Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)
1971-09-26 / nr. 8310
OFICIUL. ABONAMENTE vînzareaCU BUCATA SERV, DIFUZAT?r , p ORGAN AL II/Miitiwuv,. Anul XXVIII Nr. 8310 Duminică, 26 septembrie 1971 6 pagini 30 bani braşov 'niterari din toate ţările, uniţi»*IV U L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN RECOLTATUL: grabnic şi fără pierderi! SEMĂNATUL: la timp şi de calitate! l-a constituit neasigurarea întregului necesar de autobuze, din care cauză o parte din elevi au fost aduşi la locul de muncă cu mare întîrziere. Fiind vorba despre o unitate ai cărei conducători au dovedit nu o dată că sînt buni gospodari, ne exprimăm convingerea că aceste defecţiuni vor fi remediate cit mai repede. Dînd dovadă de un fierbinte patriotism, mii de tineri din şcolile judeţului participă în aceste zile cu entuziasm la strîngerea recoltei. GHIMBAV. Deficienţe organizatorice mici cu implicaţii economice mari In ultimele zile, ogoarele judeţului nostru au devenit un adevărat furnicar de maşini şi oameni. Cooperatorii, umăr la n umăr cu mecanizatorii, doresc să strîngă cit mai grabnic recolta de cartofi, porumb pentru siloz, legume şi alte culturi, să pregătească patul germinativ şi să însămînţeze la timp şi în condiţii bune de calitate cerealele păroase de toamnă. Pe acest vast şantier de muncă intensă, tineretul constituie o prezenţă entuziastă, activă. Pe o asemenea coordonată se înscrie şi sprijinul preţios pe care îl acordă elevii Şcolii profesionale M.I.U. din Braşov, cooperativei agricole din Ghimbav la recoltarea cartofilor. Vineri, 26 septembrie, orele 9,30. Pe tarlalele brigăzii a VII-a, amplasate pe Şoseaua Cristianului, cei circa 450 de harnici elevi, însoţiţi de cadrele didactice, adunau cu grijă în urma maşinii de recoltat bogata producţie de cartofi. — In dorinţa de a spori randamentul muncii noastre — ne-a spus Mihai Frank, directorul adjunct al şcolii — nu numai că venim cu toţii pe cîmp în primele ore ale dimineţii, ci, pentru a evita risipa de timp, am luat măsura ca elevii să servească gustarea aici, unde îşi desfăşoară activitatea patriotică. Nu ştiu ce să cred, însă rezultatele iniţiativelor noastre sunt diminuate de unele mici defecţiuni de organizare, care, cu un plus de interes din partea celor în drept, s-ar fi putut preîntîmpina. Despre ce era vorba în fapt, ne şi edificaserăm. Deşi trecuseră aproape două ore bune de lucru, nici brigadierul de cîmp Wilhelm Götz şi nici altcineva din conducerea unităţii încă nu venise să îndrume munca elevilor. Amănuntul, poate, ar fi trecut neobservat dacă lipsa sacilor de care aveau nevoie nu i-ar fi determinat pe elevi să depoziteze tuberculii adunaţi în grămezi mici. Ulterior, această neglijenţă a necesitat o însemnată pierdere de timp cu operaţiunea suplimentară de încărcare manuală în saci, şi deci, i-a lipsit pe elevi de posibilitatea de a-şi pune pe deplin în valoare hărnicia, eliberînd o mai mare suprafaţă de teren la orele efectiv lucrate. Un alt motiv de nemulţumire Vizita la Braşov a delegaţiei poloneze din domeniul Editurilor presei de partid Ieri, a sosit la Braşov delegaţiei lucrătorilor din cadrul Editurilor presei de partid din R. P. Polonă, condusă de Tadeusz Galinski, membru al C.C. al P.M.U.P., preşedintele R.S. W. „Prasa", care la invitaţia Editurii „Scînteia" face o vizită în ţara noastră cu caracter de schimb de experienţă. în cursul dimineţii de ieri, membrii delegaţiei au avut convorbiri cu redactorii şefi ai ziarelor „Drum nou", „Brassói Lapok" şi revistei „Karpaten Rundschau", după care au vizitat castelul-muzeu Bran si Poiana Brașov. CAŢA: Front de lucru larg pentru toate tractoarele Atît în cadrul cooperativei agricole din Caţa, cit şi în celelalte unităţi ce aparţin de consiliul intercooperatist de aici, au fost luate măsuri temeinice pentru recuperarea rămânerilor în urmă a lucrărilor agricole. Au fost stabilite sarcini concrete, astfel ca fiecare cadru cu muncă de răspundere să sprijine activ şi să îndrume unităţile agricole, brigăzile din satele aparţinătoare. Acest fapt, ca şi însufleţirea cu care ţăranii cooperatori, mecanizatorii, tineretul, toţi locuitorii acestor meleaguri au primit sarcinile din Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată organelor de partid şi de stat, lucrătorilor din agricultură, a avut ca rezultat o mobilizare masivă la lucru, pentru a se termina într-un timp cit mai scurt strînsul recoltei şi astfel să se poată trece cu forţe sporite la pregătirea solului şi semănat. Se poate consemna, în acest sens, participarea zi de zi a peste 150 de cooperatori din Caţa la recoltatul cartofilor, acţiune la care îşi dau concursul elevii de la şcolile generale din Caţa şi Palaş. Hotărîrea lor fermă este ca pînă în primele zile ale lunii octombrie să termine culesul acestei culturi pe toată suprafaţa cultivată. Cu siguranţă însă că atît această lucrare, cit şi altele ar putea căpăta un plus de operativitate dacă alături de (Continuare în pag. a 5-a) Creaţii tehnice făgărăşene medaliate la Salonul internaţional de invenţii de la Viena La Salonul internaţional de invenţii de la Viena, organizat între 5—12 septembrie a.c., colectivul Combinatului chimic din Făgăraş a participat cu 4 invenţii. Ele s-au bucurat de o înaltă apreciere, două fiind distinse cu medalii de aur, iar celelalte două cu medalii de argint. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu amănunte. In pagina a 3-a lteratură ?i artă Si . Lucrările Conferinţei naţionale de chimie analitică Ieri, în cadrul lucrărilor celei de-a IlI-a Conferinţe naţionale de chimie analitică au fost susţinute două conferinţe plenare : „Definiţii termodinamice şi operaţionale ale activităţilor ionice", de către prof. G. Valensi de la Universitatea Poitiers — Franţa, şi „Metode de precipitare în analiza de urme" prezentată de prof. R.A. Chalmers de la Universitatea Aberdeen — Scoţia. Alte numeroase comunicări au fost susţinute în cadrul lucrărilor pe secţii. După-amiază, într-unul din saloanele hotelului „Carpaţi", a avut loc o masă rotundă cu tema „Perfecţionarea chimistului analist". Au participat la discuţii cadre didactice universitare, cercetători şi ingineri chimişti din ţara noastră, precum şi din Anglia, Franţa, Scoţia, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S.I '0000000000000000000/Mt00000000000000000000000000000000000000000000ll0l000ll000000ll000t> în pag. a 4-a: „Orga industrială" de la poalele Pietrei Craiului In urmă cu patru ani am publicat o anchetă pe această temă, şi din aceeaşi comună — Poiana Mărului. Am optat atunci şi acum pentru această localitate din mai multe considerente. Aşezarea prezintă particularităţi distincte, în sensul că este foarte întinsă, ca teritoriu, ceea ce creează probleme pe care şcolile din alte localităţi nu le cunosc. Poiana Mărului este apoi o comună care, cu sprijinul statului nostru, a rezolvat în mod ideal chestiunea vitală a invăţămîntului general — crearea bazei materiale. Noua şi impunătoarea şcoală care ofera anual condiţii din cele mai bune contingentelor de şcolari,, a necesitat cheltuieli care înseamnă aproape o jumătate milion de lei. în sfîrşit, şcoala de aici dispune de un puternic corp didactic, de activitatea căruia sînt legate organic toate succesele dobîndite pe frontul instruirii şi educaţiei copiilor de vîrstă şcoală., Cunoscînd aceste înnoiri din viaţa şcolii din Poiana Mărului — pe care generaţiile vîrstnice nu-şi îngăduiau odinioară nici măcar să le viseze — rămîi de-a dreptul consternat cînd auzi că mai sînt cetăţeni ai locului care, sfidînd aceste condiţii, admit sau facilitează sustragerea propriilor copii de la învăţătură. Fenomenul de abandonare a învăţăturii pe diferite trepte ale şcolii generale deşi, procentual, afectează un număr redus de copii, în comparaţie cu totalul elevilor (480 elevi în acest an şcolar) prezintă totuşi o situaţie îngrijorătoare. In epoca în care toţi fiii ţării învaţă, într-un fel sau altul, cînd şcoala românească a fost ridicată de partidul şi statul nostru la rangul celei mai importante instituţii culturale a societăţii, cînd şcolarizarea este gratuită şi obligatorie — în aceşti ani de prefaceri structurale, semai găsesc printre noi oameni cu vederi înapoiate care privează — conştient sau inconştient — propriui fii de binefacerile cărţii, ale învăţăturii — fără de care perspectiva copilului se închide, după cum se va vedea, la limitele unor îndeletniciri dezonorante. Investigaţia de faţă s-o lăsăm să debuteze cu cîteva date. Anul şcolar 1968—1969 a început la Poiana Mărului , cu lipsa la apelul din clasă a 60 de elevi — reţinuţi de „grijuliii" lor părinţi, pentru muncile gospodăreşti, sau pentru scopuri de-a dreptul umilitoare, tocmirea lor ca slugi pe la înstăriţii comunei. Graţie insistenţei corpului profesoral pînă la finele acelui an de învăţămînt s-a ajuns ca numărul celor neşcolarizaţi să scadă la 15 — majoritatea din clasele 5—8. Anul şcolar următor (1969—1970) a fost ceva mai promiţător. In primele 2—3 luni de şcoală lipseau 35 de elevi, pentru ca la sfîrşitul anului să rămînă neşcolarizat un singur elev. în anul şcolar 1970—1971 s-a intrat cu 12 copii lipsă la cursuri. Părinţii acestora au aplicat însă o tactică nouă. Şi-au trimis copiii la şcoală, dar, lunar, îi reţineau acasă 7 zile, fiindcă de la 8 zile în sus începea să acţioneze litera legii — amenzile. Obştea din Poiana Mărului nu poate folosi spre fala ei faptul că în anul şcolar 1969—1970 s-au perceput în acest sens amenzi însumînd 15.000 lei, în timp ce în anul şcolar trecut, 8000 lei. Amenzile acestea, luate în sensul lor real, sunt un fel de vamă a iresponsabilităţii. Noul an şcolar a debutat destul de promiţător, cu excepţia a 2-3 cazuri, toţi copiii de vîrstă şcolară din Poiana Mărului s-au prezentat la cursuri. Dacă am hotărît totuşi să abordez tema cuprinderii tuturor copiilor de vîrstă şcolară la cursuri, se datoreşte faptului că, aici, la Poiana Mărului, cîţiva părinţi au obiceiul ca pe parcursul anului şcolar să-şi sustragă copiii de la învăţătură. Aşadar, scriu în dorinţa preîntîmpinării unor abateri de acest gen, despre a căror autori voi consemna cîteva amănunte. Attila SOCACIU Obligativitatea învăţămintului obligă pe toţi Procentul de neşcolarizaţi la Poiana Mărului în descreştere, dar nu vrea să dispară. Un tată care a scos peri albi corpului profesoral. Ce cîştiga copilul la oi, nu ajunge părinţilor pentru amenzi. Brănenii îşi dau copiii la şcoală şi tocmesc. .. slugi la Poiana Mărului. Un om cu 5 clase oferă „orice“ pentru un certificat de... 8 clase Părinţi de admirat. Delegaţia municipalităţii oraşului Paris şi-a încheiat vizita la Braşov Delegaţia municipalităţii oraşului Paris, condusă de Marcel Diebolt, prefectul oraşului, a vizitat ieri înainte de amiază Biserica Neagră şi cartiere ale Braşovului, precum şi castelul-muzeu de la Bran. La prînz, Constantin Cîrţînă, primarul municipiului Braşov, a oferit o masă în onoarea oaspeţilor francezi, în saloanele restaurantului „Sport" din Poiana Braşov. După-amiază, delegaţia municipalităţii pariziene a părăsit Braşovul, îndreptîndu-se spre Capitală. Iniţiatorii acţiunii „Micronul-gramul -secunda în slujba eficienţei“ raportează primele succese • Modificările din conştiinţă se reflectă în schimbări calitative pe graficul realizărilor • Prin folosirea mai deplină a timpului şi maşinilor, o producţie suplimentară de 6,5 milioane lei • Economii de metal de 52,3 tone. Acţiunea iniţiată de constructorii de rulmenţi din Braşov , „Micronul-gramul-secunda în slujba eficienţei", începe să-şi arate roadele şi pe graficul realizărilor materiale. Opinia de masă creată împotriva neajunsurilor, a celor ce iroseau timpul de muncă, sau materia primă, materialele, semifabricatele, a celor ce lucrau neglijent, stimularea morală a muncitorilor ce dovedeau spirit de Indicatori Utilizarea fondului de timp învoiri Gradul de îndeplinire a normelor în secţiile de bază Indicele de utilizare a maşinilor întreruperi de o zi Economii de metal debut sacrificiu în muncă, au avut profunde înrîuriri asupra conştiinţei tuturor salariaţilor uzinei. Şi cum omul este cel ce hotărăşte soarta producţiei, de la modificările în conştiinţă nu a trecut mult timp pînă la apariţia unor modificări esenţiale şi pe graficul realizărilor. Iată de altfel o scurtă sinteză, un prim bilanţ material al acţiunii. Cum au fost posibile asemenea salturi în activitatea economică ? — Explicaţia nu este greu de găsit, — ne spunea tov. Gheorghe Garcea, preşedintele comitetului sindicatului, cu care am comentat cifrele pe care ni le-a pus la dispoziţie. Dacă pînă mai ieri, despre neajunsuri nu se vorbea la noi in uzină decit in graiul cifrelor, in special cu prilejul unor adunări sau şedinţe de analiză, astăzi cei ce se abat de la dezideratele eficienţei sunt criticaţi prompt de opinia colectivului, fie prin discuţii de la om la om, gazete de perete, gazete satirice, vitrine ale calităţii, adunări fulger sau panourile cu cei certaţi cu exigenţele „micronului-gramului-secundei”. S-a ridicat şi calitatea adunărilor grupelor sindicale, nu se mai ţin referate tehniciste, cum se mai obişnuia, ci se vorbeşte despre activitatea oamenilor, despre cei care au muncit bine, despre experienţa lor şi se ia atitudine combativă împotriva celor ce s-au abătut de la normele disciplinei. Lupta împotriva risipei secundelor, criticarea nominală şi operativă a celor ce absentau nemotivat, au făcut posibil ca în numai două luni să crească indicele de utilizare a fondului de timp de la 94,9 la sută în iunie, la 95,9 la sută în august. Astfel, colectivul uzinei „Rulmentul” a reuşit să se încadreze, cu mult înainte de termen, în sarcina trasată de consfătuirea din martie a activului de partid din economia judeţului, conform căreia acest indice trebuie să atingă pînă la finele anului curent nivelul de 95 la sută. Şi rezervele nu au fost încă epuizate. Este meritoriu faptul că în perioada analizată volumul învoirilor a scăzut de la 2288 om/ore la 1432 om/ore. Totuşi pe alocuri absenţele ne- Z. FORT (Continuare în pag. a 7-a) 94,9o/o 2288 om/ore 101,3 % (Continuare în pag. a 7-a) Noua clădire a Facultăţii de mecanică din cadrul Institutului politehnic Braşov, înscrie un nou succes pe graficul constructorilor Şantierului 501 şi Trustului de instalaţii. Foto: GH. BANUŢA COMENTARIU 0 renumărare Speranţele nutrite de primul ministru danez, Hilmar Raunsgaard, începând de marţi seara, imediat ce rezultatele alegerilor legislative anticipate au fost cunoscute, s-au spulberat vineri dimineaţa, la renumărarea voturilor, s-a constatat că micului partid creştin-popular, căruia îi lipseau 754 de voturi pentru a putea trece de bariera de doi la sută, necesară trimiterii de reprezentanţi în Folketing (parlamentul moniocameral al Danemarcei), i-ar mai fi necesare, în acest scop, 625 de voturi. De ce, insă, nereuşita acestui partid i-a spulberat premierului Baunsgaard orice şansă de a mai rămîne la conducerea ţării? După cum se ştie, în urma scrutinului desfăşurat marţi în scopul (Continuara in pag. a 6-a)