost concentrate în mina unui singur gospodar, deprecierea u­­nui însemnat volum de marfă, în­cetineala cu care legumele pro­duse pe plan local ajung la con­sumatori, nu pot fi puse decît pe seama unor fisuri ce apar pe fi­liera producător — beneficiar de plan — consumator. Revelatoare din acest punct de vedere sunt cîteva aspecte desprinse recent din teren. Ieri, de pildă, la ferma de legume a C.A.P. din Codlea, ing. Otto Me­­neges şi alţi 50 de oameni se aflau la prăşitul morcovilor şi, respectiv, la recoltatul fasolei verzi şi gulioarelor. După un calcul aproximativ, interlocutorul ne-a inform­at că astăzi în jurul orei 12, se va în­cheia prăşitul manual la cultura de morcovi (13 ha.), după care lucrarea se va continua la varza de toamnă, urmînd să se termine în cel mult două zile. Am mai re­ţinut şi o altă anticipaţie : dumi­nică, cel tîrziu luni, va începe prăşitul printre rînduri şi la cul­turile de fasole şi ţelină. Ne-am întrebat: de unde atîta siguranţă în a se anticipa executarea unui volum de muncă cu mult mai mare decît potenţialul forţelor pe care le-am găsit lucrînd în grădină? Nedumerirea noastră s-a risipit aflînd că aici, la C.A.P. Codlea, cooperatorii din cultura mare, atunci cînd au clipe de ră­gaz, vin în ajutorul legumiculto­rilor. Aşa se explică de ce azi, sîmbătă, vor lucra în grădină cel puţin 100 de oameni, iar dumini­că sau luni cu circa 20 mai mulţi. Se ştie foarte bine că cine este interesat să producă cît mai mult şi de calitate se dovedeşte la fel de preocupat ca producţia obţinută să fie valorificată ope­rativ, pentru a o­feri de depre­cieri care-i scad din valoare. De altfel, în timp ce ne aflam în gră­dina de legume, sosise un auto­camion pentru a încărca cea­ Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next