Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)

1971-09-26 / nr. 8310

OFICIUL­­. ABONAMENTE vînzareaCU BUCATA SERV, DIFUZAT?r­ , p ORGAN AL II/Miitiwuv,. Anul XXVIII Nr. 8310 Duminică, 26 septembrie 1971 6 pagini 30 bani braşov 'niterari din toate ţările, uniţi­»*I­V U L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN RECOLTATUL: grabnic şi fără pierderi! SEMĂNATUL: la timp şi de calitate! l-a constituit neasigurarea întregului necesar de autobuze, din care cauză o parte din elevi au fost aduşi la locul de muncă cu mare întîrziere. Fiind vorba despre o unitate ai cărei conducă­tori au dovedit nu o dată că sînt buni gospodari, ne exprimăm convingerea că aceste defecţiuni vor fi remediate cit mai repede. Dînd dovadă de un fierbinte patriotism, mii de tineri din şcolile judeţului participă în aceste zile cu entuziasm la strîngerea recoltei. GHIMBAV. Deficienţe organizatorice mici cu implicaţii economice mari In ultimele zile, ogoarele judeţului nostru au de­venit un adevărat furnicar de maşini şi oameni. Cooperatorii, umăr la n umăr cu mecanizatorii, do­resc să strîngă cit mai grabnic recolta de cartofi, porumb pentru siloz, legume şi alte culturi, să pre­gătească patul germinativ şi să însămînţeze la timp şi în condiţii bune de calitate cerealele păr­oase de toamnă. Pe acest vast şantier de muncă intensă, tinere­tul constituie o prezenţă entuziastă, activă. Pe o asemenea coordonată se înscrie şi sprijinul pre­ţios pe care îl acordă elevii Şcolii profesionale M.I.U. din Braşov, cooperativei agricole din Ghim­­bav la recoltarea cartofilor. Vineri, 26 septembrie, orele 9,30. Pe tarlalele brigăzii a VII-a, amplasate pe Şoseaua Cristianu­lui, cei circa 450 de harnici elevi, însoţiţi de ca­drele didactice, adunau cu grijă în urma maşinii de recoltat bogata producţie de cartofi. — In dorinţa de a spori randamentul muncii noastre — ne-a spus Mihai Frank, directorul ad­junct al şcolii — nu numai că venim cu toţii pe cîmp în primele ore ale dimineţii, ci, pentru a evi­ta risipa de timp, am luat măsura ca elevii să ser­vească gustarea aici, unde îşi desfăşoară activi­tatea patriotică. Nu ştiu ce să cred, însă rezulta­tele iniţiativelor noastre sunt diminuate de unele mici defecţiuni de organizare, care, cu un plus de interes din partea celor în drept, s-ar fi putut pre­­întîmpina. Despre ce era vorba în fapt, ne şi edificaserăm. Deşi trecuseră aproape două ore bune de lucru, nici brigadierul de cîmp Wilhelm Götz şi nici alt­cineva din conducerea unităţii încă nu venise să îndrume munca elevilor. Amănuntul, poate, ar fi trecut neobservat dacă lipsa sacilor de care aveau nevoie nu i-ar fi determinat pe elevi să depoziteze tuberculii adunaţi în grămezi mici. Ulterior, aceas­tă neglijenţă a necesitat o însemnată pierdere de timp cu operaţiunea suplimentară de încărcare manuală în saci, şi deci, i-a lipsit pe elevi de po­sibilitatea de a-şi pune pe deplin în valoare hăr­nicia, eliberînd o mai mare suprafaţă de teren la orele efectiv lucrate. Un alt motiv de nemulţumire Vizita la Braşov a delegaţiei poloneze din domeniul Editurilor presei de partid Ieri, a sosit la Braşov delegaţiei lucrătorilor din cadrul Editurilor presei de partid din R. P. Polonă, condusă de Tadeusz Ga­­linski, membru al C.C. al P.M.U.P., preşedintele R.S. W. „Prasa", care la invi­taţia Editurii „Scînteia" face o vizită în ţara noas­tră cu caracter de schimb de experienţă. în cursul dimineţii de ieri, membrii delegaţiei au avut convorbiri cu redac­torii şefi ai ziarelor „Drum nou", „Brassói Lapok" şi revistei „Karpaten Rund­schau", după care au vi­zitat castelul-muzeu Bran si Poiana Brașov. CAŢ­A: Front de lucru larg pentru toate tractoarele Atît în cadrul cooperativei agricole din Caţa, cit şi în celelalte unităţi ce aparţin de consiliul inter­­cooperatist de aici, au fost luate măsuri temeinice pentru recuperarea rămânerilor în urmă a lucrări­lor agricole. Au fost stabilite sarcini concrete, ast­fel ca fiecare cadru cu muncă de răspundere să sprijine activ şi să îndrume unităţile agricole, bri­găzile din satele aparţinătoare. Acest fapt, ca şi însufleţirea cu care ţăranii cooperatori, mecaniza­torii, tineretul, toţi locuitorii acestor meleaguri au primit sarcinile din Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată organelor de partid şi de stat, lucrătorilor din agricultură, a avut ca rezultat o mobilizare masivă la lucru, pentru a se termina într-un timp cit mai scurt strînsul recoltei şi astfel să se poată trece cu forţe sporite la pregătirea so­lului şi semănat. Se poate consemna, în acest sens, participarea zi de zi a peste 150 de cooperatori din Caţa la re­coltatul cartofilor, acţiune la care îşi dau con­cursul elevii de la şcolile generale din Caţa şi Pa­laş. Hotărîrea lor fermă este ca pînă în primele zile ale lunii octombrie să termine culesul acestei culturi pe toată suprafaţa cultivată. Cu siguranţă însă că atît această lucrare, cit şi altele ar putea căpăta un plus de operativitate dacă alături de (Continuare în pag. a 5-a) Creaţii tehnice făgărăşene medaliate la Salonul internaţional de invenţii de la Viena La Salonul internaţio­nal de invenţii de la Viena, organizat în­tre 5—12 septembrie a.c., colectivul Combi­natului chimic din Fă­găraş a participat cu 4 invenţii. Ele s-au bucu­rat de o înaltă apre­ciere, două fiind distinse cu medalii de aur, iar celelalte două cu me­dalii de argint. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu amănunte. In pagina a 3-a lte­rat­ură ?i artă Si . Lucrările Conferinţei naţionale de chimie analitică Ieri, în cadrul lucrărilor ce­lei de-a IlI-a Conferinţe na­ţionale de chimie analitică au fost susţinute două conferinţe plenare : „Definiţii termodina­mice şi operaţionale ale acti­vităţilor ionice", de către prof. G. Valensi de la Universitatea Poitiers — Franţa, şi „Metode de precipitare în analiza de urme" prezentată de prof. R.A. Chalmers de la Universitatea Aberdeen — Scoţia. Alte nu­meroase comunicări au fost susţinute în cadrul lucrărilor pe secţii. După-amiază, într-unul din saloanele hotelului „Carpaţi", a avut loc o masă rotundă cu tema „Perfecţionarea chimistu­lui analist". Au participat la discuţii cadre didactice uni­versitare, cercetători şi ingi­neri chimişti din ţara noastră, precum şi din Anglia, Franţa, Scoţia, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S.I '0000000000000000000/Mt00000000000000000000000000000000000000000000ll0l000ll000000ll000t>­ în pag. a 4-a: „Orga industrială" de la poalele Pietrei Craiului In urmă cu patru ani am publicat o anche­tă pe această temă, şi din aceeaşi comună — Poiana Mărului. Am op­tat atunci şi acum pen­tru această localitate din mai multe conside­rente. Aşezarea prezin­tă particularităţi dis­tincte, în sensul că es­te foarte întinsă, ca te­ritoriu, ceea ce creează probleme pe care şcoli­le din alte localităţi nu le cunosc. Poiana Mă­rului este apoi o co­mună care, cu sprijinul statului nostru, a rezol­vat în mod ideal ches­tiunea vitală a invăţă­­mîntului general — cre­area bazei materiale. Noua şi impunătoarea şcoală care ofera anu­­al condiţii din cele mai bune contingentelor de şcolari,, a necesitat chel­tuieli care înseamnă aproape o jumătate milion de lei. în sfîrşit, şcoala de aici dispune de un puternic corp di­dactic, de activitatea căruia sînt legate orga­nic toate succesele do­­bîndite pe frontul instru­irii şi educaţiei copiilor de vîrstă şcoală., Cunoscînd aceste în­noiri din viaţa şcolii din Poiana Mărului — pe care generaţiile vîrst­­nice nu-şi îngăduiau o­­dinioară nici măcar să le viseze — rămîi de-a dreptul consternat cînd auzi că mai sînt cetă­ţeni ai locului care, sfi­­dînd aceste condiţii, ad­mit sau facilitează sus­tragerea propriilor copii de la învăţătură. Feno­menul de abandonare a învăţăturii pe diferi­te trepte ale şcolii ge­nerale deşi, procentual, afectează un număr re­dus de copii, în com­paraţie cu totalul ele­vilor (480 elevi în acest an şcolar) prezintă to­tuşi o situaţie îngrijoră­toare. In epoca în care toţi fiii ţării învaţă, în­tr-un fel sau altul, cînd şcoala românească a fost ridicată de parti­dul şi statul nostru la rangul celei mai impor­tante instituţii culturale a societăţii, cînd şcola­rizarea este gratuită şi obligatorie — în aceşti ani de prefaceri struc­turale, se­­mai găsesc printre noi oameni cu vederi înapoiate care privează — conştient sau inconştient — pro­priui fii de binefacerile cărţii, ale învăţăturii — fără de care perspec­tiva copilului se închi­de, după cum se va ve­dea, la limitele unor în­deletniciri dezonorante. Investigaţia de faţă s-o lăsăm să debuteze cu cîteva date. Anul şcolar 1968—1969 a în­ceput la Poiana Măru­lui , cu lipsa la apelul din clasă a 60 de e­­levi — reţinuţi de „gri­juliii" lor părinţi, pentru muncile gospodăreşti, sau pentru scopuri de-a dreptul umilitoare, toc­mirea lor ca slugi pe la înstăriţii comunei. Graţie insistenţei cor­pului profesoral pînă la finele acelui an de în­­văţămînt s-a ajuns ca numărul celor neşcola­rizaţi să scadă la 15 — majoritatea din clasele 5—8. Anul şcolar urmă­tor (1969—1970) a fost ceva mai promiţător. In primele 2—3 luni de şcoală lipseau 35 de e­­levi, pentru ca la sfîr­­şitul anului să rămînă neşcolarizat un singur elev. în anul şcolar 1970—1971 s-a intrat cu 12 copii lipsă la cursuri. Părinţii acestora au a­­plicat însă o tactică nouă. Şi-au trimis co­piii la şcoală, dar, lu­nar, îi reţineau acasă 7 zile, fiindcă de la 8 zile în­­ sus începea să acţioneze litera legii — amenzile. Obştea din Po­iana Mărului nu poate folosi spre fala ei fap­tul că în anul şcolar 1969—1970­ s-au perce­put în acest sens a­­menzi însumînd 15.000 lei, în timp ce în anul şcolar trecut, 8000 lei. Amenzile acestea, luate în sensul lor real, sunt un fel de vamă a ires­ponsabilităţii. Noul an şcolar a de­butat destul de promi­ţător, cu excepţia a 2-3 cazuri, toţi copiii de vîrstă şcolară din Po­iana Mărului s-au pre­zentat la cursuri. Dacă am hotărît totuşi să a­­bordez tema cuprinde­rii tuturor copiilor de vîrstă şcolară la cursuri, se datoreşte faptului că, aici, la Poiana Mărului, cîţiva părinţi au obi­ceiul ca pe parcursul a­­nului şcolar să-şi sus­tragă copiii de la în­văţătură. Aşadar, scriu în dorinţa preîntîmpină­­rii unor abateri de a­­cest gen, despre a că­ror autori voi consem­na cîteva amănunte. Attila SOCACIU Obligativitatea învăţămintului obligă pe toţi Procentul de neşcolarizaţi la Poiana Mărului în descreştere, dar nu vrea să dispară. Un tată care a scos peri albi corpului profesoral. Ce cîştiga copilul la oi, nu ajunge pă­rinţilor pentru amenzi. Brănenii îşi dau copiii la şcoală şi toc­mesc. .. slugi la Poiana Mărului. Un om cu 5 clase oferă „orice“ pentru un certificat de... 8 clase Părinţi de admirat. Delegaţia municipalităţii oraşului Paris şi-a încheiat vizita la Braşov Delegaţia municipalităţii oraşului Paris, condusă de Marcel Diebolt, prefectul ora­şului, a vizitat ieri înainte de amiază Bi­serica Neagră şi cartiere ale Braşovului, precum şi castelul-muzeu de la Bran. La prînz, Constantin Cîrţînă, primarul municipiului Braşov, a oferit o masă în onoarea oaspeţilor francezi, în saloanele restaurantului „Sport" din Poiana Braşov. După-amiază, delegaţia municipalităţii pariziene a părăsit Braşovul, îndreptîn­­du-se spre Capitală. Iniţiatorii acţiunii „Micronul-gramul -secunda în slujba eficienţei“ raportează primele succese • Modificările din conştiinţă se reflectă în schimbări cali­tative pe graficul realizărilor • Prin folosirea mai deplină a timpului şi maşinilor, o producţie suplimentară de 6,5 milioane lei • Economii de metal de 52,3 tone. Acţiunea iniţiată de constructo­rii de rulmenţi din Braşov , „Mi­­cronul-gramul-secunda în slujba eficienţei", începe să-şi arate roa­dele şi pe graficul realizărilor materiale. Opinia de masă creată împotriva neajunsurilor, a celor ce iroseau timpul de muncă, sau materia primă, materialele, semi­fabricatele, a celor ce lucrau ne­glijent, stimularea morală a mun­citorilor ce dovedeau spirit de Indicatori Utilizarea fondului de timp învoiri Gradul de îndeplinire a nor­melor în secţiile de bază Indicele de utilizare a maşinilor întreruperi de o zi Economii de metal debut sacrificiu în muncă, au avut pro­funde înrîuriri asupra conştiinţei tuturor salariaţilor uzinei. Şi cum omul este cel ce hotărăşte soarta producţiei, de la modificările în conştiinţă nu a trecut mult timp pînă la apariţia unor modificări esenţiale şi pe graficul realizări­lor. Iată de altfel o scurtă sin­teză, un prim bilanţ material al acţiunii. Cum au fost posibile aseme­nea salturi în activitatea econo­mică ? — Explicaţia nu este greu de găsit, — ne spunea tov. Gheorghe Garc­ea, preşedintele comitetului sindicatului, cu care am comen­tat cifrele pe care ni le-a pus la dispoziţie. Dacă pînă mai ieri, despre neajunsuri nu se vorbea la noi in uzină decit in graiul ci­frelor, in special cu prilejul unor adunări sau şedinţe de analiză, astăzi cei ce se abat de la dezi­deratele eficienţei sunt criticaţi prompt de opinia colectivului, fie prin discuţii de la om la om, ga­zete de perete, gazete satirice, vitrine ale calităţii, adunări ful­ger sau panourile cu cei certaţi cu exigenţele „micronului-gramu­­lui-secundei”. S-a ridicat şi cali­tatea adunărilor grupelor sindi­­cale, nu se mai ţin referate teh­niciste, cum se mai obişnuia, ci se vorbeşte despre activitatea oa­menilor, despre cei care au mun­cit bine, despre experienţa lor şi se ia atitudine combativă îm­potriva celor ce s-au abătut de la normele disciplinei. Lupta împotriva risipei secun­delor, criticarea nominală şi o­­perativă a celor ce absentau ne­motivat, au făcut posibil ca în numai două luni să crească in­dicele de utilizare a fondului de timp de la 94,9 la sută în iunie, la 95,9 la sută în august. Astfel, colectivul uzinei „Rulmentul” a reuşit să se încadreze, cu mult înainte de termen, în sarcina tra­sată de consfătuirea din martie a activului de partid din econo­mia judeţului, conform căreia a­­cest indice trebuie să atingă pînă la finele anului curent nivelul de 95 la sută. Şi rezervele nu au fost încă epuizate. Este merito­riu faptul că în perioada anali­zată volumul învoirilor a scăzut de la 2288 om/ore la 1432 om/ore. Totuşi pe alocuri absenţele ne- Z. FORT (Continuare în pag. a 7-a) 94,9o/o 2288 om/ore 101,3 % (Continuare în pag. a 7-a) Noua clădire a Facultăţii de mecanică din cadrul Institutului politehnic Braşov, înscrie un nou succes pe graficul constructorilor Şantierului 501 şi Trustului de instalaţii. Foto: GH. BANUŢA COMENTARIU 0 renumărare Speranţele nutrite de primul ministru danez, Hilmar Rauns­­gaard, începând de marţi seara, imediat ce rezultatele alegerilor legislative anticipate au fost cu­noscute, s-au spulberat vineri di­mineaţa, la renumăra­rea voturi­lor, s-a constatat că micului par­tid creşti­n-popular, căruia îi lip­seau 754 de voturi pentru a pu­tea trece de bariera de doi la sută, necesară trimiterii de repre­zentanţi în Folketing (parlamen­tul moniocameral al Danemarcei), i-ar mai fi necesare, în acest scop, 625 de voturi. De ce, insă, nereuşita acestui partid i-a spulberat premierului Baunsgaard orice şansă de a mai rămîne la conducerea ţării? După cum se ştie, în urma scru­tinului desfăşurat marţi în scopul (Continuara in pag. a 6-a)

Next