Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)
1971-10-27 / nr. 8336
j rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P CR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8336 Miercuri, 27 octombrie 1971 6 pagini 30 bani Desfășurând larg întrecerea socialistă, colectivul uzinei „Tractorul" dă viaţă obiectivelor puse în fața sa de planul cincinal. INDUSTRIA BRAŞOVANA A REALIZAT PLANUL PE 10 LUNI Entuziasmul şi abnegaţia cu care colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria braşoveană, în frunte cu comuniştii, s-au angajat, răspunzînd la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, într-o amplă şi rodnică întrecere socialistă pentru îndeplinirea exemplară a planului şi angajamentelor, au generat obţinerea unor însemnate producţii suplimentare în numeroase întreprinderi. Ca urmare, ieri, prevederile planului de producţie pe 10 luni au fost îndeplinite pe ansamblul industriei braşovene. S-au creat astfel condiţii pentru realizarea, pe ansamblul industriei judeţului, pînă la finele lunii octombrie, a unei producţii globale suplimentare în valoare de circa 400 milioane lei. La obţinerea acestor succese, o contribuţie deosebită au adus-o colectivele de muncă de la Combinatul chimic Făgăraş, Uzina mecanică de material rulant, Fabrica de stofe, Fabrica de postav Prejmer, Ţesătoria Codlea, C.E.I.L. Braşov, fabrica „Răsăritul", întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţie, întreprinderea de industrie locală Făgăraș și altele. Fermentul creşterii eficienţei economice La uzina „Rulmentul“, după trei luni de la lansarea iniţiativei „Micronul — gramul — secunda”. . Au trecut mai bine de trei luni de cînd iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la forjă a fost generalizată în toate secţiile de bază ale uzinei noastre, în această perioadă, la îndrumarea comitetului de partid, organele sindicale au desfăşurat o amplă activitate de mobilizare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea consumului de metal şi folosirea eficientă a timpului de lucru. Ca urmare, în atingerea obiectivelor iniţiativei sunt angrenaţi peste 3500 salariaţi din 68 grupe sindicale. Pînă la finele acestei luni urmează să devină prieteni ai ,,Micronului, gramului, secundei" şi personalul din secţiile auxiliare ale uzinei, iar în perspectivă, cadrele tehnico-inginereşti din sectoarele de concepţie. Rezultatele de pînă acum sunt elocvente. Ele demonstrează cu convingere însemnătatea şi eficienţa muncii politice, educative desfăşurate în grupele sindicale, la fiecare loc de muncă, pertru perfecţionarea întregii activităţi productive. Conştiinţa clară a necesităţii gospodăririi cu maximă eficienţă a potenţialului tehnic şi material a făcut ca în cele trei luni de aplicare a iniţiativei să se înregistreze realizări deosebite, pe multiple planuri, în activitatea de producţie. Astfel, dacă în luna iunie au fost obţinute peste plan produse în valoare de 4.500.000 lei, în luna septembrie această valoare se cifrează la 7.166.000 lei. De asemenea, procentul de rebut a scăzut de la 3,17 la sută în luna iunie,la 3,10 la sută în luna septembrie, iar economiile de metal au crescut de la 2 tone în iulie la 19,2 tone în septembrie. A sporit în mod substanţial disciplina în producţie. O atestă faptul că, absenţele nemotivate şi învoirile s-au redus de la 4192 ore-om în iunie, la 3224 oreom in luna septembrie. Din calculele făcute la comitetul sindicatului, rezultă totodată că peste 35 la sută din sporul de producţie s-a realizat, în perioada la care ne referim, exclusiv pe seama perfecţionărilor aduse de activitatea desfăşurată în cadrul iniţiativei. Toate aceste realizări sunt dovezi palpabile ale forţei creatoare a colectivelor de muncă, a capacităţii de organizare a comuniştilor, a tuturor salariaţilor în vederea atingerii unor obiective esenţiale în procesul perfecţionării activităţii pro- Gh. GARCEA, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Rulmentul''. 5-a) (Continuare în pag. .Proletari din toate tarile, uniţi-va! In paginile 2-3-4 LEGEA CU PRIVIRE LA GOSPODĂRIREA FONDURILOR FIXE, RESURSELOR MATERIALE Şl APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ LEGEA PENTRU ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LEGISLATIV LEGEA PRIVIND PRODUCEREA, FOLOSIREA Şl CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR Şl MATERIALULUI SÃDITOR PENTRU PRODUCȚIA AGRICOLĂ VEGETALĂ O CERINŢĂ HOTÂRÎTOARE PENTRU TERMINAREA ÎNSÂMINŢÂRILOR Colaborarea fructuoasă dintre cooperatori şi mecanizatori SA GRĂBIM LUCRĂRILE, DAR NU ÎN DETRIMENTUL CALITĂŢII! Succesul în actuala campanie agricolă nu poate fi concepuit fără colaborarea fructuoasă dintre cooperatori şi mecanizatori, pe parcursul întregii zile-lumină. O dovedeşte, în primul rând, experienţa unităţilor care au terminat recoltatul cartofilor în timp scurt şi însămînţarea cerealelor păioase în epoca optimă. Nu la fel se întîmplă însă şi la C.A.P. din Comăna. Luni, de pildă, tractoristul Ion Mihai, ca să servească masa de prînz, s-a deplasat cu tractorul de la Comăna de Sus la Comăna de Jos, cale de cîţiva kilometri, irosind astfel timp preţios de lucru şi combustibil, la fel au procedat şi alţi colegi de-ai săi, printre care şi Constantin Man — şi nu pentru prima dată — fapt ce explică în parte de ce în unitatea mai sus-amintită însămînțarea griului este rămasă în urmă. Discutînd despre aportul mecanizatorilor la accelerarea ritmului de semănat, Constantin Matei, secretarul comitetului comunal de partid, sublinia că nici conducătorii cooperativei şi nici brigadierii de cîmp n-au luat măsuri eficiente pentru eliberarea terenului în ritmul în care mecanizatorii ar fi putut să pregătească patul germinativ. Intr-adevăr, ca o consecinţă firească, chiar sub ochii noştri mai multe agregate de discuii zoreau să creeze front de lucru pentru două semănători, care de cel puţin o oră, două staţionau. Intre timp, semănătorile şi-au reluat lucrul. Unul dintre tractorişti conducea, însă, agregatul în brazdă cu asemenea viteză, incit nici vorbă nu putea fi despre calitatea bună a semănatului. De altfel, din cauza grabei cu care se discuta şi a lipsei de exigenţă din partea brigadierului Iacob Mija, prezent la locul unde se semăna, lucrarea se efectua intr-un pat germinativ insuficient mărunţit. Semănăturile de toamnă răsărite intr-un teren pregătit cu foarte mulţi bulgări şi pe alocuri cu greşuri, ne-au convins că nu era vorba de o scăpare de moment, ci de o slabă preocupare din partea celor chemaţi să asigure executarea lucrărilor în condiţii ireproşabile de calitate. Brigadierul de cîmp Iacob Mija ne-a inforrmat că 22 ha. din cele aproape 30 ha. ce mai urmează să fie eliberate pentru grîu sânt ocupate cu trifoi pentru fin, strîns în căpiţe. Pe de altă parte, mecanizatorii se plîngeau că nu mai au unde ara. In acelaşi timp, mai mulţi cooperatori, cu atelajele cooperativei, lucrau pe loturile personale... Ni s-a spus că circa 70—80 ha. arate în avans aşteaptă numai să fie discuiie şi că pentru grăbirea pregătirii terenului, pe toată suprafaţa prevăzută, nu se mai aşteaptă recoltarea a 6 ha. trifoi pentru sămînţă, schimbîndu-se amplasarea. Sînt, desigur, măsuri bune. Dacă, însă, nu se vor lua şi măsuri de organizare a muncii tractoriştilor în schimb prelungit, la arat şi discuit, slabă nădejde ca la Comăna să se termine însămînţările de toamnă pînă la sfârşitul acestei săptămîni. Luni, lucrurile nu stăteau mai bine nici la cooperativa agricolă vecină din Crihalma şi iată de ce. Abstracţie făcînd de faptul că a patra semănătoare existentă în dotarea secţiei de mecanizare alimentează cu piese de schimb alte trei utilizabile, datorită încetinelii de nepermis cu care şeful de secţie Alexandru Grigore şi, respectiv, mecanicul de întreţinere Gh. Ghindea asigură remedierea defecţiunilor mecanice ivite în timpul lucrului, tractoarele şi semănătorile în cauză staţionează nu ore, ci C. ILIESCU (Continuare în pag. a 5-a) Cu trei luni mai devreme Colectivul Fabricii de şuruburi s-a angajat să economisească în cursul acestui an 44 tone de metal. Acţiunile şi măsurile întreprinse în cadrul întrecerii socialiste pentru gospodărirea cit mai judicioasă a preţioasei materii prime, au făcut ca în primele 9 luni ale anului să se economisească 44,3 tone de metal. Angajamentul anual a fost onorat deci în întregime cu trei luni mai devreme. „Îndeplinim exemplar sarcinile TRASATE DE CONDUCEREA PARTIDULUI“ Convorbire cu ANDREI BALINT, preşedintele C.A.P. Sâcele După cum anunţam în ziarul nostru de ieri, cooperativa agricolă de producţie din Săcele a terminat printre primele unităţi din judeţ, semănatul griului pe toate cele 736 ha. planificate, în condiţiile acestui an, faptul constituie un rezultat remarcabil, dacă avem în vedere volumul mare de muncă ce a trebuit depus intr-un timp scurt. Amănunte în legătură cu felul cum s-a acţionat în cadrul cooperativei pentru obţinerea acestei performanţe, am aflat de la Andrei Balint, preşedintele unităţii, pe care l-am solicitat să ne răspundă la cîteva întrebări. „ Se ştie că terminarea la timp a oricărei lucrări agricole este condiţionată de modul cum se foloseşte forţa de muncă şi mijloacele mecanice. Ce măsuri aţi luat, în acest scop, pentru încadrarea însămînţărilor în epoca optimă ? — Mai întîi aş vrea să vă spun că în toamna aceasta, griul a fost amplasat după cartofi pe 631 ha. De aceea, principala noastră preocupare a fost ca strîngerea recoltei de pe această suprafaţă să se facă cu prioritate şi într-o perioadă cit mai scurtă, spre a putea executa din vreme pregătirea solului. In acest scop, comitetul de partid şi organizaţiile de bază din cooperativă, consiliul de conducere, sprijinite îndeaproape şi permanent de comitetul orăşenesc de partid, al cărui secretar, au stat zi de zi în mijlocul nostru, au desfăşurat o amplă muncă politică şi organizatorică, ceea ce a avut ca rezultat participarea masivă a cooperatorilor la lucru. Dacă adăugăm şi faptul că au fost cointeresaţi în munca lor prin aplicarea acordului global, ei au reuşit ca încă de la începutul recoltatului să asigure funcţionarea cu randament maxim a tuturor maşinilor. Ritmul de strîngere a recoltei s-a intensificat şi mai mult din momentul în care cooperatorilor şi mecanizatorilor noştri li s-au alăturat tinerii din şcolile oraşului, al căror sprijin l-am simțit din plin pînă la terminarea lucrării. Convorbire realizată de I. TOCANIE (Continuare în pag. Vinovăţia este o povară mult mai grea decit îşi închipuie acei ce săvîrşesc acte împotriva legii. Uneori, aceştia uită cit de copleşitoare este prezenţa ei şi înţeleg aceasta abia tîrziu. Să analizăm în acest sens un caz petrecut recent. ... La biroul miliţiei din Codlea se află două persoane palide,după nopţi de zbucium şi nesomn, conştiente că după ce vor termina cele ce au de spus, gestul firesc al ofiţerului va fi acela de a le comunica arestarea. Dezvăluie fapte urîte, o serie de încălcări grave ale legii. Sunt întrebate : — De ce aţi venit la noi să vă autodenunţaţi ? — Nu mai puteam suporta acest coşmar. — Era îngrozitor ! Mai bine să fim pedepsiţi o dată şi să se termine totul, decit să trăim cu teama asta în suflet! a reluat cealaltă persoană. — Tribunalul va ţine cont în dozarea pedepsei de faptul că aţi venit la noi de bună-voie, le-a asigurat ofiţerul. Aşa s-a declanşat procesul de urmărire îndreptat asupra vinovatului principal, Andreoaiei Dan, gestionar la Magazinul O.C.L. Metalo-chimice nr. 47 din oraşul Codlea. Aşa a început anchetarea unui adevărat „cuib" de infractor. Totul a început din momentul în care D. A. a preluat gestiunea magazinului, cînd a observat că anumite piese care valorau 5,40 lei bucata, se vindeau cu 8,10 lei. Acest sistem îi asigura gestionarului precedent un venit ilicit. In loc să denunţe necinstea, Dan Andreoaiei şi-a însuşit urgent sistemul. Cu timpul a prins gust de cîştiguri tot mai mari şi a început să vîndă o serie de mărfuri cu suprapreţ, unele chiar unor unităţi socialiste din Codlea ca de exemplu : „Colorom", Fabrica de articole din tablă, Grupul şcolar forestier, Uzina de reparaţii şi altele. Practicile frauduloase s-au diversificat şi în „reţea" au intrat şi alte persoane. Astfel, lui Edgar József, merceolog la C.E.I.L. Braşov, secţia Codlea, care obţinuse prin furt de la uzina „Colorom" 50 de startere, i-a furnizat bonurile de decontare necesare pentru a putea ridica contravaloarea acestor mărfuri de la întreprinderea unde lucra. Magazinul s-a transformat astfel intr-un loc de valorificare a produselor furate de la diverse întreprinderi socialiste. In luna octombrie a anului trecut apare un alt escroc, pe nume Vlad Cristea, care furniza lui Andreoaie. Din tot felul de mărfuri sustrase din unele întreprinderi. Apoi sosesc pe rînd în arena infracţiunii Grancea Aristotel Georgien, angajat al Trustului de mecanizare Bucureşti, şantierul Codlea, împreună cu gestionarul Szilágyi Petru, de la Trustul 5 construcţii Braşov, secţia Codlea, care aduc spre „valorificare" 50 de bucăţi de şildiuri şi minere, precum şi 100 de bucăţi de pînze pentru tăiat metal, toate, evident, însuşite fraudulos. Magazinul din Codlea se umple încet, încet cu de toate. Cel care putea să sustragă cite ceva din avutul obştei poposea direct, pentru distribuire, la această unitate. Reimesch Otto şi Isztok Edwin, angajaţi la uzina „Colorom" Codlea, introduc importante cantităţi de cositor în stare pură. In calitate de casieră a magazinului nr. 47 din Codlea, Banciu Ana scotea banii reprezentînd contravaloarea mărfurilor furate şi îi „preda" şefului său, Andreoaiei Dan, care la rîndul său îi împărţea „frăţeşte" cu fîrtaţii săi întru hoţie. în lipsa casierei, acelaşi lucru îl făcea vînzătoarea Kadar Maria, care a deprins foarte repede necinstita maşinaţie. O întîlnim prinsă în plasa acestui murdar joc şi pe Ianca Bunea, merceolog la Trustul nr. 5 construcţii, secţia pre-Vasile ŢENTEA, procuror şef al Procuraturii locale Braşov Dr. Emil POENARU (Continuare în pag. a 5-a) POVARA VINOVĂŢIEI I . 'v'fHiiiinninninnniiinfnifiiinnnfnniiiiiniriiiiiiiiiiifiiiiiri'nnnnntnniiiiinninfiiniininirrifinnrifiiiniirinfititiiiii/iiiniifniiiitfiiitiiiiwfiii,’' i i Ieri, în sala cinematografului „Cosmos" din Braşov, a avut loc tragerea la sorţi a cîştigătorilor concursului rebusist din orarele şcolare editate de C.E.C. A urmat apoi un program artistic susţinut de pionierii şcolii generale nr. 22, în fotografie, aspect din timpul tragerii la sorţi. V Intre 21-23 octombrie a.c. s-a desfăşurat la Sibiu finala pe ţară a concursului tinerelor filatoare şi ţesătoare „Miini măiestre", la care au participat peste 100 de concurente. In judeţul Braşov, la acest concurs au fost antrenate "peste 725 de ţesătoare şi filatoare din întreprinderile textile. Eforturile depuse de ele în pregătirea pentru diferitele faze ale concursu- Tinere breşovence, cîştigătoare la faze pe tare a concursului fînii măiestre“ lui au dus la sporirea indicelui de calitate a producţiei cu circa 6 la sută şi o creştere cu 8 la sută a producţiei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigătoarele fazei judeţene care ne-au reprezentat la Sibiu, Ana Negură de la Fabrica de stofe Braşov şi Tako Eva de la Fabrica de postav Prejmer, au obţinut la faza pe ţară premiul III şi respectiv o menţiune in meseria de ţesătoare. ai n„Săptămîna economiei" in cadrul „Săptâmînii economiei", vineri, 29 octombrie, în sala Casei de cultură din Rişnov, va avea loc un concurs „Cine ştie, cîştigă" între reprezentanţii claselor a Vlll-a ale şcolilor generale nr. 1 şi 2 din localitate. Profesor examinator Thall Peter, Agenţia C.E.C. Rîşnov va acorda echipei ciştigătoare 4 premii constînd în librete de economii cu depuneri iniţiale şi cecuri de economii şcolare. Un nou dispensar rural De cîteva zile, cetăţenii din comuna Teliu beneficiază de un spaţios dispensar, înzestrat cu aparatură modernă. Personalul medical al dispensarului acordă zilnic consultaţii generale şi de stomatologie adulţilor şi copiilor. Expoziţie de caricaturi la Fredeal Ieri, la Casa de cultură din Predeal a avut loc deschiderea unei expoziţii de caricaturi semnate de Eugen Moga. Expoziţia cuprinde un număr mare de lucrări, printre care amintim : „La brăţ cu unchiul", „Consacrare" etc. Se afirmă că, întîlnindu-l pe una din străzile Johannesburgului, îl poţi lua foarte uşor drept un funcţionar oarecare — statură mijlocie, puţin adus de spate, intr-un modest costum cenuşiu In cercurile occidentale de ziarişti este numit „omul de diamant", iar în cele de afaceri - „regele neîncoronat al Africii de sud". Se numește Harry Frederik Oppenheimer. într-un articol despre el, ziarul francez „Aurore" scria: „Soarele nu apune niciodată deasupra imperiului lui Oppenheimer. El este pre- IMPERIUL „OMULUI DE DIAMANT " zent pretutindeni — la Londra, Johannesburg, Zambia, Sierra Leone, Peru sau Australia. ..". In ce-l priveşte pe el şi „imperiul" său nu există exagerare. Compania „Anglo-American Corporation of South Africa", pe care o conduce Oppenheimer, controlează 32 la sută din extracţia de aur şi aproape 90 la sută din cea de diamante din lumea capitalistă. Ea se compune din 150 diverse firme și companii. Dar interesele Romu(Continuare in pag. a 6-a)