Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)
1971-10-14 / nr. 8325
Fag, 2 COSMOSUL - „Porţi deschise uşi zăvorite“ Vechi adevăr in ştiinţă orice poartă deschisă devine un număr de ~„n" uşi zăvorite. Este intr-un fel o concretizare a infinitului, a cărui expresie o constituie, fără îndoială, Cosmosul, el însuşi ecuaţie fidelă a infinitului. . . . Aşadar, care sunt porţile următoare de descuiat în nesfîrşitul cosmic in care omul a început să păşească acum 14 ani? Simpozionul international ,,Omul in Cosmos", care a avut loc la Erevan, a încercat să schiţeze răspunsurile la numeroasele întrebări legate de cercetarea infinitului cosmic, sugerind soluţii interesante, dar şi marcind victoriile pe care omul le-a obţinut in lupta sa cu nesfîrşitele spaţii siderale. „Am demonstrat că oamenii pot să trăiască şi să lucreze în Cosmos", a declarat la simpozion triplul cosmonaut sovieticitatea corpului omenesc nu mai există. Exerciţii fizice? Da, dar în ce proporţie? Căci omul este trimis în Cosmos să facă Vladimir Şatalov, unul nu sport, ci muncă ştiidintre cei 53 de pămînteni care au zburat, au lucrat şi... au locuit în Cosmos. Dar de ce anume să trăiască omul în Cosmos, dacă , nu spre folosul omenirii ? Pentru aceasta este nevoie de o îndelungată prezenţă dincolo de barierele Pămîntului. Nu este o simplă recomandare, aşa cum reiese din lucrările savanţilor întruniţi la Erevan, ci o necesitate. Dar organismul omului? „Unele funcţiuni ale acestuia suferă modificări evidente", arată V. Şatalov. In primul rîtjd, trebuie luate măsuri pentru o revenire a organismului liman la condiţiile terestre, pentru care el este creat. Este vorba deci, cu prioritate, de tonusul muscular. Căci Cosmosul face inutilă forţa musculară pentru simplul motiv că, în Cosmos, greţifică. Trebuie, aşadar, stabilit un raport foarte strict între timpul destinat activităţii utile a omului şi cel menit să-l menţină pe om în formă, căci Cosmosul nu admite nici „ore suplimentare", nici „distracţii". Concluziile oamenilor de ştiinţă sovietici, cît şi americani, coincid din multe puncte de vedere. Există însă un „dar"... materializat în considerabilele deosebiri şi.. individuale din reacţiile organismelor în condiţiile zborului real. E de ajuns să se amintească amănuntul următor: în timpul zborurilor simulate, toţi cosmonauţii se plîng că spaţiul cabinelor este prea mic. Este de ajuns însă să se ajungă la starea orbitală, adică de imponderabilitate în Cosmos, ca ei să constate că îngustimea cabinelor... dispare, acestea devin chiar spaţioase. Este vorba de uşurinţa cucare în Cosmos se ajunge în orice punct al spaţiului Cabinei, fapt care poate deveni un mijloc de foarte uşoară înşelare a organismului nesupus aici eforturilor gravitaţionale ale Terrei. Un factor foarte important al asigurării unei activităţi rodnice în Cosmos a organismelor umane a fost evocat de medicul american Charles Barry, şeful secţiei de medicină cosmică a N.A.S.A., rinduirea orelor obligatorii de odihnă şi muncă, riguros şi ştiinţific stabilite. El arată că, după primele revoluţii circumterestre, cosmonauţii de la bordul navelor „Gemini" dormeau foarte prost, deoarece rtu erau, pe de o parte, convinşi psihologic de necesitatea îndeplinirii unui program atît de neobişnuit, pe de altă parte, ordinele primite de la Pămînt erau numai ordine, nu şi simptome ale unei comuniuni psihologice dintre ei şi Pămînt. Abia după un anumit număr de revoluţii această barieră a fost depăşită. O altă problemă, a cărei rezolvare se află în dezbatere, a fost ridicată de savantul sovietic L. N. Kukarkin, este oare obligatorie crearea unei stări de gravitaţie artificială de lungă durată pe bordul navelor cosmice populate? Atît savanţii sovietici, cît şi cei americani, consideră că în cazul unui răspuns ferm pozitiv, ar fi nevoie de crearea unui cîmp gravitaţional de 1/3 faţă de cel terestru. S-a atras, totodată, atenţia asupra necesităţii să fie evitată, la bordul navei, posibilitatea apariţiei la cosmonauţi a stării pe care o încearcă balerinele ,cînd, după piruete, „capul continuă să se învîrtească". Dar simpozionul de la Erevan a demonstrat că, ţintind impetuos înainte, ştiinţele cosmice îşi lasă pe Pămînt roade considerabile. Aşa se întîmplă în medicină, geologie, biologie şi alte ramuri ştiinţifice pentru care Cosmosul poate furniza răspunsuri la problemele nesoluţionate încă. Laurenţiu DUŢĂ, corespondentul Agerpres la Moscova „OAMENII POT SĂ TRĂIASCĂ ŞI SĂ LUCREZE IN COSMOS!" DECLARĂ UNUL DIN CEI 53 DE PĂMÎNTENI CE S-AU AFLAT DINCOLO DE BARIERA TERREI. FORŢA MUSCULARĂ A OMULUI ESTE DE PRISOS ÎN COSMOS. DAR CE SĂ FACĂ CU EA? ESTE NECESARĂ CREAREA UNEI GRAVITAŢII ARTIFICIALE? Cuvinte încrucişate AFARÂ-I TOAMNĂ... ORIZONTAL: 1. Plină de nostalgie î n versurile lui Eminescu: „Vezi, rîndunelele se duc, / Se scutur frunzele de nuc, / S-aşezd bruma peste vii / De ce nu vii, de ce nu vii ? — O lacrimă de toamnă; 2. Cîntec în toamna vieţii, titlu al unei poezii a lui Topîrceanu, cu versurile: „Şi pieptul începe să-mi bată. / De sus fluturînd a căzut / Pe bancă, o foaie uscată, / O frunză din bun! trecut"...; 3. Bălţată — Aer la suprafaţă ! — A început şcoala !; 4. Hrană... cu aperitiv ! — Diminutiv pentru băieţi; 5. Zeiţa pămîntuluî I« greci (mit.) — Praful galben a! florilor; 6. împrejurare... gramaticală — în nostalgie ! — începutul chimiei !; 7. li aparţine sonetul cu cunoscutele versuri: „Afara-i toamnă, frunza-mprâştiată / Iar vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri"...; 8. începeţi sa răsfoiţi abecedarul ! — Un ghimpe de care cu greu scapi — Frunza ruptă !; 9. Scriitor român (n. 1873) — Etapă la șah; 10. Morocănosul pădurii pregătindu-se sa hiberneze - A scris un ciclu de pasteluri dedicate toamnei, din care redăm versurile: „Au vuit prelurg ca vîntul păsările migratoare ! Peste casa părinteasca unde ieri m-am regăsit („Toamna"). VERTICAL: 1. In poezia sa „Fantezie de toamna", poetul cîntă natura în versurile: ,Cu crengile ude şi fără veşmînt / Salcîmii la poartă se-ndoaie / Pe stradă se plimbă iernaticul vînt / Şi fluierăm tactul aceluiaşi cînt / Şi plînge cu lacrimi de ploaie"; 2. Preia toamna „povara" holdelor bogate; 3. Marele nostru poet,, autorul poeziei „Frunze pierdute" cu versurile: ,Foile tale scrise, de hîrtie, / Se rup şi zboară ca dintr-o livada / Frunzele vijelie, / Fără ca piersicul să şi le vadă" — Noros la extremităţi; 4. Ştie să macine - Marcă de automobil; 5. în toamnă ! — Pustiu, deşert; 6. Tiia — Cocorii cerului de toamnă fumurie, foşnind din aripi ridicate, se pierd acum în zare...; 7. In opoziţie cu bruto — ciulini fără ţepi!; 8. Cal - Nicovală (reg.) — Nicolae Lăzărescu; 9. Poezia lui Topîrceanu „Octombrie", în care natura este surprinsă în versurile: „întîrziată fără vreme / Se plimbă Toamna prin grădini / Cu faldurii hlamidei plini / de crizanteme"... — Stropită cu picuri reci de ploaie. 10. ...Pavelescu, autorul cunoscutelor versuri: „Iţi mai aduci aminte doamnă, / Era tîrziu şi era toamnă / Şi frunzele se-ngălbeneau / Şi tremurau la vîntul serii"... Dicţionar: PAGA, RHEA, NANU, NSU. Ştefan ERCULESCU Dezlegarea jocului precedent: BELŞUGUL TOAMNEI 1. STRINS - MUST; 2. TRAS - ADUNAT; 3. RECOLTA - DC; 4. UMI - EE - GIF; 5. GUTUI - COTAR; 6. URD - CĂMĂRI; 7. RAZACHIEVEN; 8. IERISLING; 9. ZICALA - ADE; 10. MATEMATICA; 11. HRANA - ARATE. 1 DRUM NOU MAGAZIN Inovaţii în tehnica materialelor de construcţii Varul hidratat în pulbere Pe fluxul cu largă cuprindere al industriei construcţiilor, varul e un material cu un considerabil volum de utilizare şi circulaţie. O dată cu amplificarea programului de construcţii din ţara noastră, a extinderii tehnicii avansate, s-a născut necesitatea unor modalităţi noi la fabricarea, transportul, păstrarea şi utilizarea varului, atît la scara şantierelor, cît şi pentru alte necesităţi. Străduinţele în această direcţie, ale unui colectiv de specialişti de la fabrica de ciment „Temelia" din Braşov, s-au concretizat în proiectarea unei soluţii originale de preparare a varului hidratat în pulbere. Transpunînd capacităţile tehnicii noastre din ramură la nivelul inovaţiilor pe plan mondial, noua instalaţie a furnizat pînă acum peste 3.000 de tone de var hidratat în pulbere. Ce reprezintă noul sortiment al industriei materialelor de construcţii ? Este vorba de var din producţia obişnuită căruia, după ce i se dă o cantitate strict necesară de apă — maximum fiind de 5 la sută — este transformat intr-o pulbere fină, care poate fi ambalata cu uşurinţă în saci sau în recipiente, pînă la utilizare. Varul în bulgări este de multă vreme o formă de livrare depăşită prin cerinţele tehnicii noi. Expus la intemperii, el dă ulterior acele dăunătoare micro-explozii, după ce intră în compoziţia tencuielilor; bucăţile de piatră nearse îndeajuns dau mari cantităţi de reziduuri, încărcarea şi descărcarea din vagoane, transportul, depozitarea bolovanilor, constituie o frînă apreciabilă în angrenajul tot mai exigent al productivităţii muncii. Varul hidratat şi livrat în pulbere are o omogenizare optimă. Ambalat în saci impermeabili, poate fi păstrat ca atare, timp de 30 de zile, ceea ce nu e posibil cu varul în bulgări. înn concluzie : o mult mai bună calitate, substanţială economie de material, economii de timp şi manoperă concretizate în sporirea indicelui de productivitate pe şantierele de construcţii. Varul hidratat în pulbere, fiind un produs curăţat de impurităţi la cel mai înalt grad, îşi găseşte întrebuinţare şi la neutralizarea apelor industriale, ca şi intr-o serie de reacţii unde se cere tratamentul cu var, în industria chimică. Rezultatele deosebit de satisfăcătoare, obţinute cu instalaţia concepută şi experimentată de specialiştii fabricii braşovene „Temelia", au primit o excelentă apreciere din partea Centralei industriale de lianţi şi azbociment din Ministerul Materialelor de Construcţii, care va recomanda extinderea varului hidratat în pulbere şi la alte fabrici de var din ţară. Hanul turistic Bran îşi aşteaptă, primitor, oaspeţii. Hrană din apă Algele marine din specia chlorophyta (verzi), phaeophyta (brune) şi rhodophyta (roşii) sunt utilizate de mult, în special de populaţiile de pe coasta Pacificului (Japonia, Coreea, Chile), în alimentaţie, ca legume, adaos la supe, adaos la mîncarurile cu peşte, preparate cu aluaturi la cuptor şi chiar sub formă de ceaiuri. Din păcate, algele alimentare se găsesc în cantităţi mult mai reduse decât cele utilizate pentru scopuri industriale sau în agricultură. Majoritatea algelor marine sunt generate de planctonul vegetal, dar producţia lor pe scară largă industrială nu e încă posibilă, tehnologia necesară nefiind pusă la punct. In schimb în ultimii 26 de ani s-au făcut cercetări fructuoase asupra algelor din planctonul apelor dulci, utilizate ca hrană şi furaj. Paralel cu obişnuitele culturi în ape curgătoare şi stătătoare, ia amploare cultivarea algelor în ape reziduale, ca rezultat auxiliar în lupta pentru protejarea naturii şi epurarea apei de reziduurile organice. De altfel, producţia de alge din apele dulci prezintă deocamdată cele mai multe avantaje datorită conţinutului bogat în proteine, mergind pînă la 50 la sută. 1 . Cea dinţii fermă pentru producţia chlorellei (un sortiment de alge) a fost creată la Tokio. ,,Institutul Francaise du Petiole" a calculat că în apele din Mexic se poate obţine o producţie anuală de circa 10.000 tone alge uscate. Sub îndrumarea Academiei de Ştiinţe din R. S. Cehoslovacă, intr-unhotel din staţiunea Tabor se prepară diferite feluri de mîncare cu adaos de alge. In Japonia, prin adaos de alge la fermentarea laptelui pentru iaurt, s-a obţinut un mare spor cantitativ de producţie, iar în Uzbekistan, adăugind în hrana porcilor o suspensie de alge, s-au obţinut creşteri în greutate a animalelor de pînă la 30 la sută. Astăzi funcţionează un mare număr de fabrici pilot pentru producţia algelor. Marile cerinţe de proteine, necesare mai ales ţărilor în curs de dezvoltare şi slab dezvoltate, fac să crească interesul pentru algele atît de valoroase ca biostimulatori şi în nutriţie. Vîrsta unei pasiuni 40 de ani în arta metaloplastiei De pe terasa casei, înălţată pe o stincă, se înfăţişează privirilor un fantastic panoramic al Şcheilor. Pe fondul albastru al muntelui, tabloul policrom al unuia dintre cele mai vechi cartiere ale Braşovului profilează, in ceaţa transparentă a toamnei, cochete căsuţe înălţate intr-o specifică arhitectură, dominate de străvechi monumente amintind trecutul istoric. Elementele acestui tablou pot fi revăzute intr-un microunivers artistic care ni se prezintă ca o revelatoare şi emoţionantă creaţie. Este expoziţia de lucrări a lui Nicolae Renel. Artistul a împlinit 40 de ani de activitate în cultivarea pasiunii sale statornice : arta metaloplastiei. Cu acest prilej el a fost felicitat de profesorul Constantin Catrina, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, de Mihai Manolache de la Muzeul culturii româneşti din Şcheii Braşovului, de alţi oaspeţi. Nicolae Renel este creatorul unei adevărate şcoli in arta metaloplastiei la Braşov. Expoziţia sa cuprinde la această oră 200 de lucrări. Monumentele istorice ale Şcheilor, cele din alte zone ale oraşului, pot fi recunoscute cu uşurinţă in imaginile migălite cu deosebită artă, bătute cu ciocanul in aramă sau in fier. Se află lucrări infăţişind clădirea primei şcoli româneşti care adăposteşte azi Muzeul din Schei, Biserica Neagră, Poarta Ecaterinei, Casa Sfatului. Se află în această expoziţie numeroase lucrări infăţişind figuri de muncitori din industria Braşovului, oameni de alte profesiuni. O întreagă suită de lucrări ne înfăţişează obiceiurile şi datinele şcheienilor. Artistul a reţinut în figurinele gravate in metal, elemente ale portului, ale arhitecturii locale, ale îndeletnicirilor tradiţionale cultivate de locuitorii din Şchei. Prin asemenea creaţii, Nicolae Renel este un adevărat etnograf al oraşului, intr-un anume fel. El a colecţionat cu pasiune şi a transpus in imagini făurite în metal, intr-o atentă şi riguroasă selecţie, cele mai semnificative piese ale folclorului, ale etnografiei scheiene. Multe dintre lucrările acestei colecţii, unice in felul lor, sunt consacrate unor evenimente şi figuri remarcabile din trecutul nostru istoric. Admirăm stema celor trei provincii româneşti, unite pentru prima dată în acest mileniu de către Mihai Viteazul, portretul lui Ştefan cel Mare, stema Moldovei. .. N Nicolae Renel a fost distins pentru lucrările sale la expoziţii organizate la Braşov şi in Capitală. Din păcate, însă, prea puţine dintre lucrările sale au fost achiziţionate de cooperaţia meşteşugărească pentru multiplicare. Cu prilejul aniversării a 40 de ani de activitate în arta metaloplastiei, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă a luat iniţiativa organizării unei expoziţii jubiliare cu lucrări ale artistului. Universul captivant al creaţiilor din căsuţa situată pe o stincă din Şchei va poposi o vreme intr-o sală din centrul oraşului. Ştefan PETRARU Mozaic folcloric Este un lucru de acum stabilit. Bolidul pe patru roţi a devenit un pericol deosebit pentru om nu numai în clipele în care se afla la volanul său, nu numai în acele fragmente de secundă în care se angajează în traversarea unei străzi viu circulate, ci şi atunci cînd, izolat în apartamentul propriu, e invadat de gaze emanate de eşapamente. Exemple ? O sumedenie : New York, Londra (oraş în care atmosfera ceţoasă concentrează impurităţile în păturile joase ale atmosferei), Paris, Tokio etc. La Bucureşti, circa un sfert din volumul emanaţiilor poluante este reprezentat de gazele de eşapament ale vehiculelor. Cu toate că, astăzi, capitala ţârii noastre numără la mia de locuitori circa 42 autovehicule cu motoare cu carburant, tendinţa de triplare a acestui număr în acest deceniu este evidentă. Tendinţa aceasta este vizibilă, o ştim cu toţii, şi nn celelalte oraşe din ţară, unde situaţia nu este, încă, acută. Cei care fac „poliţia" impurificarii aerului urmăresc, statistic, influenţa noxelor asupra stării de sănătate a populaţiei, creşterea — în principal — a concentraţiilor de oxid de carbon peste limita admisă : 6 miligrame la un metru cub de aer. Această „poliţie" este întreprinsă de Institutul de igienă şi filialale sale din întreaga ţară. Ultimele două decenii au fost o adevărată epocă de aur a industriei româneşti. S-au dezvoltat ramuri importante de producţie : siderurgia, construcţia de maşini, chimia — cu multiplele sale subramuri — industria materialelor de construcţie, a crescut o adevărată pădure de termocentrale . De asemenea, creşterea volumului de mărfuri a amplificat transporturile — mai ales pe acelea cu mijloace auto grele — iar creşterea standardului de viaţă a dus la mărirea, pe o curbă mereu ascendentă, a numărului de autoturisme. Şi, bineînţeles, dublarea populaţiei de la oraşe — în unele zone densitatea atinge 200 locuitori pe km. p. — tot procesului de industrializare o datorăm. Astfel s-a ajuns ca protecţia aerului impotriva poluării cu diverse impurităţi, provenite fie din procesele tehnologice, fie din arderea combustibililor în diferite instalaţii şi motoare, să devină o problemă la ordinea zilei. Cu atît mai mult, cu cît într-o ţară socialistă, statului oamenilor muncitoăui este indiferent nu numai ce se produce, dar şi cum se produce. Grija de căpetenie pentru om a determinat prevenirea consecinţelor poluării asupra acestuia, dar şi asupra animalelor, plantelor, altor bunuri materiale care formează bogăţia patriei. Combaterea vicierii aerului este abordată ştiinţific, coordonată în planurile anuale de stat şi în planurile cincinale şi — ceea ce este deosebit de important — face obiectul unui program naţional prioritar de cercetare. Actualmente, orice amplasare de noi fabrici şi obiective industriale, sau dezvoltare a celor existente, sistematizarea orașelor se face numai cu avizul organelor competente în protejarea de efectele poluării. Nu numai că alegerea procedeului tehnologic pentru APĂRAREA PURITĂȚII ATMOSFEREI- O PREOCUPARE A NOASTRĂ, A TUTUROR realizarea unor produse se face ţinînd seama şi de protecţia atmosferei, dar în fondurile de investiţii sunt determinate sumele necesare şi pentru construirea unor instalaţii de captare a noxelor. O armată de cercetător, de la Institutul de igienă, institute departamentale, catedrele specializate din institutele politehnice etc. — investighează aspectele tehnice, medicale, biologice, economice ale poluării, fac măsurători de noxe în centrele cele mai critice, propun soluţii care merg pînă la mutarea de întreprinderi şi staţii de cale ferată din centrele aglomerate şi delimitarea zonelor industriale etc. Un organism special — Comisia pentru combaterea poluării mediului, de pe lingă Academie — alcătuieşte „Atlasul surselor de poluare a atmosferii în România" şi desfăşoară o amplă activitate — după cele mai inalte criterii ştiinţifice de apărare a mediului înconjurător. Şi nu ni se pare mai puţin grăitor faptul că, la marile saloane internaţionale de invenţii, creaţia tehnică românească în materie a fost răsplătită cu medalii de aur, de argint... în domeniul transporturilor, combaterea poluării pe plan naţional are în vedere electrificarea şi dieselizarea căilor ferate, introducerea în fabricaţie de autocamioane cu motor Diesel, producerea de autoturisme a căror exploatare corespunde normelor europene de emisie de noxe ş.ă. Un rol de seamă revine, în această activitate, edililor , ei trebuie să se îngrijească permanent de amplificarea zonelor verzi — adevăraţi plămîni ai marilor oraşe, care sunt de un real folos în absorbţia oxidului de carbon. De asemenea, crearea de magistrale-centuri, care să preia o parte din traficul auto, în special cel greu, reprezintă o soluţie modernă şi eficientă. Dar ceea ce este evident pentru toată lumea este faptul că dinamismul vieţii industriale româneşti, crearea a noi centre urbane trebuie să ţină trează mereu grija pentru apărarea purităţii mediului nostru de trai , atmosfera. E un bun vital al nostru, al tuturor, și grija aceasta ne revine, tocmai de aceea, fiecăruia dintre noi. Ștefan ZAIDES ■——--------------—-------------------------—------------■■ Nr. 8325 Compoziţia aerului acum 30.000 de ani Din Antarctica la Leningrad au fost trimise recent nişte eşantioane de gheaţă care conţin bule de aer de acum 25.000—30.000 de ani. Bulele de aer au fost conservate în straturile de gheaţă din Antarctica de la începuturile formării sale. Scopul trimiterii lor la Leningrad este studierea aerului din bule pentru a se răspunde la întrebarea dacă compoziţia lui s-a schimbat sau nu în toţi aceşti ani. Plantaţii „diplomatice" Autorităţile poliţieneşti din Miami (statul Florida) s-au văzut nevoite să-l aresteze pe consulul general al statului Haiti, Maximilien. Faptul, surprinzător la prima vedere, a fost explicat de poliţie cît se poate de clar: în urmărirea unui răufăcător, poliţiştii au descoperit pe teritoriul rezidenţei diplomatice haitiene o plantaţie de... marijuana. Bazar plutitor bazate din lume. Pe un canal plimbă sute de bărci, canoe şi jonci pline cu mărfuri. Printre ele plutesc, de asemenea, restaurante şi cafenele. Şi-a făcut singur linişte In oraşul italian Pesaro s-a constatat dispariţia a numeroase motociclete. Poliţia l-a arestat, în cele din urmă, pe autorul acestor furturi, se numea Agostino şi era în vîrstă de 19 ani. El de fapt nu fura motocicletele pentru el şi nici pentru a le vinde, ci pentru a le îneca în mare. „Motocicletele făceau un zgomot infernal, iar autorităţile nu au întreprins nimic în acest scop", a explicat Agostino. Mozaic roman in Siria Cu prilejul celui de-al IX-lea Congres internaţional al arheologilor care s-a ţinut la Damasc, în micul oraşul sirian Sahbaf sediul fostului împărat roman Filip Arabul, s-a deschis un muzeu al mozaicului roman. Muzeul a fost amenajat într-o veche clădire în stil roman, în interiorul căreia au fost descoperite mozaicuri cu diverse motive ornamentale conservate perfect. Printre exponatele muzeului se piai află un cap al lui Neptun, executat în mozaic, imagini ale lui Heracles, Orfeu, scena idilei Afroditei cu Ares. Panourile în mozaic sînt înfrumusețate cu diverse motive ornamentale. Cămile numerotate Drept măsura împotriva contrabandei, în unele regiuni ale Egiptului s-a hotărît ca fiecărei cămile să i se dea un număr special, asemenea automobilelor. Au fost pînă în prezent înregistrate 36.200 „corăbii ale pustiului". Dacă cămila este folosită pentru transportul mărfurilor de contrabandă, este uşor să se stabilească numele stăpînului ei. Un stomac... preţios . 12 kg de aur au fost găsite de medici în stomacul unui contrabandist internat în spitalul din New Delhi. Pacientul se plîngea — desigur — de puternice crize de stomac. în capitala Thailandei se afla unul dirij cele Bangkok — mai pitorești Jaimet Baradat, membru al clubului bărboșilor din Barcelona, avea cea mai lunga barbă din Spania: 61 de centimetri. In 7 anî el nu a intrat niciodată la frizer. Acum el s-a decis să-şi taie barba, (fotografia de sus). La o şcoală din Rivoli (Italia), se experimentează, cu o clasă specială de elevi, un nou sistem de a invaţa, folosind ziarele în locul cărţilor, (fotografia din stingeri