Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)

1971-10-27 / nr. 8336

­j ­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P­ CR­ ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8336 Miercuri, 27 octombrie 1971 6 pagini 30 bani Desfășurând larg întrecerea socialistă, colectivul uzinei „Tracto­rul" dă viaţă obiectivelor puse în fața sa de planul cincinal. INDUSTRIA BRAŞOVANA A REALIZAT PLANUL PE 10 LUNI Entuziasmul şi abnegaţia cu care colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria braşoveană, în frunte cu co­muniştii, s-au angajat, răspunzînd la Chemarea Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste, într-o amplă şi rodnică întrecere socialistă pentru îndeplinirea exemplară a planului şi angajamentelor, au generat obţinerea unor însemnate pro­ducţii suplimentare în numeroase întreprinderi. Ca urmare, ieri, prevederile planului de producţie pe 10 luni au fost îndepli­nite pe ansamblul industriei braşovene. S-au creat astfel con­diţii pentru realizarea, pe ansamblul industriei judeţului, pînă la finele lunii octombrie, a unei producţii globale suplimenta­re în valoare de circa 400 milioane lei. La obţinerea acestor succese, o contribuţie deosebită au adus-o colectivele de muncă de la Combinatul chimic Făgă­raş, Uzina mecanică de material rulant, Fabrica de stofe, Fa­brica de postav Prejmer, Ţesătoria Codlea, C.E.I.L. Braşov, fa­brica „Răsăritul", întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţie, întreprinderea de industrie locală Făgăraș și altele. Fermentul creşterii eficienţei economice La uzina „Rulmentul“, după trei luni de la lansarea iniţia­tivei „Micronul — gramul — secunda”. . Au trecut mai bine de trei luni de­ cînd iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la forjă a fost generalizată în toate secţiile de bază ale uzinei noastre, în această perioadă, la îndrumarea comitetului de partid, organele sindicale au desfăşurat o amplă activitate de mobilizare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni pentru îmbunătăţirea ca­lităţii producţiei, reducerea consu­mului de metal şi folosirea eficientă a timpului de lucru. Ca urmare, în atingerea obiectivelor iniţiativei sunt angrenaţi peste 3500 salariaţi din 68 grupe sindicale. Pînă la finele acestei luni urmează să devină prie­teni ai ,,Micronului, gramului, secun­dei" şi personalul din secţiile auxi­liare ale uzinei, iar în perspectivă, cadrele tehnico-inginereşti din sec­toarele de concepţie. Rezultatele de pînă acum sunt elocvente. Ele demonstrează cu con­vingere însemnătatea şi eficienţa muncii politice, educative desfăşu­rate în grupele sindicale, la fiecare loc de muncă, per­tru perfecţionarea întregii activităţi productive. Conştiin­ţa clară a necesităţii gospodăririi cu maximă eficienţă a potenţialului tehnic şi material a făcut ca în cele trei luni de aplicare a iniţia­tivei să se înregistreze realizări deo­sebite, pe multiple planuri, în ac­tivitatea de producţie. Astfel, dacă în luna iunie au fost obţinute peste plan produse în valoare de 4.500.000 lei, în luna septembrie această va­loare se cifrează la 7.166.000 lei. De asemenea, procentul de rebut a scăzut de la 3,17 la sută în luna iu­nie,­­la 3,10 la sută în luna septem­brie, iar economiile de metal au crescut de la 2 tone în iulie la 19,2 tone în septembrie. A sporit în mod substanţial disciplina în producţie. O atestă faptul că, absenţele ne­­motivate şi învoirile s-au redus de la 4192 ore-om în iunie, la 3224 ore­­o­m in luna septembrie. Din calcu­lele făcute la comitetul sindicatului, rezultă totodată că peste 35 la sută din sporul de producţie s-a reali­zat, în perioada la care ne referim, exclusiv pe seama perfecţionărilor aduse de activitatea desfăşurată în cadrul iniţiativei. Toate aceste realizări sunt dovezi palpabile ale forţei creatoare a colectivelor de muncă, a capacităţii de organizare a comuniştilor, a tu­turor salariaţilor în vederea atin­gerii unor obiective esenţiale în procesul perfecţionării activităţii pro- Gh. GARCEA, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Rulmentul''. 5-a) (Continuare în pag. .Proletari din toate tarile, uniţi-va! In paginile 2-3-4 LEGEA CU PRIVIRE LA GOSPODĂRIREA FONDURILOR FIXE, RESURSELOR MATERIA­LE Şl APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ LEGEA PENTRU ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LEGISLATIV LEGEA PRIVIND PRODUCEREA, FOLOSIREA Şl CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR Şl MATERIALULUI SÃDITOR PENTRU PRODUCȚIA AGRICOLĂ VEGETALĂ O CERINŢĂ HOTÂRÎTOARE PENTRU TERMINAREA ÎNSÂMINŢÂRILOR Colaborarea fructuoasă dintre cooperatori şi mecanizatori SA GRĂBIM LUCRĂRILE, DAR NU ÎN DETRIMENTUL CALITĂŢII! Succesul în actuala campanie agricolă nu poate fi concepuit fără colaborarea fructuoasă din­tre cooperatori şi mecanizatori, pe parcursul întregii zile-lumină. O dovedeşte, în primul rând, experienţa unităţilor care au ter­minat recoltatul cartofilor în timp scurt şi însămînţarea cerealelor păioase în epoca optimă. Nu la fel se întîmplă însă şi la C.A.P. din Comăna. Luni, de pildă, tractoristul Ion Mihai, ca să servească masa de prînz, s-a deplasat cu tractorul de la Co­măna de Sus la Comăna de Jos, cale de cîţiva kilometri, irosind astfel timp preţios de lucru şi combustibil, la fel au procedat şi alţi colegi de-ai săi, printre care şi Constantin Man — şi nu pentru prima dată — fapt ce ex­plică în parte de ce în unitatea mai sus-amintită însămînțarea griului este rămasă în urmă. Discutînd despre aportul me­canizatorilor la accelerarea rit­mului de semănat, Constantin Matei, secretarul comitetului co­munal de partid, sublinia că nici conducătorii cooperativei şi nici brigadierii de cîmp n-au luat măsuri eficiente pentru eli­berarea terenului în ritmul în care mecanizatorii ar­ fi putut să pregătească patul germinativ. Intr-adevăr, ca o consecinţă firească, chiar sub ochii noştri mai multe agregate de discuii zoreau să creeze front de lucru pentru două semănători, care de cel pu­ţin o oră, două staţionau. Intre timp, semănătorile şi-au reluat lucrul. Unul dintre tractorişti con­ducea, însă, agregatul în brazdă cu asemenea viteză, incit nici vorbă nu putea fi despre calita­tea bună a semănatului. De alt­fel, din cauza grabei cu care se discuta şi a lipsei de exigenţă din partea brigadierului Iacob Mija, prezent la locul unde se semăna, lucrarea se efectua in­tr-un pat germinativ insuficient mărunţit. Semănăturile de toamnă răsărite intr-un teren pregătit cu foarte mulţi bulgări şi pe alocuri cu greşuri, ne-au convins că nu era vorba de o scăpare de mo­ment, ci de o slabă preocupare din partea celor chemaţi să asi­gure executarea lucrărilor în condiţii ireproşabile de calitate. Brigadierul de cîmp Iacob Mija ne-a inforrmat că 22 ha. din cele aproape 30 ha. ce mai urmează să fie eliberate pentru grîu sânt ocupate cu trifoi pentru fin, strîns în căpiţe. Pe de altă parte, me­canizatorii se plîngeau că nu mai au unde ara. In acelaşi timp, mai mulţi cooperatori, cu atela­jele cooperativei, lucrau pe lo­turile personale... Ni s-a spus că circa 70—80 ha. arate în avans aşteaptă numai să fie discuiie şi că pentru gră­birea pregătirii terenului, pe toată suprafaţa prevăzută, nu se mai aşteaptă recoltarea a 6 ha. trifoi pentru sămînţă, schimbîn­­du-se amplasarea. Sînt, desigur, măsuri bune. Dacă, însă, nu se vor lua şi măsuri de organizare a muncii tractoriştilor în schimb prelungit, la arat şi discuit, slabă nădejde ca la Comăna să se termine însămînţările de toamnă pînă la sfârşitul acestei săptă­­mîni. Luni, lucrurile nu stăteau mai bine nici la cooperativa agricolă vecină din Crihalma şi iată de ce. Abstracţie făcînd de faptul că a patra semănătoare exis­tentă în dotarea secţiei de me­canizare alimentează cu piese de schimb alte trei utilizabile, datorită încetinelii de nepermis cu care şeful de secţie Alexan­dru Grigore şi, respectiv, meca­nicul de întreţinere Gh. Ghindea asigură remedierea defecţiuni­lor mecanice ivite în timpul lu­crului, tractoarele şi semănătorile în cauză staţionează nu ore, ci C. ILIESCU (Continuare în pag. a 5-a) Cu trei luni mai devreme Colectivul Fabricii de şuruburi s-a angajat să economisească în cursul acestui an 44 ton­e de me­tal. Acţiunile şi măsurile între­prinse în cadrul întrecerii socia­liste pentru gospodărirea cit mai judicioasă a preţioasei materii prime, au făcut ca în primele 9 luni ale anului să se economi­sească 44,3 tone de metal. Anga­jamentul anual a fost onorat deci în întregime cu trei luni mai de­vreme. „Îndeplinim exemplar sarcinile TRASATE DE CONDUCEREA PARTIDULUI“ Convorbire cu ANDREI BALINT, preşedintele C.A.P. Sâcele După cum anunţam în ziarul nostru de ieri, cooperativa agri­colă de producţie din Săcele a terminat printre primele unităţi din judeţ, semănatul griului pe toate cele 736 ha. planificate, în condiţiile acestui an, faptul constituie un rezultat remarcabil, dacă avem în vedere volumul mare de­­ muncă ce a trebuit de­pus intr-un timp scurt. Amănunte în legătură cu felul cum s-a acţionat în cadrul coo­perativei pentru obţinerea acestei performanţe, am aflat de la Andrei Balint, preşedintele unităţii, pe care l-am solicitat să ne răspundă la cîteva întrebări. „ Se ştie că terminarea la timp a oricărei lucrări agricole este condiţionată de modul cum se foloseşte forţa de muncă şi mij­loacele mecanice. Ce măsuri aţi luat, în acest scop, pentru înca­drarea însămînţărilor în epoca optimă ? — Mai întîi aş vrea să vă spun că în toamna aceasta, griul a fost amplasat după cartofi pe 631 ha. De aceea, principala noastră preocupare a fost ca strîngerea recoltei de pe această suprafaţă să se facă cu prioritate şi într-o perioadă cit mai scurtă, spre a putea executa din vreme pregătirea solului. In acest scop, comitetul de partid şi organiza­ţiile de bază din cooperativă, consiliul de conducere, sprijinite îndeaproape şi permanent de comitetul orăşenesc de partid, al cărui secretar, au stat zi de zi în mijlocul nostru, au desfăşurat o amplă muncă politică şi orga­nizatorică, ceea ce a avut ca re­zultat participarea masivă a coo­peratorilor la lucru. Dacă adău­găm şi faptul că au fost cointe­resaţi în munca lor prin aplica­rea acordului global, ei au reu­şit ca încă de la începutul recol­tatului să asigure funcţionarea cu randament maxim a tuturor maşinilor. Ritmul de strîngere a recoltei s-a intensificat şi mai mult din momentul în care coo­peratorilor şi mecanizatorilor noştri li s-au alăturat tinerii din şcolile oraşului, al căror sprijin l-am simțit din plin pînă la termi­narea lucrării. Convorbire realizată de I. TOCANIE (Continuare în pag. Vinovăţia este o po­vară mult mai grea decit îşi închipuie acei ce săvîrşesc acte împo­triva legii. Uneori, aceş­tia uită cit de copleşi­toare este prezenţa ei şi înţeleg aceasta abia tîrziu. Să analizăm în acest sens un caz pe­trecut recent. ... La biroul miliţiei din Codlea se află două persoane palide,­­după nopţi de zbucium şi ne­somn, conştiente că du­pă ce vor termina cele ce au de spus, gestul firesc al ofiţerului va fi acela de a le comunica arestarea. Dezvăluie fapte urîte, o serie de încălcări grave ale le­gii. Sunt întrebate : — De ce aţi venit la noi să vă autodenun­ţaţi ? — Nu mai puteam su­porta acest coşmar. — Era îngrozitor ! Mai bine să fim pedepsiţi o dată şi să se termine totul, decit să trăim cu teama asta în suflet! a reluat cealaltă per­soană. — Tribunalul va ţine cont în dozarea pedep­sei de faptul că aţi ve­nit la noi de bună-voie, le-a asigurat ofiţerul. Aşa s-a declanşat procesul de urmărire în­dreptat asupra vinova­tului principal, Andreoa­­iei Dan, gestionar la Magazinul O.C.L. Me­­talo-chimice nr. 47 din oraşul Codlea. Aşa a început anchetarea unui adevărat „cuib" de in­fractor­. Totul a început din momentul în care D. A. a preluat gestiunea ma­gazinului, cînd a obser­vat că anumite piese care valorau 5,40 lei bucata, se vindeau cu 8,10 lei. Acest sistem îi asigura gestionarului precedent un venit ili­cit. In loc să denunţe necinstea, Dan Andre­­oaiei şi-a însuşit urgent sistemul. Cu timpul a prins gust de cîştiguri tot mai mari şi a început să vîndă o serie de măr­­furi cu suprapreţ, unele chiar unor unităţi socia­liste din Codlea ca de exemplu : „Colorom", Fabrica de articole din tablă, Grupul şcolar fo­restier, Uzina de repa­raţii şi altele. Practicile frauduloase s-au diversificat şi în „reţea" au intrat şi alte persoane. Astfel, lui Edgar József, merceolog la C.E.I.L. Braşov, sec­ţia Codlea, care obţi­nuse prin furt de la u­­zina „Colorom" 50 de startere, i-a furnizat bo­nurile de decontare ne­cesare pentru a putea ridica contravaloarea acestor mărfuri de la întreprinderea unde lu­cra. Magazinul s-a transformat astfel in­tr-un loc de valorificare a produselor furate de la diverse întreprinderi socialiste. In luna octombrie a anului trecut apare un alt escroc, pe nume Vlad Cristea, care furniza lui Andreoaie. Din tot fe­lul de mărfuri sustrase din unele întreprinderi. Apoi sosesc pe rînd în arena infracţiunii Gran­­cea Aristotel Georgien, angajat al Trustului de mecanizare Bucureşti, şantierul Codlea, împre­ună cu gestionarul Szi­lágyi Petru, de la Trus­tul 5 construcţii Braşov, secţia Codlea, care a­­duc spre „valorificare" 50 de bucăţi de şildiuri şi minere, precum şi 100 de bucăţi de pînze pen­tru tăiat metal, toate, evident, însuşite fraudu­los. Magazinul din Co­dlea se umple încet, în­cet cu de toate. Cel care putea să sustragă cite ceva din avutul obştei poposea direct, pentru distribuire, la a­­ceastă unitate. Reimesch Otto şi Isztok Edwin, an­gajaţi la uzina „Colo­rom" Codlea, introduc importante cantităţi de cositor în stare pură. In calitate de casieră a magazinului nr. 47 din Codlea, Banciu Ana sco­tea banii reprezentînd contravaloarea mărfu­rilor furate şi îi „preda" şefului său, Andreoaiei Dan, care la rîndul său îi împărţea „frăţeşte" cu fîrtaţii săi întru ho­ţie. în lipsa casierei, a­­celaşi lucru îl făcea vîn­­zătoarea Kadar Maria, care a deprins foarte repede necinstita maşi­naţie. O întîlnim prinsă în plasa acestui murdar joc şi pe Ian­ca Bunea, merceolog la Trustul nr. 5 construcţii, secţia pre-Vasile ŢENTEA, procuror şef al Procu­raturii locale Braşov Dr. Emil POENARU (Continuare în pag. a 5-a) POVARA VINOVĂŢIEI I . 'v'fHiiiinninninnniiinfnifiiinnnfnniiiiiniriiiiiiiiiiifiiiiiri'nnnnntnniiiiinninfiiniininirrifinnrifiiiniirinfititiiiii/iiiniifniiiitfiiitiiiiwfiii,’' i i Ieri, în sala cinematografu­lui „Cosmos" din Braşov, a avut loc tragerea la sorţi a cîştigătorilor concursului rebusist din orarele şcolare editate de C.E.C. A urmat apoi un program artistic susţinu­t de pionierii şcolii generale nr. 22, în fotogra­fie, aspect din timpul tra­gerii la sorţi. V Intre 21-23 octombrie a.c. s-a desfăşurat la Si­biu finala pe ţară a con­cursului tinerelor filatoare şi ţesătoare „Miini măies­tre", la care au participat peste 100 de concurente. In judeţul Braşov, la a­­cest concurs au fost an­trenate "peste 725 de ţe­sătoare şi filatoare din întreprinderile textile. E­­forturile depuse de ele în pregătirea pentru dife­ritele faze ale concursu- Tinere bre­­şovence, cîş­­tigătoare la faze pe tare a concursului fînii măiestre“­ lui au dus la sporirea in­dicelui de calitate a pro­ducţiei cu circa 6 la sută şi o creştere cu 8 la sută a producţiei faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut. Câştigătoarele fazei ju­deţene care ne-au repre­zentat la Sibiu, Ana Ne­gură de la Fabrica de stofe Braşov şi Tako­ Eva de la Fabrica de postav Prejmer, au obţinut la faza pe ţară premiul III şi respectiv o menţiune in meseria de ţesătoare. a­i n„Săptămîna economiei" in cadrul „Săptâmînii economiei", vineri, 29 octombrie, în sala Casei de cultură din Rişnov, va avea loc un concurs „Cine ştie, cîştigă" în­tre reprezentanţii claselor a Vlll-a ale şcolilor generale nr. 1 şi 2 din localitate. Profesor examinator Thall Peter, Agenţia C.E.C. Rîşnov va a­­corda echipei ciştigătoare 4 premii constînd în librete de economii cu depuneri iniţiale şi cecuri de econo­mii şcolare. Un nou dispensar rural De cîteva zile, cetăţenii din co­muna Teliu beneficiază de un spa­ţios dispensar, înzestrat cu apara­tură modernă. Personalul medical al dispensarului acordă zilnic con­sultaţii generale şi de stomatologie adulţilor şi copiilor. Expoziţie de caricaturi la F­redeal Ieri, la Casa de cultură din Pre­deal a avut loc deschiderea unei expoziţii de caricaturi semnate de Eugen Moga. Expoziţia cuprinde un număr mare de lucrări, printre care amintim :­ „La brăţ cu un­chiul", „Consacrare" etc. Se afirmă că, întîlnindu-l pe una din străzile Johannesburgu­­lui, îl poţi lua foarte uşor drept un funcţionar oarecare — statu­ră mijlocie, puţin adus de spate, intr-un modest costum cenuşiu In cercurile occidentale de zia­rişti este numit „omul de dia­mant", iar în cele de afaceri - „regele neîncoronat al Africii de sud". Se numește Harry Fre­­derik Oppenheimer. într-un arti­col despre el, ziarul francez „Au­rore" scria: „Soarele nu apune niciodată deasupra imperiului lui Oppenheimer. El este pre- IMPERIUL „OMULUI DE DIAMANT " zent pretutindeni — la Londra, Johannesburg, Zambia, Sierra Leone, Peru sau Australia. ..". In ce-l priveşte pe el şi „im­periul" său nu există exagerare. Compania „Anglo-American Cor­poration of South Africa", pe care o conduce Oppenheimer, controlează 32 la sută din ex­tracţia de aur şi aproape 90 la sută din cea de diamante din lumea capitalistă. Ea se com­pune din 150 diverse firme și companii. Dar interesele Romu­(Continuare in pag. a 6-a)

Next